Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

CA al BNR a decis, în unanimitate, să crească dobânda de politică monetară: Riscurile privind inflația le ridică prețurile administrate, condiţiile de pe piaţa muncii și preţul petrolului

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României susține că, pe baza datelor disponibile în acest moment, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an de la 2,25% pe an.
Raport-Inflatie-BNR-15-mai-2017DSC_2874x

Totodată, BNR a decis majorarea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50% pe an. De asemenea, CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, la 8%.

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a spus, într-un briefing de presă, că aceste decizii au fost luate în unanimitate de cei nouă membri ai Consiliului.

Avansul indicelui CORE2 ajustat reflectă, în principal, presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie, majorarea costurilor de producție

Pentru aceste decizii, oficialii Băncii Centrale susțin că au luat în calcul că rata anuală a inflației a continuat să crească în luna martie 2018, până la 4,95%, nivel conform celui prognozat, de la 4,72% în luna anterioară.

„Plusul de ritm a fost generat preponderent de acţiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă de majorarea preţului combustibililor, dar şi de componenta de bază a inflaţiei CORE 2 ajustat (n.red. – cel pe care-l controlează direct BNR), a cărei rată anuală şi-a continuat ascensiunea până la 3,0 la sută în luna martie, de la 2,9 la sută în februarie. Avansul indicelui CORE2 ajustat reflectă presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie, majorarea costurilor de producție (forţă de muncă, utilităţi), unele influenţe ale dinamicii cursului de schimb al leului, dar şi continuarea ajustării ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt”, se scrie într-un comunicat de presă al Băncii Centrale.

De asemenea, rata medie anuală a inflației IPC a urcat în luna martie la 2,5%, de la 2,1% în februarie. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală a crescut la 1,9%, de la 1,6% în februarie.

Ce poate crește inflația în perioada următoare?

În ședința de astăzi, CA al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2018, iar noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva creșterii ușoare și a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului țintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului.

Mai exact, BNR progonozează o inflație în jurul a 5%, în lunile din trimestru al doilea și al treilea al acestui an, dar o revenire în ținta de 2,5%, plus/minus 1%, mai aproape de 3,5%, în ultimul trimestru al acestui an și spre finalul anului.

„Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin, în principal din partea prețurilor administrate, a condiţiilor de pe piaţa muncii și a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului”, au precizat reprezentanții Băncii Centrale.

Relevante, în acest context, sunt și ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a Băncii Centrale Europene şi a băncilor centrale din regiune, conform oficialilor BNR.

„Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”, au mai susținut oficialii instituției.

Datele revizuite privind creșterea economică indică o scădere uşor mai pronunţată decât cea publicată anterior pentru trimestrul al patrulea 2017

Datele revizuite privind creșterea economică indică o scădere uşor mai pronunţată decât cea publicată anterior pentru trimestrul al patrulea 2017, dinamica sa anuală rămânând, totuși, robustă, la 6,7%, faţă de 6,9% iniţial, au mai luat în calcul oficialii BNR. Pe ansamblul anului trecut, rata de creștere a PIB real a fost revizuită la 6,9%, de la 7%.

Pe partea cererii, uşoara ajustare descendentă operată pentru ultimul trimestru al anului 2017 s-a reflectat atât la nivelul consumului gospodăriilor populaţiei, determinantul principal al creşterii economice, cât şi al formării brute de capital fix. Contribuția negativă a exportului net la avansul PIB real a rămas nemodificată”, au detaliat reprezentanții BNR.

De asemenea, ei au luat în calcul că: cele mai recente date statistice relevă deteriorarea balanţei bunurilor şi serviciilor şi, în consecință, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului anterior.

Acelaşi interval consemnează o dinamică anuală alertă a producţiei industriale, deşi în uşoară atenuare, accelerarea creşterii comenzilor noi în industria prelucrătoare, precum și ritmul anual încă ridicat al activității din comerț și servicii”, au adăugat reprezentanții Băncii Centrale.

Creditul în lei a ajuns la 63,6% din total, în aprilie

În plus, oficialii BNR au luat în calcul la majorarea dobânzii de politică monetară faptul că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna martie la nivelul de 6,1%.

Mai mult, componenta în lei a continuat să-şi mărească ponderea în creditul total, până la 63,6%, în aprilie, de la un minimum de 35,6% în mai 2012, crescând astfel cu 78,6%. Creditul acordat populaţiei şi-a intensificat creşterea anuală (9,4%) cu aportul dominant al creditelor pentru consum.

„Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului. BNR a întărit controlul asupra lichidităţii din sistemul bancar, inițiind la mijlocul lunii operaţiuni de atragere de depozite la termen, la rata dobânzii de politică monetară, cu alocare integrală”, au mai menționat reprezentanții Băncii Centrale.

Aceste operațiuni au însumat 44,66 de miliarde de lei, fiind făcute în trei ședințe, la o dobândă de 2,25% și cu maturitatea la o săptămână.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii