Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în prima ședință de politică monetară din 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
De asemenea, BNR a păstrat neschimbate ratele pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Inflația a încetinit ușor la finalul anului 2025
Rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, față de 9,88% în septembrie. Scăderile au fost influențate în special de ieftinirea combustibililor și a legumelor-fructelor-ouă (LFO), însă efectul a fost parțial compensat de creșterea inflației de bază.
Inflația CORE2 ajustată a continuat să crească în trimestrul IV 2025, ajungând în decembrie la 8,5%, de la 8,1% în septembrie. BNR a explicat că acest avans reflectă presiuni persistente din costurile salariale, din așteptările inflaționiste pe termen scurt, din majorarea prețurilor la anumite mărfuri agroalimentare și din deprecierea leului față de euro, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.
În decembrie 2025, inflația calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) s-a situat la 8,6%, nivel similar celui din septembrie. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 7,3% în decembrie, de la 6,1% în septembrie, iar rata medie anuală IAPC a crescut la 6,8%, de la 5,9%.
Economia a stagnat la finalul anului, dar creșterea anuală a PIB a urcat
Activitatea economică s-a contractat cu 0,2% în trimestrul III 2025, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent. În schimb, față de aceeași perioadă a anului anterior, PIB-ul a crescut cu 1,7% în trimestrul III 2025, comparativ cu 0,3% în trimestrul II, susținut în principal de investiții (formarea brută de capital fix), de consumul privat și de evoluția exporturilor nete.
Datele preliminare pentru trimestrul IV 2025 indică o stagnare a activității economice, în linie cu estimările BNR, cu evoluții divergente între sectoare. În intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au continuat să scadă, iar producția industrială s-a contractat, în timp ce lucrările de construcții au menținut o creștere de două cifre. Exporturile au continuat să crească mai rapid decât importurile, ceea ce a condus la o reducere a deficitului comercial și la un deficit de cont curent mai mic față de anul precedent.
Piața muncii și creditarea
Pe piața muncii, numărul salariaților a continuat să scadă în septembrie și octombrie 2025, iar rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară scădere în octombrie-noiembrie, după ce a urcat la 6,1% în trimestrul III. În același timp, intențiile de angajare pe termen scurt au rămas la un nivel în scădere, dar ușor peste media istorică, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în trimestrul IV 2025, ajungând la 6,8% în noiembrie, de la 7,5% în septembrie. Scăderea a fost mai lentă pentru creditele în lei, în special pentru societățile nefinanciare, iar creditul în valută și-a încetinit ușor creșterea.
Perspective pentru 2026
BNR estimează o reducere lentă a inflației în primele luni ale anului 2026, pe fondul efectelor de bază și al scăderii cotațiilor unor mărfuri, dar și al impactului eliminării schemelor de plafonare a prețurilor și al majorărilor fiscale din 2025. Corecția bugetară și măsurile fiscal-bugetare suplimentare din 2026 ar urma să accentueze presiunile dezinflaționiste din partea cererii agregate și să contribuie la ajustarea deficitului de cont curent.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.