Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Banca Mondială a aprobat un nou Cadru de Parteneriat de Ţară cu România. Proskuryakova: Consolidarea capacității de reacţie în faţa dezastrelor naturale are o importanţa fundamentală pentru progresul socio-economic al României

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat un nou Cadru de Parteneriat de Ţară (CPŢ) cu România, cu o perioadă de cinci ani, care va avea ca priorităţi investiţiile în oameni, susţinerea unei dezvoltări mai dinamice a sectorului privat şi un grad de pregătire mai avansat în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice.
shutterstock-money-bani-Romania-investitii-hartashutterstock_456081571

Strategia are un caracter selectiv în ţintirea provocărilor existente în România, iar scopul acesteia este de a aborda problemele-cheie care afectează creşterea sustenabilă şi incluzivă.

Creşterea economică a României este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană din 2010, cu o rată medie de creştere de 2,8% în perioada 2010-2017, însă în ciuda celor 11 ani în Uniunea Europeană, calitatea infrastructurii este nesatisfăcătoare, ceea ce impune constrângeri asupra investiţiilor şi productivităţii în sectoare cum ar fi producţia, agricultura şi turismul”, reamintesc reprezentanții BM.

În plus, sectorul privat, deşi este dinamic, este mic, cu acces limitat la finanţare, în special pentru IMM-uri şi microîntreprinderi.

Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că, în ciuda creşterii accentuate, nivelul veniturilor medii nu a convers cu cel european, gradul de reducere a sărăciei a fost scăzut, iar clivajele sociale şi regionale sunt substanţiale şi din ce în ce mai mari”, au subliniat reprezentanții BM.

Peste 25% din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 5,5 dolari/zi, ceea ce constituie cea mai mare rată a sărăciei din UE, potrivit datelor instituției.

„Instituţiile puternice şi eficiente sunt elementul cheie ce poate susţine creşterea României pe termen lung. Eradicarea sărăciei şi asigurarea unei prosperităţi sporite şi împărtăşite de către toţi românii va necesita investiţii mai numeroase şi mai inteligente în educaţie, într-un sistem de sănătate modern şi locuri de muncă mai bune. Cadrul de Parteneriat cu Ţara pentru perioada 2018-2023 va veni în sprijinul unor domenii de importanţă critică al căror obiectiv este acela de a ajuta România să valorifice enormul capital pe care îl are şi de a se asigura că nimeni nu este exclus”, a spus Tatiana Proskuryakova, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

CPT cu România se va axa pe trei domenii principale, concentrându-se pe îmbunătăţirea capitalului uman, dezvoltarea sectorului privat şi competitivitate, precum şi pe rezistenţa în faţa şocurilor. Printre obiectivele specifice sunt:

  1. Îmbunătăţirea tranziţiei către educaţia terţiară pentru categoriile sărace şi vulnerabile;
  2. Îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate moderne;
  3. Conectarea categoriilor sărace şi vulnerabile la locurile de muncă;
  4. Consolidarea capacităţii de construire a infrastructurii de transport;
  5. Îmbunătăţirea capacităţii de atragere a investiţiilor private la nivel regional şi local;
  6. Accelerarea ritmului de dezvoltare a pieţei de capital şi accesul la finanţare;
  7. Îmbunătăţirea gradului de pregătire naţională în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice.

Într-o postare pe blogul BM, Directorul de Ţară al BM pentru România şi Ungaria susține că prin primul pilon al strategiei, ameliorarea capitalului uman, BM se va concentra pe abordarea provocărilor cu care se confruntă România în domeniul educaţiei şi al sănătăţii.

În ceea ce priveşte educaţia, bunăoară, vom sprijini tranziția către învățământul terțiar şi vom veni în sprijinul copiilor aparţinând comunităţilor vulnerabile şi marginalizate pentru ca şi ei să se poată bucura de o şansă mai bună de succes în viaţă. 83% din şcolile româneşti cu performanţe scăzute se află în mediul rural. Ceea ce nu este corect. Această realitate nefericită limitează şansele în viaţă a zeci de mii de copii. De asemenea, vom depune eforturi pentru a îmbunătăţi legăturile dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi locurile de muncă disponibile, pentru a ne asigura că atât competenţele românilor, cât şi potenţialul acestora, sunt mai bine valorificate”, a detaliat Proskuryakova.

