BNR estimează rata anuală a inflației în creștere la 3,5%, pentru finalul anului 2018. Isărescu: „Prognoza noastră este foarte calmă”, dar piața muncii, măsurile fiscale și prețul la energie o poate modifica - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

BNR estimează rata anuală a inflației în creștere la 3,5%, pentru finalul anului 2018. Isărescu: „Prognoza noastră este foarte calmă”, dar piața muncii, măsurile fiscale și prețul la energie o poate modifica

Banca Națională a României estimează rata inflației anuale la 3,5%, pentru finele acestui an, în creștere cu 0,3% peste proiecția anterioară, din noiembrie 2017. Oficialii Băncii Centrale susțin că este o prognoză calmă, dar iau în calcul că schimbările de pe piața muncii, măsurile fiscale și prețul la energie le pot modifica semnificativ prognozele.
Raport-Inflatie-BNR-15-mai-2017DSC_2902x

Mica cocoaşă (n.red. – din graficului cu proiecţia inflaţiei) s-a cocoşat de tot. Nu numai că s-a umflat la 5%, cu aproximație, dar se prelungeşte până spre vară. Altminteri, avem aceeași anticipație pozitivă că rata anuală a inflației va fi adusă în interiorul intervalului de variație de 2,5%, plus – minus 1%, spre sfârșitul anului 2018 și în 2019 se va situa acolo, a spus Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Reintrarea în țintă se va face în trimestrul al patrulea al acestui an.

„Accelerarea ratei anuale a inflației, în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum care sunt exogene sferei de aplicare a politicii monetare. Aceasta este realitatea: sunt pe partea ofertei. Când crești prețul la energia electrică n-ai cum să combați această decizie prin majorarea dobânzii. N-are niciun efect. Este un preț administrat. Să te gândești să reduci cu aceeași pondere alte prețuri din coșul de consum, ca să contrabalansezi, este un puțin cam mult. (…) Dinamica anuală prognozată a prețurilor administrate se adaugă la creșterile de preț, comparativ cu raportul anterior”, a completat Isărescu.

Isărescu despre creșterea ratei dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an: „Urmărește să juguleze inflația” și să tempereze majorarea dobânzilor, dar ROBOR-ul va crește, în următoarea perioadă

Pe lângă prețurile la energie, creșterea prețurilor la combustibili, care ajunge și la 16%, din ultima perioadă, influențează puternic evoluția inflației.

„La presiunile exogene asupra inflației, curba prețurilor combustibililor este cea mai importantă și care a determinat umflarea creșterilor de preț, începând cu trimestru patru al anului trecut și trimestrul întâi anul acesta, sub influența unor creșteri anuale mai ridicate ale prețului petrolului, avem și așteptări mai mari privind inflația”, a mai spus Isărescu.

BRD prognozează rata dobânzii de politică monetară la 3%, la finele acestui an, ceea ce va crește ROBOR-ul, dar nu la același nivel

De asemenea, acesta a subliniat că Banca Națională nu poate controla prețurile:

Noi nu putem să ghicim deciziile a zeci de mii de operatori economici, care negociază fiecare cu clienții lor majorări de preț. Prețurile sunt libere. Banca Națională n-are un controlor de prețuri, ea lucrează cu anticipații, cu acestea influențează.” 

Oficialul Băncii Centrale a detaliat și evoluția din acest an a ratei anuale a inflației. Astfel, săptămâna viitoare, Institutul Național de Statistică va prezenta o rată anuală a inflației pentru ianuarie de peste 4%, urmată în februarie de 4,5 spre 5%. De asemenea, nivelul acestei inflații va ajunge la 5%, în martie, după care se va aplatiza spre finalul anului, potrivit BNR.

„80%-90% din acel puseu inflaționist este deja în spatele nostru: sunt majorări de prețuri care s-au realizat. De aceea, nici nu considerăm că am acționat cu întârziere. Dovada clară este că prognozele noastre lunare nu sunt deloc peste anul trecut. Grosul celor 5%, probabil 4% și ceva, pe care-i veți vedea luni (n.red. – miercuri), când va apărea cifra de inflație pe ianuarie, sunt majorări de prețuri care sunt deja în spate. Apar datorită faptului că în ianuarie anul trecut, în februarie anul trecut, am avut scăderi de prețuri. Chiar dacă creșterea din ianuarie este de 0,9%, prognozăm noi, ea este amplificată de faptul că în ianuarie anul trecut a fost o scădere. Dacă mai avem în vedere și majorările de prețuri din a doua jumătate a anului precedent, vedem de unde apar acele 4,5-5%, cât vom vedea în indicele de preț. Aceste efect de bază se stinge în partea a doua a anului, când se împlinesc 12 luni și când creșterile masive, vedeți aici octombrie 2017, ies din indicele de calcul. Cifra, care va apărea de la Statistică și care vă va tulbura, de fiecare dată, va fi 4,5%, 4,8%. Aceasta repetată, în fiecare lună creează anticipațiile inflaționiste. Altminteri, prognoza noastră este foarte calmă. Dacă nu avem factori externi, creșterile lunare vor fi, începând cu primăvara acest an, limitate”, a explicat Isărescu.

