Pentru mai bine de 25 de ani, motoarele de căutare au fost ușa principală de intrare în internet. Primul website care a permis căutări de texte în internet a fost AltaVista, însă acesta a fost detronat rapid de Google, care a dominat – și încă domină, pentru moment – căutările în majoritatea globului. Motorul de căutare al Google a făcut ca Alphabet, compania-mamă, să fie una dintre cele mai valoroase din lume, cu venituri înregistrate în 2022 de $283 de miliarde și o capitalizare de piață de $1.3 trilioane. Google nu mai este doar un nume de marcă – a devenit un verb.
Însă nimic nu dăinuie la nesfârșit – valabil mai ales în tehnologie. Un exemplu foarte la îndemână este IBM, care odată era regele business computing, sau Nokia, odată lider al telefoanelor mobile. Ambele companii au fost detronate de mari tranziții tehnologice. Acum firmele de tehnologie salivează în fața unei inovații care ar putea aduce un impact la fel de răsunător – și, desigur, o mare oportunitate. Chatbot-urile cu inteligență artificială (AI – artificial intelligence) le permit utilizatorilor să adune informații în fel conversațional. Lider în domeniu este în acest moment ChatGPT construit de OpenAI, un start-up finanțat și de Microsoft. La finalul lunii ianuarie, adică la doar două luni de la lansare, ChatGPT era utilizat de peste 100 de milioane de oameni, ceea ce l-a făcut să fie “aplicația pentru consumatori cu cea mai rapidă creștere din istorie”, potrivit UBS.
AI este folosit deja intens în multe produse, însă ChatGPT a pus această tehnologie în lumina reflectoarelor prin faptul că a permis oamenilor să o testeze în mod liber și direct. ChatGPT poate scrie eseuri în diverse stiluri, poate explica concepte complicate, poate sumariza texte și poate răspunde oricăror întrebări. Mai mult, acesta poate chiar trece examene legale și medicale, în mare măsură. În plus, poate sintetiza informații din internet, poate găsi locații de vacanță care corespund anumitor criterii, poate sugera meniuri sau itinerarii. Pe scurt, poate face rapid și complex oricare dintre sarcinile pentru care oamenii caută pe internet.
Consecința naturală a acestei ‘revoluții’ este înflorirea competiției. Rivalii din piață nu au întârziat să își anunțe produsele similare sau cu chatbot-uri AI integrate. În 7 februarie Microsoft – care a investit peste $11 miliarde în OpenAI până în acest moment – a dezvăluit noua versiune a Bing, motorul său de căutare, care include ChatGPT. Șeful Microsoft, Satya Nadella, vede aceasta o mare șansă de a provoca Google. La rândul său, Google a anunțat lansarea Bard – propriul chatbot, care va “acompania” motorul de căutare. Google a investit în paralel $300 de milioane în Anthropic, un start-up fondat de foști angajați ai OpenAI, care a creat un chatbot numit Claude. Prețul acțiunilor Baidu, cunoscut ca Google al Chinei, a crescut spectaculos imediat ce compania a anunțat că va lansa în martie propriul chatbot, numit Ernie.
Dar pot fi chatbot-urile de încredere și, dacă da, ce înseamnă ele pentru noua direcție lucrativă pe care trebuie să o ia industria de advertising? Răspunsul depinde de trei factori: alegerile morale, monetizarea și monopolul economic, potrivit The Economist.
ChatGPT greșește adeseori. A fost asemănat cu un jucător care face deseori cacealma: foarte încrezător în răspunsuri, indiferent de corectitudinea acestora. Spre deosebire de alte motoare de căutare, care direcționează oamenii spre alte site-uri pentru găsirea răspunsurilor la întrebări și nu își iau responsabilitate pentru acuratețea informațiilor, chatbot-urile pretind că au răspunsul corect. Acestea trebuie să ia în calcul și prejudecățile și dezinformările în timp de scanează internetul pentru informații. Cu siguranță că vor apărea controverse pe măsură ce vor produce informații incorecte sau replici ofensatoare. Acestea sunt motivele pentru care se crede că Google nu a lansat pentru public propriul chatbot, însă acum Microsoft i-a forțat mâna. ChatGPT dă deja răspunsuri pe care Ron DeSantis, guvernatorul Floridei, l-ar considera inacceptabile.
