De ieri conducta Nord Stream 1, care transportă gaz din Rusia în Germania, a intrat în lucrări de întreținere, generând îngrijorări cu privire la furnizarea gazului în Europa, dacă această conductă ar fi oprită.
Cantitatea de gaz care trece prin această conductă a fost diminuată cu 40%, potrivit Reuters.
Ucraina a oprit de asemenea o rută de tranzit de gaze în luna mai, motivând interferențe ale forțelor rusești care au ocupat regiunea, iar alte țări din Europa nu mai primesc gaze din Rusia pentru că nu au acceptat să se conformeze noului mecanism de plată cerut de Kremlin – adică plata în ruble.
Care sunt principalele rute prin care ajung gazele naturale din Rusia în Europa?
Rusia furnizează aproximativ 40% din gazele naturale ale Europei, în mare parte prin conducte. Anul trecut furnizarea a fost de 155 de miliarde de metri cubi (mc).
Coridorul de tranzit din Ucraina trimite gaz cu precădere în Austria, Italia, Slovacia și în alte țări in Estul Europei. Ucraina a închis conducta de tranzit Sokhranovka, care trece prin teritoriul ocupat de Rusia, din estul țării.
Țările europene caută de ceva vreme să își reducă – cel puțin – dependența de gazele rusești. În timp ce unele țări din Europa nu mai primesc deja gaze din Rusia, altele, inclusiv Germania, au încă nevoie de acestea și încearcă să își umple rezervele golite.
Rutele alternative spre Europa care nu trec prin Ucraina sunt conductele Yamal-Europe, care traversează Belarus și Polonia spre Germania și Nord Stream 1, care ajunge în Germania prin Marea Baltică.
Conducta Yamal-Europe are o capacitate de 33 de miliarde de metri cubi (mc), adică aproximativ o șesime din gazul rusesc exportat în Europa. Moscova a pus sancțiuni asupra proprietarului părții poloneze a conductei Yamal-Europe. Cu toate acestea, Polonia se poate descurca și fără fluxul de gaze din conducta Yamal, a spus ministrul mediului polonez.
Austria, Germania, Italia, Slovacia și Cehia primesc în continuare volume mai mici de gaze prin conducta Nord Stream 1.Kremlin a spus că furnizarea redusă prin Nord Stream 1 nu a fost premeditată, dând vina pe sancțiunile din Vest pentru întârzierea echipamentului de întreținere care trebuie să ajungă înapoi în țară, trimis fiind în prezent în Canada. De ieri fluxul de gaze prin Nord Stream 1 este redus la zero până la finalizarea lucrărilor de întreținere.
De unde altundeva își poate lua Europa gaze naturale?
Unele țări au opțiuni alternative, iar rețeaua de gaze naturale a Europei este interconectată, ceea ce înseamnă că rezervele pot fi împărțite, deși piața globală de gaze naturale era deja dificilă chiar înainte de criza din Ucraina.
Germania, cel mai mare consumator de gaze rusești din Europa, care a oprit certificarea conductei Nord Stream 2 din cauza războiului, ar putea importa gaze naturale prin alte conducte din Marea Britanie, Danemarca, Norvegia și Olanda.
Norvegia, cel de-al doilea mare exportator de gaze naturale după Rusia, a crescut producția pentru a ajuta Uniunea Europeană să își atingă ținta de a opri dependența de gazele rusești începând cu 2027. Marea Britanie importă gaze din Norvegia și nu se bazează pe gazele din Rusia, putând exporta prin conducte, la rândul ei, gaze în Europa.
Europa de Sud poate primi gaze din Azerbaidjan prin conducta Trans Adriatic Pipeline care merge spre Italia și prin Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), care trece prin Turcia.
SUA a spus că poate furniza în acest an 15 miliarde de mc de gaze naturale lichefiate (LNG) către Uniunea Europeană, iar fabricile de LNG din SUA lucrează la capacitate maximă. Terminalele de LNG ale Europei au capacitate limitată pentru exporturi în plus, deși unele țări europene spun că sunt în căutare de metode de expansiune a exporturilor și de creștere a depozitării. Germania este printre țările care vrea să își construiască terminale LNG noi – are în plan să construiască două în următorii doi ani.
Polonia, al cărui consum de gaze este 50% din Rusia – aproximativ 10 miliarde mc – a spus că poate furniza gazul necesar prin cele două legături de conducte cu Germania. În luna octombrie se va deschide o nouă conductă care va permite trecerea a 10 mmc de gaze pe an între Polonia și Norvegia.
Unele națiuni ar putea încerca să suplinească nevoile de gaze naturale ale țărilor lor cu electricitate obținută prin inter-conectori cu țările vecine, crescând producția de energie nucleară, reciclabilă, hidro-putere sau cărbune.
Capacitatea nucleară nu este posibilă pentru Belgia, Marea Britanie, Franța și Germania pentru că acestea au fabrici îmbătrânite sau scoase din funcțiune. Europa a încercat de multă vreme să renunțe la energia produsă prin cărbuni pentru a atinge obiectivele de protecție a mediului, însă de la mijlocul lui 2021 unele fabrici au fost repornite, pe fondul creșterii prețurilor gazelor naturale.