În al doilea rând, strategia se va concentra pe acordarea de asistenţă societăţilor comerciale din România, astfel încât situaţia acestora să fie îmbunătăţită.

Am fost inspirată de dinamismul şi de contribuția uriaşă a mediului privat la transformarea economică a României. În România, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 30% din media UE a anului 1995, la 60% în 2017. La ora actuală, peste 70% din exporturile ţării merg spre state UE şi această evoluţie impresionantă este legată în mod intrinsec de succesul antreprenorilor din România. Însă societăţile private, în special IMM-urile, continuă să aibă acces limitat la finanţare”, a mai spus Proskuryakova.

Ea a menționat că IFC va continua să sprijine îmbunătăţirea accesului la finanţare şi la pieţe de capital mai puternice, iar din punctul de vedere al BM vor să colaboreze cu autorităţile locale şi să le ajutăm să-şi regândească factorii de atractivitate în faţa potenţialilor investitori.

Împreună, IFC şi Banca Mondială vor colabora pentru a susţine îmbunătăţirea competitivităţii în România. În cele din urmă, strategia va consolida gradul de pregătire al României pentru a putea face faţă dezastrelor naturale şi impactului schimbărilor climatice. Deşi capacitatea de reacţie în faţa dezastrelor naturale nu constituie un subiect la care să se gândească de obicei prea mulţi oameni, consolidarea acestei capacităţi la nivelul României are o importanţa fundamentală pentru progresul socio-economic al ţării şi pentru asigurarea mijloacelor de trai. Dintre toate capitalele europene, Bucureştiul este cel mai expus cutremurelor. Mai mult decât atât, inundaţiile care se pot produce frecvent în ţară şi îi afectează în mod disproporţionat pe cei mai săraci locuitori ai comunităţilor rurale, pot genera pierderi de miliarde de dolari. Prin urmare, o Românie mai prosperă este în mod inextricabil legată de o Românie mai rezistentă”, a subliniat Proskuryakova.

De asemenea, Thomas Lubeck, Director Regional al IFC pentru Europa Centrală şi de Sud-Est, a declarat că IFC va continua să sprijine sectorul privat din România prin investiţii şi prin mobilizarea altor finanţări, atât din surse naţionale, cât şi din surse internaţionale, pentru a încuraja creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. 

IFC se va implica în noi proiecte pentru consolidarea sectorului financiar şi pentru dezvoltarea în continuare a pieţelor de capital în vederea diversificării opţiunilor de finanţare, precum şi pentru îmbunătăţirea accesului la capital pe termen lung, în special pentru IMM-uri şi microîntreprinderi. De asemenea, IFC va sprijini participarea sectorului privat la dezvoltarea infrastructurii din România şi va explora noi oportunităţi de investiţii în domeniul agroalimentar, al producţiei şi în industria serviciilor”, a mai spus Lubeck

Directorul de Ţară al BM pentru România şi Ungaria a mai spus că, pe măsură ce încep aplicarea noului CPȚ, conştienţi fiind de puternicul parteneriat cu această ţară şi inspiraţi fiind de extraordinara transformare din ultimul sfert de secol, nu trebuie să încetinească motoarele.

„România trebuie să continue să reformeze şi să performeze pentru a realiza făgăduinţa unei vieţi mai bune şi mai prospere pentru toţi cetăţenii săi”, a punctat Proskuryakova.

În postarea de pe blogul BM, Directorul de Ţară al BM pentru România şi Ungaria susține că, în octombrie 2017, în timpul unei vizite la Iaşi, a auzit în mod nemijlocit, ca şi în multe alte oraşe din România, ceea ce experimentase încă de la venirea în ţară, în urmă cu patru luni: 

„România are un set divers de provocări şi un drum unic spre dezvoltare – de la drumuri mai bune, la instituţii mai puternice şi la un climat de afaceri mai bun”. 

