Cel mai popular dintre ingredientele cu efecte dovedite în îngrijirea pielii este pe cale să fie detronat de un extract natural care pare să aibă proprietăți antioxidante superioare vitaminei-vedetă.
Există un motiv întemeiat pentru care vitamina C se bucură de o reputație bună în îngrijirea pielii: datorită proprietăților sale antioxidante, aceasta funcționează eficient în protejarea pielii în fața radicalilor liberi (iar aici intră doi factori care dăunează masiv pielii, poluarea și radiațiile UV)). Pe lângă strălucirea sănătoasă pe care o imprimă pielii, vitamina C mai are meritul de a stimula producția de colagen și elastină, astfel încât pielea să rămână fermă și suplă cât mai mult timp.
Sigur, nu face minuni, dar simpla sa prezență (într-o concentrație adecvată) în demachiante, serumuri și creme hidratante face diferența în ritualul de îngrijire. Potrivit datelor din piață, producătorii de formule de skincare care au pariat pe vitamina C au avut mână bună, întrucât ingredientul se află încă pe primele poziții în clasamentul celor mai căutate ingrediente de îngrijire a pielii, alături de retinol și acid hialuronic, și mai nou, niacinamida. Dar podiumul are șanse mari să se zguduie din temelii, odată cu introducerea unui alt antioxidant puternic în formulele de îngrijire. Nu de alta, dar are câteva atuuri importante în fața vitaminei C.
Pic-no-ge-nol… Picnogenol. Dacă tot a început școala, iată un nou cuvânt demn de notat (și memorat) în vocabularul de frumusețe, alături de alți termeni precum niacinamidă, bakuciol sau acid tranexamic. Descoperit cu mulți ani în urmă de omul de știință Charles Haimoff (în 1960, acesta a extras și denumit pentru prima oară substanța extrasă din pinul maritim francez), picnogenolul este de fapt extractul din scoarța de pin maritim.
Regăsit frecvent sub formă de supliment nutritiv, acesta conține proantocianidine, o categorie de flavonoide recunoscute datorită efectelor lor antioxidante puternice, care ajută la protejarea celulelor de stresul oxidativ. Există și o legendă – atestată documentar – care spune că acesta și-a dovedit puterile încă de acum 450 de ani, când o navă franceză condusă de exploratorul Jacques Cartier a rămas blocată în gheață în Canada. Echipajul s-a îmbolnăvit grav de scorbut, o boală fatală cauzată de lipsa vitaminei C din dietă, dar un vraci indian din Quebec i-a salvat dându-le să bea o băutură făcută din scoarță și ace de pin.
În produsele de îngrijire a început să fie folosit doar de curând, de către mărci precum The Ordinary, Henua, Alchemy, Skin Inc., neos:lab, V10plus (Yokota Labs), etc., dar pe măsură ce ies la iveală tot mai multe date despre superioritatea sa în fața bătrânei vitamine a tinereții, oferta va fi tot mai generoasă.
Spuneam mai sus că picnogenolul a dovedit niște avantaje suplimentare față de vitamina C, iar acestea rezolvă în primul rând neajunsurile acesteia din urmă. Ambele protejează pielea de radicalii liberi, reduc pigmentarea, stimulează producția de colagen, elastină și acid hialuronic, și nu în ultimul rând, sunt antioxidante. În unele studii, totuși, picnogenolul s-a dovedit chiar mai puternic decât vitamina C, arată Dr. Penelope Pratsou, consultant dermatolog și purtător de cuvânt al British Skin Foundation, care remarcă și că ingredientul poate reduce inflamația (sau înroșirea și umflarea) pielii, chiar și atunci când este vorba despre tipul sensibil. Capitol la care vitamina C are un dezavantaj, având în vedere că nu toată lumea o tolerează pe piele. În plus, picnogenolul nu are restricții în ceea ce privește asocierea cu alte ingrediente, în vreme ce vitamina C nu este compatibilă cu mulți compuși, printre care niacinamida sau acizii exfolianți (AHA/BHA).
De departe cel mai interesant aspect legat de picnogenol este faptul că acesta ar funcționa ca „leac” pentru însăși vitamina C. Mai exact, pentru principalul dezavantaj al acesteia: instabilitatea. Marea problemă a produselor cu vitamina C – în speță serumurile – este că pot oxida, odată expuse la aer, mai ales atunci când sunt îmbuteliate în sticlă cu picurător/pipetă, pe care o deschidem în fiecare zi. Fluidul capătă o tentă portocalie, semn că a oxidant, dar mai ales că și-a pierdut efectul scontat. Câteva picături de picnogenol ar putea inversa acest proces, spune experții, iar produsul ar redeveni eficient grație ingredientului-erou.
(ALTE) 4 alternative pentru vitamina C
Nu că ar fi de ocolit, dar dacă pielea ta nu tolerează vitamina C, mai sunt și alți suplinitori, care poți fi folosiți și împreună.
ASHWAGANDHA. Protecția solară suplimentară a vitaminei C este esențială, dar acum trebuie să ne ferim pielea și de lumina vizibilă artificială (AVL) emisă de ecranele dispozitivelor la care ne „holbăm”. Ginsengul indian (o altă denumire pentru același ingredient) poate proteja pielea de poluarea digitală sau efectele luminii albastre. În plus, acesta sporește energia celulară și redă vitalitatea pielii.
CAROTENIZI. Regăsiți în șofran, turmeric sau morcovi, acești compuși botanici susțin luminozitatea pielii, reduc inflamația și oferă fotoprotecție suplimentară, și în plus sunt foarte stabili, rămânând activi și eficienți mult mai mult timp, prin comparație cu vitamina C, care oxidează forte ușor.
NIACINAMIDA. Cel mai căutat ingredient de anul acesta, niacinamida este o formă a vitaminei B3 care, asemenea vitaminei C, diminuează daunele cauzate de factorii de mediu, reduce liniile fine / ridurile și hiperpigmentarea și crește producția de colagen. Dar s-a dovedit mai blândă și este mai puțin probabil să provoace iritații, în special celor cu piele sensibilă.
ALFA-ARBUTINA. Vitamina C este recomandată și pentru estomparea petelor pigmentare și corectarea nuanței pielii, dar marele ei neajuns este faptul că poate irita pielea. Alfa-arbutina pare a fi un excelent înlocuitor, fiind mult mai blândă cu pielea.