Chatbot-urile trebuie să navigheze atent și în jurul unor subiecte delicate. Dacă îi ceri un sfat medical, ChatGPT îți dă o mică prefață prin care face amendamentul că “nu poate diagnostica anumite situații medicale”; refuză, de asemenea, să indice cum să construiești o bombă, de exemplu. Însă și aceste refuzuri se pot evita și se poate obține răspunsul dacă este întrebat, de exemplu, să spună o poveste a unui constructor de bombe și să o relateze cu foarte multe detalii tehnice. Pe măsură ce firmele de tehnologie vor trebui să decidă ce subiecte sunt sensibile, va fi nevoie să se traseze și bariere clare. Iar inerent vor apărea discuții privitoare la cenzură, la obiectivitate și la natura adevărului.
Pot, oare, face bani din aceasta firmele de tehnologie? OpenAI lansează o versiune premium a ChatGPT, care costă $20 pe lună, pentru acces rapid în momentele foarte aglomerate. Google și Microsoft, care vând deja advertising pe motoarele lor de căutare, vor (putea) arăta mesajele promoționale în răspunsurile chatbot-urilor – ceri recomandări de călătorie, de exemplu, și va fi afișat și advertising relevant pentru acestea. Însă acest model de business ar putea să nu aibă durată de viață solidă în timp. Folosirea de chatbot-uri necesită mult mai multă putere de procesare față de cât necesită motoarele de căutare, ceea ce implică, așadar, costuri mai mari și, inerent, marje mai mici.
Alte modele vor apărea, cel mai probabil: taxarea mai mare a advertiserilor pentru posibilitatea de influențare a răspunsurilor pe care le dau chatbot-urile și, posibil, cu adăugarea link-urilor către website-urile plătitoare. Dacă îl întrebi pe ChatGPT să îți recomande o mașină, răspunsul va fi că sunt multe mărci bune, dar că depinde de nevoile tale. Chatbot-urile ar putea face recomandări ferme în viitor. Dar se pune întrebarea dacă obiectivitatea acestora va fi compromisă de advertiseri. Vor putea face diferența oamenii între recomandările plătite și cele neplătite? …. Iată, altă cutie a Pandorei se deschide deja.
Apoi se pune întrebarea competiției. Este o veste bună că OpenAI este acum o competiție puternică pentru Google, însă nu putem spune cu claritate în acest moment dacă chatbot-urile sunt un competitor sau un instrument complementar al motoarelor de căutare. Dacă chatbot-urile sunt complementare căutărilor pe motoarele online, sau dacă sunt parteneri de conversație independenți, depinde de acuratețea lor ocazională. Având capacitatea de a se îmbunătăți, chatbot-urile ar putea deveni o interfață pentru orice fel de servicii, cum ar fi rezervările de hotel sau de restaurante – mai ales cele care oferă asistenți vocali, așa cum sunt Alexa sau Siri. Dacă principala valoare a chatbot-urilor este de a fi un instrument în plus pentru potențarea serviciilor digitale, aceasta îi poate favoriza pe cei care oferă deja astfel de servicii.
Viitorul?
Faptul că Anthropic și OpenAI atrag deja atât de multă atenție (și investiții) din partea Google și a Microsoft sugerează că și companiile mai mici pot avea o șansă să intre în acest domeniu nou. Dar dacă un start-up care face chatbot dezvoltă o tehnologie superioară și un nou model de business, transformându-se într-un nou giant? Asta este ce a făcut odinioară Google, de fapt. Chatbot-urile ridică întrebări dificile, dar în același timp oferă o oportunitate de a face mai utilă și mai ușor de găsit informația disponibilă în online. Așa cum s-a întâmplat în anii 1990, când au apărut motoarele de căutare, se poate întâmpla și acum cu chatbot-urile bazate pe AI.