Când a vizitat ea municipiul Iaşi, BM tocmai începuse să-şi pregătească Diagnosticul Sistematic de Ţară (DST) – o analiză economică cuprinzătoare pe care o realizează la fiecare 4-5 ani, care este menită să îi ajute să înţeleagă mai bine, atât principalele provocări cu care se confruntă o ţară, cât şi calea de urmat spre o creştere mai sustenabilă.

„O autostradă care să conecteze Moldova cu Transilvania şi cu restul Europei; un sistem educațional care să producă forţă de muncă înzestrată cu un mix adecvat de competenţe pentru a reuși pe deplin pe piaţa muncii care este atât de competitivă în zilele noastre; instituţii capabile să asigure o predictibilitate a politicilor publice şi continuitatea în implementarea obiectivelor de dezvoltare. Toate aceste componente sunt vitale pentru România pe măsură ce aceasta se îndreaptă spre prosperitate şi o creştere mai incluzivă”, mai scrie Proskuryakova.

După Iaşi, ea a vizitat Timişoara, unde companiile mari, multinaţionale, care vin să investească în România au semnalat faptul că sistemul educaţional nu produce absolvenţi dotaţi cu competenţele necesare pentru a le completa nevoile.

Prin urmare, companiile investesc în reconversia profesională a angajaţilor lor, constituind parteneriate cu Universităţile şi experimentând modalităţi de a oferi tinerilor angajaţi experienţe „la locul de muncă“, oferindu-le cursuri pentru ca aceştia să poată fi mai productivi şi mai competenţi.

Până în martie 2018, vizitasem nouă judeţe şi peste 12 oraşe şi municipii, de la Constanţa la Caransebeş şi de la Dej la Alexandria. În cadrul discuţiilor cu tinerii, cu antreprenorii, cu liderii din domeniul afacerilor, mesajul frecvent pe care l-am auzit a fost acela că România are nevoie de instituţii mai puternice pentru a putea promova o agendă de dezvoltare ambiţioasă”, a punctat Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

În cadrul întrevederilor pe care le-a avut în ţară noastră, „care se bucură de o cultură şi o istorie atât de bogate, cu regiuni caracterizate de trăsături distincte”, ea a descoperit „lozul câştigător“, adică o serie de trei provocări pe care le-a regăsit indiferent de locul unde s-a aflat.

România îşi doreşte drumuri mai bune pentru a facilita mobilitatea şi pentru a atrage investiţii. Românii aspiră la un sistem educațional mai bun care poate asigura speranţa unui viitor mai luminos pentru toţi copii. Şi românii îşi mai doresc şi instituţii mai puternice care să le ofere servicii publice mai bune şi consecvenţă la nivelul angajamentelor politice care au drept scop progresul general”, a specificat Proskuryakova.

Donato de Rosa, un alt reprezentant BM, spunea într-o postare recentă pe un blog prezentând pe scurt analiza DST, că educaţia care nu ţine pasul cu realităţile, infrastructura inadecvată şi reglementările incerte constituie provocările principale ale României în faţa demersurilor de reducere a nivelului de sărăcie şi a promovării creşterii sustenabile.

Cercetările noastre sunt în mod clar consecvente cu modul în care românii percep provocările cu care se confruntă zi de zi”, a mai spus Proskuryakova.

Banca Mondială şi-a deschis biroul din România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat finanţare în valoare totală de peste 13,6 miliarde dolari, reprezentând împrumuturi, garanții şi granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei româneşti. Portofoliul curent al BM include împrumuturi pentru investiţii, activităţi analitice şi asistență tehnică pentru sprijinirea priorităţilor de reformă ale României.

De la aderarea României la IFC, finanţările pe termen lung în România au însumat 2,81 miliarde dolari, inclusiv 606,8 milioane dolari mobilizaţi de la partenerii IFC, pentru 93 de proiecte din diverse sectoare. Adiţional, IFC a susţinut schimburi comerciale de peste 900 milioane dolari prin intermediul programului de finanţare a schimburilor comerciale.

În anul 2016, Grupul Băncii Mondiale şi România au sărbătorit 25 de ani de parteneriat continuu, având drept obiectiv sprijinirea măsurilor de reducere a sărăciei şi de dezvoltare durabilă.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii