Mierea albinelor din Bucureşti ar putea fi valorificată aşa cum se întâmplă şi în alte capitale europene, unde există stupi pe clădiri şi hoteluri, iar turiştii pot consuma la micul dejun mierea produsă chiar în acel loc.
În acest moment, Bucureștiul nu poate adopta un astfel de model de creștere a albinelor deoarece se află sub restricţia unei Hotărâri de Consiliu Local care nu permite creşterea albinelor în oraş, notează Agerpres.
Prezent la Târgul Naţional al Mierii, care a avut loc în weekend-ul trecut în Bucureşti, Matthias Kopetzky, un apicultor profesionist din Austria, expert în criminalitate economică, a prezentat modelul vienez de a creşte albine în zona urbană, ce datează de sute de ani în capitala Austriei și care ar putea deveni un bun model și pentru apicultura urbană aplicată în București.
„Viena are o mulţime de apicultori, pentru că are o tradiţie. Sunt şapte structuri locale cu 650 de apicultori şi aproximativ 7.000 de colonii de albine în zona metropolitană. Viena are cea mai veche şcoală de apicultură din lume, fondată în anul 1769 de profesorul Anton Jansa din Slovenia la cererea Mariei Tereza. De altfel, Ziua Mondială a Albinei a fost stabilită pe 20 mai – ziua de naştere a lui Anton Jansa”, susţine Kopetzky.
În Viena sunt aproximativ două milioane de locuitori pe 414 kilometri pătraţi, iar 15% din suprafaţa Vienei este utilizată pentru agricultură. Aproximativ 20% din aceste terenuri sunt organice (aproximativ 12 km pătraţi), în timp ce doi kilometri pătraţi sunt zone de biodiversitate.
Matthias Kopetzky a subliniat că apicultura urbană este total diferită de apicultura care are loc în zonele agricole şi bineînţeles că trebuie respectate nişte reguli pentru a creşte albine în oraş.
„Există reguli pentru a creşte albine în oraş. A face apicultură urbană este total diferit faţă de apicultura care are loc în zonele agricole. Primul lucru trebuie să găseşti un loc în care să ţi se permită să pui stupi şi noi avem deja 60 de locaţii, însă spaţiile de prelucrare a mierii din oraş sunt scumpe şi nu te poţi întinde ca în zonele rurale. Nu este uşor, dacă vorbim şi de magazinele şi locurile în care ţinem şi prezentăm mierea. Aici clienţii sunt mult mai pretenţioşi decât în mediul rural. O altă problemă este clima, care s-a modificat. Albinele iubesc căldura, dar una este să fie cald şi alta să fie arşiţă. Când este mult prea cald albinele nu mai adună nectarul”, a explicat apicultorul vienez.
Potrivit acestuia, stupii sunt amplasaţi pe clădiri în fiecare district (sector) din capitala Austriei, inclusiv lângă aeroportul din Viena, iar cel mai înalt nivel unde există stupi este etajul 19 al hotelului NH.
„Avem 23 de districte în Viena şi 23 de tipuri de miere, iar un al 24-lea este un amestec de miere din toate cele 23 de districte. Extragem miere din fiecare district, nu le amestecăm între ele. Cel mai înalt nivel unde sunt stupi este la etajul 19 al hotelului NH. Nu eram siguri, pentru că sunt mult prea sus stupii, însă rezultatele sunt excelente. Hotelurile sunt extrem de importante pentru noi, sunt partenerii noştri. Acestea cumpără de la noi mierea, iar la masa de dimineaţa servesc atât miere, cât şi faguri. Mierea este în mod curent studiată şi analizată, aproximativ 20% din mierea vieneză fiind organică. Viena foloseşte cu precădere substanţe ce nu afectează sănătatea insectelor, iar acestea se aplică doar noaptea”, a precizat apicultorul.
El a menţionat că timpul extins în care albinele pot culege nectar, din ianuarie şi până în noiembrie, este un lucru foarte bun pentru albinele din Viena. “Există foarte multe flori şi feluri de plante şi albinele pot colecta polenul de la toată gama de flori pe care o întâlnesc de-a lungul unui an pentru a produce miere polifloră. Este ca şi la vin, avem o bază care apare dintr-o anumită floare, dar în funcţie de cum este vremea şi cum au posibilitatea de a colecta nectarul diferă gustul mierii. Am avut lungi discuţii cu autorităţile legate de numele mierii, cum sa pui numele în funcţie de districtul respectiv şi am putut să le demonstrăm că albina are o acţiune destul de limitată şi astfel se poate diferenţia mierea pe districte”, a mai spus Matthias Kopetzky.
Conform datelor furnizate de către specialiştii Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Bucureştiul a avut întotdeauna apicultori şi numai în anii ’80 erau în jur de 4.800, arondaţi la filiala Capitalei, cu stupinele înregistrate la primărie.
De altfel, Comisia Europeană recomandă efectuarea albinăritului în toate marile oraşe, iar acest lucru se întâmplă deja în Paris, Zurich, Berna sau Viena.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.