Comisia Europeană le cere statelor membre să ia măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze și energie, în condițiile în care piața europeană rămâne tensionată, iar depozitele de gaze sunt mai puțin umplute decât în anii anteriori. Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, a solicitat miniștrilor energiei să pregătească noi măsuri de reducere a cererii, pe fondul ofertei globale limitate și al volatilității ridicate a prețurilor.
Apelul vine într-un moment în care prețul gazului european este de aproximativ 70-80 de euro/MWh, de peste două ori mai mare decât nivelurile înregistrate în toamna și iarna precedentă. Piața este afectată de perturbările provocate de conflictul din Orientul Mijlociu și de reducerea disponibilității gazului lichefiat provenit din Qatar. Exporturile de LNG ale Qatarului au fost afectate de atacurile asupra infrastructurii sale, iar revenirea completă a capacității nu este așteptată imediat.
Europa are depozitele mai puțin umplute
Depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt în jurul nivelului de 68%, potrivit datelor citate de Comisie și de relatările recente despre piața energetică europeană. Nivelul este sub valorile obișnuite pentru această perioadă și este considerat un factor de presiune pentru perioada de iarnă.
Uniunea Europeană urmărește, în mod normal, atingerea unui grad de umplere de 90% a depozitelor. Regulile actuale oferă însă o perioadă mai flexibilă pentru atingerea acestui nivel, între 1 octombrie și 1 decembrie, tocmai pentru ca statele să poată evita cumpărăturile forțate de gaze în perioade în care prețurile sunt foarte ridicate.
Comisia Europeană a transmis în septembrie că, deși nivelurile de stocare sunt mai mici decât în anii anteriori, nu există în prezent un risc imediat pentru securitatea aprovizionării. Bruxelles-ul consideră că situația este diferită de criza din 2021-2022, datorită diversificării surselor, capacităților mai mari de import LNG și reducerii consumului de gaze.
Dan Jørgensen cere măsuri „atâta timp cât este necesar”
În acest context, Dan Jørgensen le-a cerut miniștrilor energiei să ia măsuri suplimentare pentru reducerea consumului și să le mențină atât timp cât condițiile de piață o impun.
Comisia consideră că reducerea cererii poate diminua presiunea asupra pieței într-o perioadă în care oferta globală este limitată. Bruxelles-ul a recomandat încă din primăvară o pregătire coordonată pentru sezonul rece și utilizarea flexibilităților prevăzute de legislația privind depozitele de gaze.
Presiunea nu vine doar din zona gazelor. Piața europeană a produselor petroliere este și ea afectată de perturbările internaționale, iar motorina a ajuns în septembrie la niveluri record în Europa. Reuters arată că prețurile au fost împinse în sus de reducerea exporturilor din Rusia și Orientul Mijlociu și de funcționarea rafinăriilor la capacitate ridicată, într-un moment în care stocurile sunt reduse.
România are mai mult gaz în depozite decât media UE
România pornește dintr-o poziție ceva mai bună în ceea ce privește rezervele de gaze. La jumătatea lunii septembrie, depozitele erau umplute în proporție de 76,26%, echivalentul a aproximativ 2,43 miliarde de metri cubi, față de o medie europeană de 68,26%.
Ministerul Energiei a anunțat că ținta României este atingerea unui grad de umplere de 80% până la 1 octombrie, iar operatorii obligați să constituie stocuri au transmis că sunt în grafic pentru atingerea acesteia.
România are însă o vulnerabilitate importantă pe partea de producție de energie electrică. CNE Cernavodă s-a confruntat cu probleme legate de nivelul extrem de scăzut al Dunării, autoritățile fiind nevoite să pregătească inclusiv soluții tehnice pentru asigurarea apei necesare răcirii centralei.
În septembrie, autoritățile au avertizat că debitul redus al Dunării putea întârzia repornirea centralei, ceea ce ar fi menținut un deficit important de producție în sistemul energetic național.
Gazul ar putea ajunge să acopere o parte din deficitul de energie
Problema României este că reducerea disponibilității producției nucleare într-o perioadă de prețuri ridicate pe piața gazelor poate crește presiunea asupra centralelor pe gaze și asupra importurilor de electricitate.
Astfel, România poate avea depozite de gaze mai bine umplute decât media UE, dar acest avantaj nu elimină automat riscurile de pe piața energiei electrice. Dacă producția internă controlabilă este redusă, necesarul de gaze pentru producția de electricitate poate crește exact într-o perioadă în care combustibilul este scump.
La nivel european, acesta este motivul pentru care Comisia insistă din nou asupra reducerii consumului. După criza energetică declanșată de războiul din Ucraina, statele membre au redus semnificativ consumul de gaze, iar această reducere a devenit unul dintre principalele instrumente prin care Europa își limitează vulnerabilitatea în fața unor noi șocuri de aprovizionare.
De această dată, însă, presiunea vine dintr-o combinație diferită: depozite mai puțin pline, gaze mai scumpe, LNG din Qatar afectat de conflictul din Orientul Mijlociu și o piață globală a combustibililor în care disponibilitatea este limitată.
Comisia Europeană spune că nu vede în prezent o criză iminentă a aprovizionării. Dar mesajul transmis statelor membre este că reducerea consumului trebuie pregătită înainte ca tensiunile de pe piață să devină o problemă de securitate energetică.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
