România trebuie să se pregătească pentru o perioadă dificilă pe piața energiei, cu prețuri foarte ridicate la electricitate în iarna și primăvara anului 2027, avertizează Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Oficialul spune că sistemul energetic național s-a dovedit mai rezilient decât se așteptau mulți, însă menținerea închiderii reactoarelor de la Cernavodă și prețurile ridicate la gaze din Europa sporesc presiunile asupra pieței.
Reactoarele de la Cernavodă rămân o problemă
Cristian Bușoi a declarat, marți, la o conferință de specialitate, că România nu are în prezent o perspectivă clară privind redeschiderea Reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă.
„Încă avem Reactoarele 1 și 2, de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere”, a afirmat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, prognoza pentru următoarele zece zile este în continuare îngrijorătoare, ceea ce prelungește presiunea asupra sistemului energetic.
Fiecare zi în care reactoarele rămân indisponibile poate amplifica riscul unor prețuri mai mari la electricitate în lunile următoare, în condițiile în care România trebuie să gestioneze simultan propriile probleme de producție și un context european nefavorabil.
La acestea se adaugă prețurile ridicate la gaze la nivel european, care influențează direct costurile de producere a energiei electrice în centralele pe gaze.
„Trebuie să ne pregătim pentru o iarnă și o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari”
Bușoi a relatat că prețurile energiei au fost una dintre principalele teme discutate la reuniunea informală a miniștrilor Energiei, unde a reprezentat România la Dublin.
„Chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate”, a spus oficialul.
El a precizat că direcția finală a pieței nu este încă certă, însă anumite riscuri sunt deja vizibile.
În acest context, una dintre principalele provocări pentru autorități va fi identificarea unor soluții prin care să fie limitată volatilitatea prețurilor și să fie protejați, în special, marii consumatori industriali.
„Cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori”, este, potrivit lui Bușoi, una dintre întrebările centrale pentru perioada următoare.
Peste 800 de milioane de euro din PNRR au ajuns în energie
Secretarul de stat a subliniat, în același timp, investițiile realizate în sectorul energetic prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit lui Bușoi, peste 800 de milioane de euro au fost absorbite pentru proiecte din sectorul energetic.
Banii au contribuit la finanțarea unor capacități de producție din surse regenerabile, a unor proiecte de stocare în baterii și a două centrale de cogenerare, la Arad și Constanța.
Cele două CET-uri au rol atât în producerea de electricitate, cât și în asigurarea sistemelor de termoficare din cele două municipii.
Tot prin finanțările menționate de oficial sunt dezvoltate patru capacități de producție a hidrogenului.
Aproape 10 miliarde de euro, deja angajate prin Fondul de Modernizare
Un alt instrument financiar important pentru sectorul energetic este Fondul de Modernizare.
Bușoi a arătat că, din aproximativ 12 miliarde de euro disponibile, aproape 10 miliarde de euro sunt deja angajate în diverse proiecte.
„Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca și timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte”, a declarat acesta.
Potrivit oficialului, România trebuie să pregătească deja următoarea etapă de finanțare pentru energie, inclusiv prin viitorul cadru financiar multianual și Politica de Coeziune pentru perioada 2028-2034.
România ar putea avea la dispoziție în această perioadă între 60 și 65 de miliarde de euro, iar o parte din aceste fonduri ar putea fi direcționată către investiții energetice.
Digitalizarea și bateriile, printre prioritățile următorilor ani
Bușoi consideră că investițiile viitoare trebuie să vizeze inclusiv digitalizarea sistemului energetic și soluțiile de securitate cibernetică.
Pe lista priorităților se află și continuarea proiectelor de tip Contracte pentru Diferență (CfD) pentru dezvoltarea producției de energie regenerabilă.
În același timp, extinderea capacităților de stocare ar putea deveni esențială pentru echilibrarea sistemului, pe măsură ce crește ponderea surselor regenerabile cu producție variabilă.
Avertismentul privind iarna și primăvara lui 2027 vine astfel într-un moment în care România încearcă să accelereze investițiile în noi capacități de producție și stocare, dar se confruntă în continuare cu vulnerabilități ale sistemului și cu evoluții nefavorabile pe piața europeană a energiei.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de specialitate organizate de publicația InvesTenergy, sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), unde reprezentanți ai sectorului energetic au discutat despre investiții, oportunități și competitivitate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
