FacebookTwitterLinkedIn

Oricât de mult ne-am dori să credem că noi, românii, suntem extrem de ospitalieri, acea sintagma celebră cu privire la tradiționala ospitalitatea românească este departe de a fi o stare de fapt în industria locală a ospitalității.

O spun trei antreprenori cunoscuți în industria de profil: Călin Ile, președintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Dragoș Anastasiu, fondator Grupul Eurolines România și Răzvan Pîrjol, Chief Business Development Officer Winsedswiss Education Group.

Președintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Călin Ile, consideră că pentru a oferi încrederea de care au nevoie turiștii, industria locală a ospitalității trebuie mai întâi să aibă încredere în forțele proprii.

Acesta este primul pas către o industrie a ospitalității competitivă și gata să-și urmeze cursul dezvoltării chiar și în perioade mai puțin facile. Potrivit specialiștilor în domeniu, România are multe avantaje pentru a-și clădi un plan serios în ceea ce privește câștigarea notorietății în rândul industriilor turistice din Europa.

Iar, din acest punct de vedere, două dintre cele mai importante criterii sunt reprezentate de oferta culturală gastronomică, dar și de cea naturală, a formelor diverse de relief, a mediului înconjurator autohton.

„Noi nu am exploatat suficient aceste aspecte și în această direcție ne putem dezvolta remarcabil, așa încât România să devină una dintre destinațiile turistice preferate, chiar la nivel mondial”, explică Călin Ile, președintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, care a precizat în cadrul unei noi ediții a emisiunii reINVENTAREA României că pentru a transmite încredere turiștilor, însăși industria turismului românesc trebuie să-și recâștige încrederea în forțele proprii.

De cealaltă parte, Dragoș Anastasiu, fondator Grupul Eurolines România susține că festivalurile și viața de noapte pot transforma România într-un competitor turistic redutabil, mai ales după o perioadă în care țara noastră a încercat să concureze la capitolul „litoral și zone montane” cu țări cu renume precum Franța, Italia, Spania sau Grecia.

„În ultima perioadă, la nivel extern, a crescut în mod vizibil importanța României ca destinație turistică, în special datorită festivalurilor și a vieții de noapte. Să știți că acestea sunt aspecte în care România este lider”, a punctat antreprenorul exemplificând acest raționament prin opiniile pe care el însuși le-a primit de la mulți experți străini care activează în industria turismului și care s-au arătat entuziasmați de atmosfera trăită la festivalul Untold, de exemplu, sau în unele cluburi de pe litoralul Mării Negre sau din București.

În opinia lui Dragoș Anastastiu, imaginea României din punct de vedere turistic este cu mult sub realitate și asta din cauza faptului că în ultimii 30 de ani nimeni nu s-a preocupat cu adevărat să lucreze la procesul de rebranding al țării.

„Faptul că imaginea noastră este cu mult sub realitate din punct de vedere turistic să știți că este un lucru pozitiv. Era mult mai complicat să o refacem, dar în aceste condiții nu avem nevoie decât de voință politică, bani și multă comunicare”.

În acest context se impune o întrebare pe cât de simplă, pe atât de complexă din punct de vedere al răspunsului: „sunt românii cu adevărat ospitalieri”?

Dragoș Anastasiu recunoaște: „noi, românii ne dorim să fim ospitalieri, numai că în ultimii 30 de ani, cu toții am fost mai preocupați de propria persoană, prioritatea multor business-uri fiind cum să faci un profit mai mare decât să se ofere empatia caracteristică industriei ospitalității. Dar, în ultimii cinci ani mediul antreprenorial din această industrie a făcut progrese vizibile în drumul său spre celebra ospitalitate românească, susține antreprenorul.  

La rândul său și Răzvan Pîrjol, Chief Business Development Officer Winsedswiss Education Group, mărturisește că, în prezent, industria locală a turismului nu reflectă în totalitate acel grad deospitalitate pe care credeam cu toții că-l deținem. A fi ospitalier, în opinia lui Răzvan Pîrjol, înseamnă să ai calități precum: generozitatea și empatia și, nu poți afișa cu ușurință ospitalitate, dacă tu însuți nu te simți confortabil cu tine și nu ești mulțumit de ceea ce faci.

„Ospitalitatea în această industrie se rezumă la modul cum se percep nevoile și așteptările clienților. Este esențial să poți satisfice aceste nevoi, dar este lăudabil și de preferat să poți să le anticipezi, pentru că doar atunci te vei transforma cu siguranță într-un campion”, punctează Răzvan Pîrjol.

Un sondaj realizat la nivel național de către academia de ospitalitate ohma by winsedswiss, centru licențiat École hôtelière de Lausanne, relevă că jumătate dintre românii chestionați consideră că industria ospitalității și a serviciilor din țara noastră reflectă spiritul ospitalier românesc doar parțial, 30% – foarte puțin sau deloc, în timp ce doar 18% apreciază că „tradiționala” ospitalitate românească nu este doar un mit.

Asta deși, 10% dintre respondenți au subliniat că ospitalitatea românilor și resursele naturale sunt factorii care îi atrag pe turiști în destinațiile interne, 20% mizând mai degrabă pe gastronomia locală, iar 14% pe tradiții și cultură.

Sondajul național realizat de către academia de ospitalitate ohma by winsedswiss și intitulat „ospitalitatea la români” a fost realizat online, pe un eșantion de 1.201 persoane, în perioada septembrie-octombrie 2021.