Cătălin Vălean - Vintage/Actual - Forbes.ro
Cautare




, Contributor

ForbesLife |
|

Cătălin Vălean – Vintage/Actual

Afirmă că defectul cel mai mare al modei românești este conformismul, însă nu-și propune să șocheze cu orice preț prin creațiile sale. Este designerul brandului ATU Body Couture, pentru care caută acel echilibru între creativitate și vandabil, lucru mai greu de câștigat decât originalitatea per se. Cătălin Vălean spune că moda şi clientul român sunt în schimbare, însă procesul este prea lent pentru a crea efecte puternice.
EmptyName

Care au fost pașii care te-au apropiat de modă?

Pasiunea pentru modă e nativă, însă nu mă gândeam că o să ajung să profesez în domeniu. Faptul că am avut contact atât cu artele vizuale, cât și cu științele reale m-a făcut să am un termen de comparație clar și să-mi dau seama exact ce vreau să fac în viață. Momentan, lucrez strict în acest domeniu și n-aș vrea să schimb nimic în privința asta.

Ce viitor are un tânăr designer în România? De ce nu ai ales calea cealaltă – studii în străinătate, internshipuri la branduri de peste graniță, stabilire acolo etc.?

Piața e mică, businessul – relativ dificil, deci și numărul locurilor e limitat când vine vorba de posibili practicanți. Lucrurile sunt destul de simple, fie ai puterea de a investi în propriul nume, fie încerci să te angajezi la un brand deja existent. De aici încolo, totul ține de capacitatea fiecăruia de a-și croi un drum în piață. Am profesat ca intern în Berlin și am încercat să construiesc un brand în Hanovra în 2012-2013, însă joburile veneau mereu din România, iar eu am luat-o ca pe un semn și m-am mutat în București. Încă nu sunt sigur că dacă am luat decizia corectă, dar cu siguranță simt o ascensiune pe plan profesional.

Care sunt oamenii care au avut/au cea mai mare influență asupra felului în care vezi tu creația vestimentară?

Consider că acest lucru nu e măsurabil în oameni, ci mai degrabă în experiențele și emoțiile produse sau împărtășite de/cu aceștia. Fiecare persoană cu care intru în contact, fie pe plan personal, fie profesional, are capacitatea de a influența procesul meu creativ. „Fundația“ a fost construită cot la cot cu mentorii mei de la Universitatea de Artă și Design, Elena Basso-Stănescu și Lucian Broscățean, iar în ceea ce privește reperele estetice, inspirația este una cât se poate de vastă, de la personaje precum Walter Van Beirendonck și Louise Bourgeois până la conceptul de ezoterism și estetica club-kid.

Spune-mi mai multe despre ATU Body Couture, brandul pentru care lucrezi, și despre echipa din spatele lui.

ATU este proiectul care mă solicită cel mai mult din punct de vedere creativ, tocmai pentru că îmi permite  să mă exprim fără prea multe filtre. Direcția creativă îmi aparține, iar de partea de business se ocupă colega mea, Lăcrămioara Ilie, fondatoarea brandului. Fiecare respectă poziția celuilalt și se concentrează pe propria sarcină, evident, coordonându-ne. Acest lucru pare să dea roade, brandul fiind într-o continuă dezvoltare.

Care sunt cele mai mari păcate ale modei românești? Dar atuurile?

Cel mare mare păcat al modei românești este categoric conformismul; încă ținem cu dinții de niște canoane de frumusețe de mult irelevante și credem cu tărie că ar trebui să existe întotdeauna reguli în modă. Atuurile rămân oamenii talentați care încearcă mai degrabă să educe cumpărătorul decât să-i facă direct pe plac.

Ziceai la un moment dat că marea ta pasiune rămâne moda pentru bărbați. Ce lipsește la acest capitol din peisajul autohton?

Este foarte greu spre imposibil să construiești un brand masculin destinat românilor, tocmai pentru că nevoile vestimentare ale bărbatului de aici sunt semnificativ mai reduse decât cele ale sexului opus, buyer-ii nefiind suficient de mulți pentru a susține o industrie. Există, într-adevăr, foarte multe opțiuni de a procura costume clasice, însă ce iese din tipar nu va avea un public suficient de numeros pentru a funcționa ca business.

Îți place să provoci prin ceea ce faci? Sunt consumatorii români dispuși să învețe din acest gen de dialog polemic?