Acesta a insistat că această prognoză a inflației nu reprezintă prognoza BNR în ceea ce privește creșterea prețurilor.

Noi, de regulă, facem prognoze de preț doar pentru noi. Vi le prezentăm pe cele lunare, cu un anumit risc, dar pentru a tempera, ceea ce se amplifică în discursul public.Văzând acest grafic, veți vedea că nu ne batem cu morile de vânt, ne batem cu o percepție publică pe care o înțelegem. Uneori, și pentru specialiști este greu de înțeles acest efect statistic de bază, dar știm că el afectează percepțiile populației”, a mai spus Isărescu.

BNR-ul a subestimat prognoza de inflație pentru decembrie 2017, între -1,7 puncte procentuale și -0,1 puncte procentuale

Pentru că de multe ori s-a făcut confuzie între prognozele BNR și ținta Băncii Centrale, ținta care este la 2,5%, cu interval de pus/minus 1%, Guvernatorul a prezentat și evaluarea erorilor de prognoză ale BNR, pentru inflația anuală IPC (indicele prețurilor de consum) din decembrie 2017, a cărui valoare a fost de 3,3%. Îna cest caz, eroare înseamnă prognoză minus valoarea înregistrată.

Una dintre concluzii este subestimarea ratei anuale a inflației IPC în majoritatea rundelor de proiecție erori de prognoză plasate în intervalul -1,7 puncte procentuale – 0,1 puncte procentuale. Contribuție predominantă este atribuită componentelor exogene sferei de acțiune a politicii monetare. Supraestimarea cea mai mare a fost inflația de bază în primele două runde analizate, în contextul unui mediu global persistent dezinflaționist, cu impact asupra inflației importate.

„Subestimarea a fost generată, în principal de factorii exogeni pe care n-am putut să îi întrevedem. Ca să vă dau un exemplu, noi am subestimat, chiar mult, impactul pozitiv pe care deflația din Uniunea Europeană îl are asupra României. N-am știut că de pe partea de import, în anii precedenți, vom avea o influență atât de mare. Am fost mai prudenți. N-a fost rău, dar publicul percepe acest lucru ca o eroare”, a precizat Isărescu.

Potențiale cauze de abatere a inflației de la traiectora proiectată

Cu toate că susține că are o prognoză calmă, totuși, Banca Centrală a menționată că sunt câteva elemente care pot abate inflația de la prognoză. Un potențial echilibrat îl au prețurile materiilor prime pe piețele internaționale (produse energetice, mărfuri agroalimentare) și coordonatele mediului extern.

Coordonatele mediului extern sunt reprezentate de: fluxurile de capital adresate economiilor emergente, în contextul conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale și al creșterii aversiunii globale față de risc pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice la nivel mondial și a volatilității de pe piețele financiare internaționale; perspectivele de evoluție a activității economice și a inflației din zona euro/UE și din economiile emergente (în special, China); incertitudini cu privire la impactul asupra cadrului macroeconomic global al negocierilor aferente Brexitului.

În schimb, cu un potențial în creștere sunt politica fiscală și cea a veniturilor, piața muncii și Dinamica prețurilor administrate, care este condiționată de informațiile disponibile.

Politica fiscală și cea a veniturilor se califică drept cu risc în creștere, din cauza conduitei politicii fiscale și a celei a veniturilor, în contextul incertitudinii privind impactul acesteia asupra cadrului macroeconomic și al posibilei reconfigurări a coordonatelor bugetului pe intervalul de prognoză.

Iar piața muncii ridică semne de întrebare, pentru că are un grad de tensionare ridicat, cu potențial de a alimenta suplimentar atât costurile firmelor, cât și avansul consumului.

Dinamica prețurilor administrate poate da peste cap prognozele BNR, deoarece sunt incertitudini privind magnitudinea și etapizarea creșterilor prețurilor gazelor naturale și energiei electrice.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii