Digitalizarea și diminuarea efectelor generate de schimbările climatice, precum și atragerea fondurilor destinate atingerii acestor obiective ar trebui să se fie printre prioritățile guvernului, consideră Banca Națională a României (BNR).
“Este necesară o prioritizare pentru implementarea acestor măsuri și reforme, pentru deblocarea fondurilor și orientarea acestora către domeniile strategice pentru viitorul României, respectiv respectiv digitalizare și diminuarea efectelor generate de schimbările climatice“, potrivit celui mai recent raport asupra stabilităţii financiare elaborat de BNR.
Conform indicelui MIT (Green Future Index) privind abilitatea țărilor de a facilita tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, România se situează pe locul 47 în 2022 (față de 48 în 2021) și se regăsește în categoria țărilor al căror progres către un viitor verde este lent și inegal.
Datele Comisiei Europene arată că gradul de absorbție a fondurilor pentru o economie cu emisii scăzute de carbon era de 36% în 2021 (respectiv 41% pentru protejarea mediului și 57%pentru adaptarea la schimbările climatice).
Până în prezent, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la finalul anului 2021, România îndeplinea 17 din cele 21 de ținte și jaloane asumate pentru anul trecut.
Finanțările atrase până în prezent prin PNRR se ridică la 1,8 miliarde euro (pre-finanțare sub formă de grant) și 1,9 miliarde euro (sub formă de împrumut), din totalul de 29,2 miliarde de euro alocat României prin acest program.
Pentru atragerea întregii sume alocate prin PNRR, România ar trebui să îndeplinească 292 de ținte și jaloane în cazul investițiilor și 215 ținte și jaloane pentru reforme.
BNR notează că, luând în calcul capacitatatea redusă de absorbție a fondurilor europene structurale și de investiții a României, procesul ar putea fi afectat în sens negativ.
“Perspectiva unui viitor economic mai sustenabil și durabil pentru România presupune conștietizarea noilor riscuri globale pentru adoptarea de măsuri adecvate, inclusiv pentru asigurarea securității și tranziției energetice, creșterea rezilienței lanțurilor de producție prin diversificarea surselor de import, dar și reorientarea economiei către producerea de bunuri cu valoare adăugată mai ridicată“, precizează sursa citată.