Barna Nemethi, CEO Curtea Veche Publishing, consideră că, sub argumentul fals de a vota „răul cel mai mic”, am ajuns să ignorăm faptul că educația este fundamentul pe care putem clădi orice altă reformă ulterioară. Fără educație totul stă pe nisip mișcător – subliniază managerul editurii.
Forbes: Ce a însemnat anul 2021 pentru editura pe care o conduceți: un an al revenirii după șocul din 2020, un an obișnuit sau un an prevestitor pentru o nouă criză? (variația cifrei de afaceri față de 2020, lansări deosebite, evenimente, decizii de business, strategia, etc)
Barna Nemethi: Anul trecut a fost un an al supraviețuirii. Deși pare îngrozitor, șocul inițial din 2020, de care aduceți aminte, s-a estompat; după atâtea tragedii continue, nervul empatiei s-a tocit, și astfel am rămas fiecare dintre noi cu realitatea crudă și problemele declanșate de criză.
Din păcate, încă nu putem spune că le-am depășit, iar contextul actual este mai degrabă unul care le amplifică.
Anul 2021 a fost o repetiție a lui 2020, însă fără partea de uimire, nepregătire și spontaneitate. A trebuit să continuăm implementarea tuturor măsurilor posibile pentru a preveni o deturnare deplină a planurilor editoriale existente, și am fost, mulțumită unei reziliențe formidabile a echipei de la Curtea Veche Publishing, printre foarte puținele edituri care nu au înregistrat o scădere în cifra de afaceri.
Desigur, în contextul inflației actuale, această plafonare este tot o scădere, și cu siguranță suntem într-un loc diferit decât ne imaginam în planurile noastre pre-pandemice, dar măcar am reușit să consolidăm și să securizăm cele necesare pentru angajați și pentru cititori. În piața editorială, a durat 10 ani să recuperăm criza din 2008.
Abia în 2018 și 2019 au înregistrat editurile din nou creșterea, elanul și profitabilitatea avute în anii 2007-2008. Deci este clar că nu putem vorbi despre un singur „an” al revenirii; va fi o perioadă lungă și anevoioasă până când relația dintre portofolii, prețul cărții și puterea de cumpărare a cititorului vor reveni într-un echilibru sănătos.
Forbes: În prezent, piața editorială din România traversează o criză? Care sunt cauzele crizei și care sunt efectele asupra publicului consumator?
Barna Nemethi: Da, traversează, și nu doar „o” criză, ci chiar mai multe.
Avem o criză dacă ne uităm la prețul energiei, la prețul hârtiei, la prețul și durata transportului; peste ele se suprapune criza de resurse umane; adăugăm inflația și putem continua.
De data asta, impactul nu este doar asupra pieței de carte, ci sunt afectate toate industriile; suntem cu toți în aceeași barcă plină de găuri.
În afara cauzelor evidente și imediate, precum pandemia și războiul, cultura este afectată și de anomalii vechi și de vulnerabilități cauzate de un dezinteres total atât al clasei politice cât și al societății civile. Acest val de probleme lovește o industrie a cărții în care fiecare se descurcă cum poate, neexistând nicio viziune colectivă și coerentă pentru redresare.
Efectele asupra publicului erau deja vizibile, doar că acum ele lovesc chiar și în cei pasionați si dornici de lectură, care ar fi trecut cu vederea eventuale neajunsuri în trecut, dar care acum pur și simplu nu mai au resursele și energia necesare pentru a face asta.
La sfârșitul zilei, totul se rezumă la prețul ridicat al unei cărți, la salariul plafonat al unui angajat, la lipsa de buget pentru noi achiziții și investiții – lucruri care o să ne marcheze și afecteze pe termen lung.
Forbes: Ce anume îi răspundeți unui cititor care constată cu reproș: s-au scumpit cărțile, nu-mi permit să mai cumpăr!
Barna Nemethi: Înțeleg în totalitate supărarea multor cititori care constată aceste scumpiri, și desigur, ne-am dori să putem să le oferim cărțile pe care și le doresc la un preț mult mai accesibil.
Totuși, nu pot să nu remarc, mai ales dacă avem de a face cu un astfel de reproș pătimaș, că raportul pe care prețul cărții îl are cu alte produse și servicii rămâne unul extrem de asimetric în România.
Găndiți-vă totuși că o masă în oraș, pentru o singură persoană, care include un fel principal, un pahar de vin, un desert și bacșișul pentru chelner depășesc chiar și acum prețul unei cărți.
Un masaj depășește cu mult prețul unei cărți. Un drum mai lung cu Uber astăzi depășește prețul unei cărți.
Sigur, compar mere cu pere, dar totuși la o carte lucrează și din ea trăiesc sute de persoane, de la autor, la traducător, editori, corectori, oameni de vânzări, de drepturi, de marketing, librari, și așa mai departe. Noi încă avem impresia că o carte trebuie să fie ieftină, ceea ce e o concepție destul de primejdioasă.
O carte este o investiție, și în continuare este produsul cel mai ieftin pentru a transmite idei și informații curatoriate către o audiență largă. Suntem încă departe de raportul pe care prețul cărții îl are cu alte produse în țări unde se pune valoare pe cultură. Suntem încă departe de situația în care un autor obișnuit ar putea să trăiască doar din scris.
Abia atunci când acest lucru se va fi întâmplat, dar prețurile vor continua să crească, într-adevăr vom putea vorbi despre scumpiri nejustificate.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din acest an? Dar motivele de optimism?
Barna Nemethi: Îngrijorările cred că sunt clare privind situația prezentată deja, așa că o să spun că mă încarc cu optimism din pasiunea și energia oamenilor care se dedică acestui domeniu indiferent de greutățile pe care le întâmpinăm.
Asemenea războiului, în tranșee, ce contează cel mai mult este loialitatea si îndârjirea colegului de lângă tine. Facem tot ceea ce facem pentru că vrem să împărtășim cu înverșunare eliberarea și dezvoltarea pe care cititul unei cărți potrivite la momentul potrivit poate să o aducă. Faptul ca încă sunt suficienți oameni care cred că lumea noastră este mai bogată, mai frumoasă și mai lucidă atunci când scriem, publicăm și citim.
Forbes: Un raport național, publicat recent de platforma BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), arată că 42% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional. Cum comentați? Cine sunt responsabili, cine sunt vinovații acestei situații? Cum ar putea să scadă acest procent în următorii ani?
Barna Nemethi: Noi aproape că am răgușit deja de cât timp strigăm această statistică, care din păcate rămâne neschimbată de peste 5 ani de zile.
Credeți-mă când vă spun că avem în față tot un virus, dar unul despre care nu vrea să vorbească nimeni, și nici să intervină. Când am aflat pentru prima oară de aceste statistici, am concentrat toate resursele Asociației Curtea Veche pentru a combate analfabetismul funcțional.
Am publicat proiectele principale din UK si Italia care s-au confruntat cu aceeași problemă. Am donat peste 100.000 de cărți în medii defavorizate și fără acces la carte. Dar este doar o picătură în ocean și criza este una sistemică, pe care nu o putem rezolva singuri.
Există o corelație directă între analfabetismul funcțional pe de o parte, și efectele fake news, teoriile conspirative despre vaccin și creșterea populismului, pe de altă parte. Iar această statistică este urmată de altele la fel de grave.
Anul acesta, dintr-o promoție de peste 150.000 de elevi înscriși în clasa a XII-a, doar 111.000 s-au înscris la BAC, iar un procent semnificativ nu o să promoveze.
Peste 25% din elevii regimului gimnazial nici măcar nu doresc să încerce să promoveze. Abandonul școlar este și el foarte mare, mulți nu ajung nici măcar în clasa a XII-a. Sub 5% din copiii din mediu rural termină o facultate acreditată.
La orice statistică ne uităm privind educația și gândirea critică, situația e tragică. Vina este a noastră, a tuturor. Partidele politice nici măcar nu se mai bat pentru portofoliul ministerial de la Educație sau Cultură, unde impostura a ajuns la rang de calitate.
Sub argumentul fals de a vota „răul cel mai mic”, am ajuns să ignorăm faptul că educația este fundamentul pe care putem clădi orice altă reformă ulterioară. Fără educație totul stă pe nisip mișcător, iar cei care reușesc în ciuda acestui context sunt nevoiți să părăsească țara pentru că nu au cum să valorifice aici cunoștințele acumulate.
Realitatea politică este una cinică, în care orice investiție și reformă în educație are nevoie de foarte multă energie și resurse, iar efectele se văd pe termen lung, peste multe cicluri electorale.
Ca atare, niciun partid sau instituție nu vrea să-și asume nimic în afară de gargara declarativă. Nu știu când o să ne trezim, și sper să nu fie prea târziu.
Forbes: O idee: plafonarea prețului la cărți. O idee trăsnită sau o decizie de luat în seamă de guvern pentru revitalizarea pieței editoriale din România?
Barna Nemethi: Guvernul, partidele politice și instituțiile statului ar trebui să se preocupe de treaba lor, amintită în întrebarea anterioară.
Trăim într-o țară democratică și capitalistă, iar prețul cărții este afectat direct de cerere și ofertă.
Cu un tiraj mediu național de 1.000 de exemplare pe titlu, la o populație de peste 19 milioane de locuitori, prețul cărții nu are cum să fie unul scăzut. Dacă am citi mai mult decât media de o carte pe an — o medie la care suntem în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană — prețul cărții ar scădea instantaneu.
Cu cât o să fie o căutare mai mare a cărților, cu atât ele o să fie mai ieftine.
În România, destul de des, muncesc mai mulți oameni la publicarea unei cărți decât cei care o citesc, iar noi nu putem schimba economia acestei situații din condei sau din ordonante de urgență ale Guvernului.
(10 iunie 2022)
