Lee Radziwill și soțul ei, prințul de origine poloneză Stanslas Radziwill, au locuit în clădirea în stil georgian, cu fațadă din cărămidă, în anii ’60 și la începutul anilor ’70. Casa, care a apărut în revista Vogue în 1966, și-a schimbat ultima dată proprietarul în 2012, când a fost vândută pentru 8,36 milioane de dolari.
Prințul se ocupa cu afaceri imobiliare și i-a solicitat designerului italian Renzo Mongiardino să amenajeze casa într-un stil eclectic pe care Architectural Digest îl descria drept Ottoman meets Moghul. Însă noii proprietari au adus vila în contemporaneitate.
Casa are cinci etaje, șapte dormitoare, cinci băi și trei săli de recepție, totul pe o suprafață locuibilă de 520 de metri pătrați. Printre dotările care merită remarcate se numără terasa privată accesibilă din bucătărie, grădina și terasa de pe acoperiș.
În copilărie, surorile Bouvier, Jacqueline și Caroline Lee, erau cele mai bune prietene. Mai târziu, relația dintre ele s-a răcit, cele două doamne părând că-și dispută nu doar atenția presei, ci și aceiași bărbați.
Dacă Jacqueline s-a căsătorit cu viitorul președinte John F. Kennedy, Lee se afla mereu în compania sau în relații apropiate cu celebritățile momentului, de la Mick Jagger, balerinul Rudolf Nureiev, scriitorul Trumpan Capote sau artistul Andy Warhol.
După ce a divorțat de primul soț, Lee l-a întâlnit pe prințul Stanislas Radziwill, aflat, la rândul său, la finalul unei căsnicii. „Ne-am îndrăgostit și ne-am căsătorit. Au fost niște ani minunați”, spunea Lee într-un interviu. „Căsnicia cu Stas a fost cea mai fericită perioadă a vieții mele, deci trebuie că el a fost iubirea mea cea mare. De atunci încoace nu am mai cunoscut acea bucurie de a trăi. Jack și sora mea veneau în vizită și stăteau la Buckingham Palace, nu la ambasadă, iar noi eram invitați la toate evenimentele și luam adesea cina la Palat…”
Cele două cupluri petreceau Crăciunul în Florida sau Palm Beach, iar surorile au călătorit împreună în India și Pakistan. Lee a ajutat-o pe Jackie să-și creeze garderoba pentru ceea ce avea să devină unul dintre momentele definitorii pentru stilul vestimentar al Primei Doamne, vizita cuplului prezidențial american la Paris din 1961.
Lee și prințul Radziwill au fost căsătoriți din 1959 până în 1974 și au avut doi copii, pe Anthony și pe Anna Christina, ai cărei nași de botez au fost soții Kennedy.
După asasinarea președintelui Kennedy, în 1963, relațiile dintre cele două surori au început să se tensioneze. Jackie s-a căsătorit în 1968 cu miliardarul Aristotel Onassis, pe care Lee însăși și l-ar fi dorit dorit de soț, dar a renunțat la rugămințile surorii ei. Se pare că Lee nu a iertat-o niciodată pe Jackie pentru asta.
Lee a fost în egală măsură expusă la tragediile din familia Kennedy și la propriile tragedii: a fost foarte afectată de moartea prematură a lui John F. Kennedy Jr, nepotul ei, de care era foarte apropiată. La o lună după accidentul de avion în care și-au pierdut viața fiul președintelui Kennedy și soția acestuia, Caroline Bessette, a murit de cancer, la 40 de ani, Anthony, fiul lui Lee, care îi fusese cavaler de onoare lui John Jr. .
În 1988 Lee s-a căsătorit cu regizorul Herbert Ross (Steel Magnolias), de care a divorțat în 2001. „Am detestat Hollywood-ul și provincialismul industriei cinematografice… Herbert era văduv, fusese căsătorit cu balerina Nora Kaye și încă era obsedat de ea. Nora a spus asta, Nora făcea aia… Dacă cineva o pomenea, izbucnea în lacrimi. Am fost nevoită să strâng din dinți de fiecare dată, și am fost rănită profund pentru că eu credeam că îi ofeream o viață minunată”, povestește Lee.
Parte din motivul pentru care Lee ura Hollywood-ul poate fi eșecul propriei cariere cinematografice. În tinerețe, după un film și o piesă prost primite de critică, Lee a activat cu mai mult succes ca decorator de interioare. O perioadă a fost stilist pentru revistele Harper’s Bazaar și Vogue, împreună cu Diana Vreeland, apoi a făcut PR pentru Giorgio Armani.
Lee Radzwill s-a stins în 2019, la 85 de ani, în apartamentul ei din New York.
În 1972, Lee începuse să lucreze la un film despre copilăria ei, petrecută în East Hampton, cu fotograful Peter Beard. După ce în proiect au fost cooptați frații Albert și David Maysles, filmul a devenit documentarul clasic „Grey Gardens”, lansat în 1975, despre mătușa lui Lee, Edith Bouvier Beale și fiica ei.
Mai târziu, povestea acestora a devenit un musical pe Broadway și, în 2009, un film de televiziune produs de HBO, cu Drew Barrymore și Jessica Lange în rolurile principale.
Industria care a respins-o pe Lee Radziwill, și pe care Lee a detestat-o, continuă să țină în viață povestea familiei Bouvier.
Foto Profimediaimages.ro; foto casă: Dexters Westminster