Provocarea este benefică atunci când este constructivă. Aici intră în peisaj „ambalajul“ și scopul lui principal, respectiv acela de a atrage. Dacă abordezi un limbaj nefamiliar majorității, există posibilitatea de a o exclude din start. Sunt consumatori dispuși să învețe, însă, din păcate, nu suficienți pentru a produce o schimbare marcantă.

Care a fost cel mai dificil proiect la care ai lucrat până acum?

De regulă, refuz proiectele care m-ar pune în dificultate. Cred cu tărie că moda este un domeniu creativ în care trebuie să intri doar din pasiune. Dificultățile pentru mine s-au rezumat mai mereu la incompatibilități de ordin personal, chestiune pe care, în timp, am învățat să o evit.

CITEȘTE ȘI Okapi – Exotic, unic, impresionant

Spune-mi mai multe despre V for Vintage și despre rolul tău în acest proiect.

V for Vintage este un concept ce are ca scop promovarea designului contemporan românesc și a culturii vintage, proiect de a cărui imagine mă ocup de trei ani încoace în calitate de art director. A început din dorința de a le oferi cumpărătorilor opțiunea de a-și procura obiecte vintage, iar apoi s-a dovedit una dintre cele mai ofertante platforme pentru designerii independenți, un loc în care aceștia pot să-și vândă și să-și promoveze creațiile proprii. Pe lângă crearea campaniilor vizuale, am sarcina de a le da participanților o temă diferită la fiecare ediție, temă menită să le pună creativitatea la încercare și să facă o departajare la înscrieri.

Care sunt, în opinia ta, designerii români care ar trebui urmăriți?

Din simplul motiv că au reușit să-și construiască o identitate distinctivă și să înțeleagă că moda, pe lângă aspectul creativ, trebuie tratată ca un business, stau mereu cu ochii pe Cristina Săvulescu, Ioana Ciolacu și Andreea Bădală.

Există concurență între tinerii designeri de aici?

Ca în orice domeniu, spiritul competitiv este mereu sănătos în doza potrivită.

Pe plan local, am fost surprins să observ o concurență dusă la niveluri nejustificate având în vedere miza, lucru valabil indiferent de generație. Cred în continuare că există loc pentru toată lumea, la fel cum cred că orgoliul poate să îngroape cariere.

Cât de în serios trebuie luată moda, până la urmă, atât din punctul tău de vedere, cât și din cel al consumatorului?

Este crucial ca practicanții să-și trateze domeniul cu profesionalism, însă rigoarea aceasta n-ar trebui să compromită satisfacția personală. Când vine vorba despre consumatori, lucrurile stau puțin altfel. Simțul umorului mi se va părea mereu cel mai șic element din vestimentația cuiva.

Cum ar arăta, în acest moment, un show Cătălin Vălean pe un podium de modă, presupunând că nu ai avea restricții financiare, că nu ai simți presiunea marketingului?

Show-ul s-ar petrece în Peștera Cristalelor Uriașe din Mexic, pe piesa „The Garden“ a celor de la Einstürzende Neubauten. Colecția prezentată ar fi inspirată de Angéle de la Barthe și ar fi în totalitate în tonuri de negru, roșu, bleumarin și auriu.

Ți-ai făcut studiile la Cluj, la Universitatea de Artă şi Design. Cum apreciezi acei ani în formarea ta?

Studenția va rămâne una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele, o perioadă crucială pentru dezvoltarea mea ca designer. Familia a fost constant împotriva dorinței mele de a urma moda, așa că, inevitabil, să ajung să studiez această specialitate a fost o întreagă epopee. Am fost fericit surprins să descopăr o a doua familie, pe profesorii mei Elena Basso-Stănescu și Lucian Broscățean. Sprijinul și educația oferită de ei au fost imboldul necesar pentru ceea ce avea să urmeze.

Ce cărți ai acum pe noptieră?

„Ultima licornă“, de Peter Beagle, și „The Whole Woman“ a lui Germaine Greer.

Ești bistrițean, ai studiat la Cluj, acum ești în București. Cum e relația ta cu orașul capitală?

Locuiesc de aproape patru ani în Capitală. La început mi-a fost foarte greu să mă adaptez ritmului și stilului de viață de aici, dar acum nu m-aș vedea locuind în niciun alt oraș din România. Pe cât de neșlefuit este pe alocuri, pe atât de ofertant poate deveni pentru cineva care dorește să profeseze în modă.

Care e locul în care ți-ar plăcea să trăiești?

Berlin, orașul unde îmi petrec fiecare vacanță din 2012 încoace și pe care îl simt ca pe o a doua casă.

Pentru a fi inspirat, ai nevoie de…?

Disponibilitate și un mediu prielnic.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii