Alexandre Ceccacci a preluat de la 1 octombrie conducerea Airbus în România și funcția de Director General al Airbus Helicopters în România, după aproape trei decenii de carieră în cadrul diviziei de elicoptere a grupului. El îl înlocuiește pe Georges Durdilly, care și-a încheiat mandatul la conducerea operațiunilor Airbus din România.

Inginer aeronautic și absolvent al Institut Polytechnique des Sciences Appliquées (IPSA) din Paris, Ceccacci are 29 de ani de experiență în cadrul Airbus Helicopters, dintre care 23 de ani în misiuni internaționale. Parcursul său profesional a inclus poziții de conducere în Europa și America Latină, în domenii precum operațiuni aerospațiale, servicii pentru clienți, vânzări și dezvoltarea afacerilor.

„Preluarea acestei funcții reprezintă atât o onoare, cât și o responsabilitate deosebită. Airbus este un partener dedicat României de peste o jumătate de secol. Principala mea prioritate este executarea impecabilă, respectarea fiecărui angajament asumat, asigurarea excelenței operaționale pentru partenerii noștri locali și valorificarea echipelor și talentelor excepționale de la nivel local”, a declarat Alexandre Ceccacci.

Noul director Airbus România a ocupat, între 2019 și 2024, funcția de Director General al Airbus Helicopters în Italia, unde a coordonat operațiunile locale și activitatea companiei pe piețele civilă și VIP.

Anterior, între 2017 și 2019, Ceccacci a fost Director de Suport și Servicii pentru America Latină, iar între 2010 și 2016 a condus Airbus Helicopters în Chile și în regiunea Conului Sudic. Cariera sa a mai inclus poziții de conducere în vânzări în Mexic și funcții strategice la sediul Airbus Helicopters din Marignane, inclusiv cea de Director Comercial pentru rețeaua europeană și sectorul petrol și gaze.

Înainte de numirea în România, Ceccacci a avut o misiune strategică în cadrul Direcției Airbus Helicopters Europa.

„Sunt încântat să numesc România noua mea casă și aștept cu nerăbdare să modelăm împreună viitorul industriei aerospațiale românești”, a mai spus Ceccacci.

În noua sa poziție, acesta va coordona activitatea Airbus în România și va urmări dezvoltarea echipelor locale, precum și consolidarea parteneriatelor companiei în industria aerospațială românească.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Alexandre Ceccacci preia conducerea Airbus și a diviziei de elicoptere în România appeared first on Forbes Romania.

O alertă cu bombă semnalată vineri la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a dus la evacuarea pasagerilor și a angajaților și la suspendarea procedurilor de înregistrare pentru zboruri. Trei curse, către Istanbul, Frankfurt și Viena, înregistrează întârzieri, conform surselor Forbes România, confirmate de presa locală.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat că subdiviziunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne se deplasează la aeroport pentru efectuarea verificărilor necesare.

Autoritățile avertizează că programul zborurilor poate suferi modificări și le recomandă pasagerilor să verifice în timp real situația curselor pe panoul online al aeroportului.

Zborurile afectate menționate sunt TK274, cu destinația Istanbul, LH1559, către Frankfurt, și OS718, către Viena.

Poliția de Frontieră a îndemnat cetățenii la calm.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Alertă cu bombă la Aeroportul din Chișinău. Pasagerii și angajații au fost evacuați appeared first on Forbes Romania.

O analiză a datelor oficiale ale Bursei de Valori București, realizată de TradeVille pe companiile din indicele BET AeRO, arată o piață puternic polarizată în primul semestru din 2026. Profitul net cumulat al celor 31 de companii analizate a crescut cu 77,2%, la 148,1 milioane de lei, iar cifra de afaceri a urcat cu 17,1%, la 2,43 miliarde de lei. În spatele avansului agregat se află însă o concentrare puternică a rezultatelor.

Eșantionul analizat cuprinde 31 dintre cei 32 de constituenți ai indicelui BET AeRO, Unirea Shopping Center nefiind inclusă deoarece nu publicase rezultatele semestriale la momentul realizării analizei. Cele 31 de companii reprezintă 95,2% din ponderea indicelui la 30 septembrie 2026. Raportul precizează că eșantionul nu reprezintă întreaga piață AeRO, ci oferă o imagine asupra companiilor incluse în indice.

Creșterea profitului vine în principal de la patru companii

Structura rezultatului net arată cât de concentrată este creșterea. Patru companii – Foraj Sonde, Avioane Craiova, Prospecțiuni și Arctic Stream – au adus împreună o îmbunătățire de 70,5 milioane de lei a rezultatului net, în condițiile în care profitul cumulat al întregului eșantion a crescut cu 64,5 milioane de lei.

Dacă cele patru companii sunt eliminate din calcul, profitul net cumulat al celorlalte 27 de societăți nu mai crește, ci scade cu 4,3%, până la 131,1 milioane de lei. Astfel, avansul de 77,2% raportat pentru întregul eșantion ascunde evoluții foarte diferite de la un emitent la altul, iar o parte importantă a îmbunătățirii provine din rezultatele câtorva companii.

Grup EM domină veniturile, în timp ce agricultura scade

Din perspectiva dimensiunii afacerilor, piața rămâne concentrată în jurul câtorva emitenți. Grup EM a raportat cea mai mare cifră de afaceri din eșantion, de 560,4 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 23% din veniturile totale. Compania a obținut un profit net de 34 de milioane de lei, în creștere cu aproape 40%, acesta fiind cel mai ridicat rezultat net din cadrul selecției analizate.

Pe segmentul companiilor cu venituri ridicate se află și Agroland Business System, cu o cifră de afaceri de 259,8 milioane de lei, și Sipex Company, cu 159,5 milioane de lei.

În zona agribusinessului, rezultatele au fost însă mai slabe. Holde Agri Invest a înregistrat cea mai mare pierdere din eșantion, de 10,5 milioane de lei. DN Agrar Group, compania cu cea mai mare pondere în indicele BET AeRO, a raportat o scădere de 49,5% a profitului net.

Compania a explicat evoluția prin reducerea cu aproximativ 30% a prețurilor de vânzare ale laptelui, la care s-a adăugat un impact negativ de 8,5 milioane de lei din diferențele de curs valutar aferente creditelor în valută. DN Agrar a caracterizat 2026 drept un an de tranziție financiară.

Și Comvex a raportat o deteriorare a rezultatelor, profitul net scăzând cu 37,1%, în timp ce cifra de afaceri s-a redus cu 30,6%.

Multiplii de evaluare arată diferențe mari între emitenți

O altă diferență importantă între companiile din eșantion apare la nivelul evaluărilor bursiere. Media indicatorului P/E (Price to Earnings) este de 15,8 ori, în timp ce mediana este de 10 ori. Diferența este influențată inclusiv de companiile cu multipli foarte ridicați.

IT Genetics are un P/E de 98,1 ori, cel mai ridicat nivel din selecția analizată. În paralel, compania a trecut în primul semestru din 2026 de la un profit net de 0,5 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025 la o pierdere de aproximativ 0,4 milioane de lei.

La celălalt capăt al clasamentului, Connections Consult are un P/E de 4,3 ori, Ascendia de 4,5 ori, iar Grup EM de 6,3 ori. În cazul P/B, raportul dintre prețul acțiunii și valoarea contabilă, media este de 1,7 ori, în timp ce zece dintre companiile analizate se tranzacționează sub valoarea contabilă, cu un indicator P/B mai mic de 1.

AeRO rămâne în urma pieței principale la bursă

Diferențele dintre companii se văd și în evoluția acțiunilor. La 30 septembrie 2026, indicele BET AeRO înregistra o apreciere de 9,20% de la începutul anului, în timp ce indicele BET al pieței principale a BVB avansa cu 27,23%.

La nivel individual, însă, dispersia randamentelor este mult mai mare. Potrivit calculelor TradeVille, realizate pe baza prețurilor din 1 octombrie 2026, la ora 13:30, acțiunile iHunt Technology au avut cea mai mare creștere din selecție, de aproximativ 104%. În aceeași perioadă, profitul net al companiei a crescut de 3,6 ori, până la aproximativ 0,97 milioane de lei.

Connections Consult a înregistrat la rândul său o apreciere de aproximativ 90% a acțiunilor, deși rezultatele financiare individuale au fost mai slabe. Cifra de afaceri a companiei a scăzut cu 33,1%, iar profitul net cu 21,9%.

În sens opus, IT Genetics a înregistrat o scădere de aproximativ 57% a acțiunilor în calculul TradeVille pentru perioada de la începutul anului. În cazul acestei companii, comparația are însă o particularitate: IT Genetics a început tranzacționarea pe piața AeRO abia la 20 mai 2026, astfel că nu exista o cotație bursieră la începutul anului. Randamentul raportat de TradeVille este calculat pornind de la prima cotație disponibilă după listare.

Imaginea de ansamblu este, astfel, una a unei piețe cu evoluții foarte diferite între emitenți. Creșterea profitului agregat al companiilor analizate este puternică, însă este concentrată în câteva societăți, în timp ce o parte semnificativă a celorlalți emitenți a raportat rezultate mai slabe. La bursă, diferența față de piața principală este la fel de vizibilă, iar variațiile individuale ale acțiunilor sunt mult mai mari decât sugerează evoluția indicelui BET AeRO.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Profitul de pe piața AeRO a crescut, dar cea mai mare parte a avansului vine de la patru companii appeared first on Forbes Romania.

Euro a urcat vineri la un nou record în raport cu leul, cursul de referință anunțat de Banca Națională a României ajungând la 5,3447 lei pentru un euro. Cotația este cu 6,70 bani, respectiv 1,27%, peste nivelul de joi, de 5,2777 lei, și depășește precedentul record de 5,2788 lei stabilit pe 23 septembrie.

Creșterea de vineri vine după mișcarea puternică de joi de pe piața interbancară. După publicarea cursului BNR de 5,2777 lei/euro, moneda europeană a urcat rapid pe interbancar, trecând de 5,34 lei și ajungând până la aproximativ 5,3640 lei, înainte să revină ulterior spre 5,34 lei.

Astfel, cursul oficial BNR a preluat vineri o parte importantă din ajustarea care se produsese deja pe piața interbancară. Cele două cotații nu sunt însă același lucru: cursul BNR este stabilit o dată pe zi, în timp ce pe piața interbancară euro este tranzacționat continuu, iar prețul se poate modifica de mai multe ori în aceeași zi.

Leul s-a depreciat și față de dolar și franc

Mișcarea de vineri nu a fost limitată la euro. Cursul dolarului american a crescut cu 7,54 bani, până la 4,7519 lei, iar francul elvețian s-a apreciat cu 14,51 bani, până la 5,7347 lei.

Pe piața interbancară, euro se afla vineri în jurul nivelului de 5,34 lei, după maximul de peste 5,36 lei atins în ședința precedentă.

Mișcarea de joi a venit după o perioadă în care cursul oficial fusese relativ stabil în jurul nivelului de 5,27 lei/euro. În ultimele 14 ședințe, cursul BNR a avut șapte ședințe consecutive la nivelul de 5,27 lei, înaintea saltului de vineri.

Noul record al cursului oficial vine într-un moment de volatilitate ridicată pe piața valutară și readuce în prim-plan diferența dintre cotația stabilită zilnic de BNR și prețul format în timp real pe piața interbancară.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Euro sare la 5,3447 lei la BNR după ce interbancarul a trecut joi de 5,36 lei appeared first on Forbes Romania.

Piața asigurărilor din România a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de aproximativ 14,2 miliarde de lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În calcul sunt incluse atât activitatea societăților autorizate de ASF, cât și cea a sucursalelor care operează în România în baza dreptului de stabilire.

Asigurările generale au reprezentat aproximativ 78% din volumul total al subscrierilor. Societățile autorizate și supravegheate de ASF au înregistrat o creștere de 13% a primelor brute subscrise, în timp ce sucursalele au raportat un avans de 31% față de primul semestru din 2025.

RCA rămâne segmentul cu o pondere importantă în piață. Primele brute subscrise pentru polițele RCA de societățile autorizate și reglementate de ASF și de sucursalele active în România au ajuns la aproximativ 6 miliarde de lei, cu 17% peste nivelul din primele șase luni ale anului precedent.

Primele RCA și costurile daunelor au continuat să crească

La nivelul societăților autorizate și supravegheate de ASF, prima medie RCA pentru autoturisme a ajuns la 2.093 de lei în trimestrul al doilea din 2026. Valoarea este cu aproximativ 7% mai mare decât în trimestrul precedent și cu circa 21% peste nivelul din trimestrul al doilea din 2025. ASF leagă această evoluție de condițiile de piață, în special de costurile daunelor și cheltuielile operaționale, pe fondul persistenței inflației.

Evoluția diferă însă în funcție de categoria de vehicul. Pentru autovehiculele de transport marfă, prima medie RCA a fost de 4.698 de lei în trimestrul al doilea, în scădere cu aproximativ 2% față de primele trei luni ale anului, dar cu circa 6% peste nivelul din aceeași perioadă din 2025.

În același timp, dauna medie RCA a crescut cu aproximativ 18% în primul semestru față de perioada similară din 2025. Numărul dosarelor de daună a scăzut ușor, cu mai puțin de 1%, însă valoarea medie plătită pentru daune materiale a urcat cu 14%, evoluție asociată de ASF cu majorarea costurilor și cu inflația daunelor.

Rata combinată a daunei pentru toate clasele de asigurări generale s-a situat la aproximativ 93,4% în primul semestru, față de 89,9% în perioada similară din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 3,5 puncte procentuale. Pentru asigurătorii care subscriu RCA, rata combinată a depășit 100% în primele șase luni ale anului.

Despăgubirile au crescut cu 16%, iar rezervele au ajuns la 30 de miliarde de lei

Volumul indemnizațiilor brute plătite, inclusiv de sucursale, a ajuns la aproximativ 6,7 miliarde de lei în primul semestru, cu 16% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Asigurările generale au reprezentat 82% din plăți, iar asigurările de viață 18%.

Rezervele tehnice constituite potrivit regimului Solvabilitate II (cadrul european de reglementare privind capitalul și riscurile asigurătorilor) se ridicau la aproximativ 30 de miliarde de lei la 30 iunie 2026, în creștere cu 24% față de aceeași perioadă din 2025. Rezervele pentru asigurările generale au crescut cu 24%, iar cele pentru asigurările de viață cu 25%. Din total, 60% erau aferente asigurărilor generale și 40% asigurărilor de viață.

La nivelul solvabilității, societățile de asigurare autorizate și supravegheate de ASF au menținut rate supraunitare. Indicatorul de lichiditate pentru asigurările generale s-a situat la 2,83, iar cel pentru asigurările de viață la 3,5, valori relativ apropiate de cele înregistrate în perioada corespunzătoare a anului anterior.

Brokerii au distribuit prime de 9,7 miliarde de lei

Brokerii au rămas un canal important de distribuție, prin intermediul companiilor de profil fiind distribuite prime de aproximativ 9,7 miliarde de lei în primul semestru. Valoarea este cu 16% mai mare decât în perioada similară din 2025.

Creșterea a fost de 16% pe segmentul asigurărilor generale și de 19% în cazul asigurărilor de viață. În ansamblu, brokerii au distribuit aproximativ 68% din volumul total al primelor brute subscrise de societățile autorizate de ASF și de sucursalele active pe piața locală.

Gradul de intermediere a fost de 84% pentru asigurările generale, în timp ce pe segmentul asigurărilor de viață s-a situat la 13%. La 30 iunie 2026, pe piața locală activau 24 de societăți de asigurare autorizate de ASF și 15 sucursale care funcționau în baza dreptului de stabilire.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Piața asigurărilor din România a ajuns la 14,2 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 15% appeared first on Forbes Romania.

Piața de fuziuni și achiziții din România a ajuns la o valoare estimată de 2,3 miliarde de euro în trimestrul al treilea din 2026, de 2,2 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Numărul tranzacțiilor anunțate a crescut cu 52%, la 93, potrivit unei analize PwC România.

Valoarea totală a fost influențată de preluarea Electronic Arts de către consorțiul format din Public Investment Fund (PIF), Silver Lake și Affinity Partners, componenta estimată aferentă operațiunilor din România depășind 650 de milioane de euro. Fără această tranzacție, valoarea medie a unei operațiuni s-a menținut la aproximativ 16 milioane de euro, nivel comparabil cu cel din trimestrul al treilea din 2025.

Produsele industriale și energia au generat cele mai mari valori

Excluzând tranzacția Electronic Arts, sectorul Produselor Industriale și Serviciilor a contribuit cel mai mult la valoarea pieței, cu aproximativ 463 de milioane de euro, echivalentul a circa 32% din totalul tranzacțiilor anunțate în trimestru. Energia s-a clasat pe locul al doilea, cu aproximativ 232 de milioane de euro, respectiv 16%.

Printre cele mai importante operațiuni anunțate, cu valori estimate de peste 90 de milioane de euro, s-au numărat achiziția proiectului eolian Urleasca, cu o capacitate de 77 MW, de către Scatec ASA, preluarea diviziei FORVIA Interiors de către Apollo Global Management și achiziția grupului Żabka, inclusiv a operațiunilor Froo din România, de către Alimentation Couche-Tard.

Alte tranzacții relevante au vizat achiziția International Personal Finance (IPF), grup din care face parte Provident Financial România, de către BasePoint Capital, precum și preluarea ContiTech, divizia de produse industriale din cauciuc și mase plastice a grupului Continental, de către o filială a Lone Star Funds.

Doar 11 dintre cele 93 de tranzacții anunțate au depășit pragul de 40 de milioane de euro, ceea ce arată că piața a rămas dominată numeric de operațiuni de dimensiuni mai mici. În același timp, aproximativ 1,6 miliarde de euro din valoarea totală au provenit din tranzacții realizate la nivelul unor grupuri europene sau internaționale cu operațiuni în România, nu din achiziții directe ale unor companii locale independente.

Investitorii strategici domină piața, dar crește activitatea fondurilor financiare

Din cele 93 de tranzacții anunțate, 65 au implicat investitori strategici, iar 28 investitori financiari. Numărul operațiunilor realizate de investitori financiari a fost cu aproximativ 14% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, deși aceștia rămân minoritari în raport cu investitorii strategici.

În ceea ce privește proveniența cumpărătorilor, investitorii locali au fost implicați în 35 de tranzacții, reprezentând aproximativ 38% din total, față de o pondere de circa 41% în trimestrul al treilea din 2025.

„Piața de tranzacții din trimestrul al treilea al anului 2026, atât din perspectiva valorii, cât și a numărului de tranzacții, indică menținerea unui interes susținut al investitorilor pentru business-urile românești, indiferent dacă acestea au fost tranzacții de sine stătătoare, sau parte din tranzacții ce includ operațiuni în mai multe teritorii”, a declarat George Ureche, Partener Tranzacții PwC România.

Acesta a indicat rezultatele anunțate în trimestru în privința consolidării fiscale, menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor și perspectivele aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) printre factorii care au susținut activitatea tranzacțională. Potrivit lui Ureche, oportunitățile de consolidare sunt valorificate în principal de investitori strategici deja prezenți pe piața locală.

Aprobările și condițiile de închidere prelungesc unele tranzacții

La sfârșitul trimestrului al treilea, o pondere mai mare a tranzacțiilor se afla încă în etapa de semnare, comparativ cu operațiunile deja închise. PwC pune această evoluție atât pe seama timpului necesar pentru obținerea aprobărilor din partea autorităților și îndeplinirea condițiilor precedente, cât și a unei activități investiționale mai intense spre finalul perioadei.

„Stabilitatea politică, continuarea scăderii deficitului bugetar și confirmarea stabilizării/scăderii inflației sunt în continuare factori determinanți pentru interesul investitorilor și pentru evaluările business-urilor locale”, a declarat Marina Pavel, Director M&A, PwC România. Potrivit acesteia, o mare parte dintre riscurile identificate și luate în calcul în tranzacții provin din mediul macroeconomic și din evoluțiile piețelor sau sectoarelor în care activează companiile.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Piața de fuziuni și achiziții din România a ajuns la 2,3 miliarde de euro în trimestrul al treilea appeared first on Forbes Romania.

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat Fidelis, prin care revine pe piață pentru a atrage bani de la populație. Perioada de subscriere este 2–9 octombrie, iar dobânzile oferite ajung până la 7,75% pe an pentru titlurile în lei și până la 6,60% pentru cele în euro.

Noua emisiune vine la scurt timp după oferta Fidelis din septembrie și include atât titluri denominate în lei, cât și în euro. Pentru emisiunile în lei, dobânzile sunt cuprinse între 6,60% și 7,75%, în funcție de maturitate și tranșă, în timp ce pentru titlurile în euro dobânzile variază între 4,50% și 6,60%.

Ministerul Finanțelor păstrează și în această ediție tranșele dedicate donatorilor de sânge, pentru care sunt acordate condiții de dobândă distincte. Subscrierea minimă este de 5.000 de lei pentru titlurile în moneda națională și de 1.000 de euro pentru cele denominate în euro.

Titlurile de stat Fidelis sunt emise de Ministerul Finanțelor și sunt listate la Bursa de Valori București după încheierea ofertei, ceea ce le permite investitorilor să le păstreze până la maturitate sau să le vândă ulterior pe piața secundară.

Veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital aferente titlurilor de stat Fidelis nu sunt impozitate, potrivit regimului fiscal aplicabil acestor instrumente.

Noua ofertă reprezintă o nouă rundă prin care Ministerul Finanțelor se adresează direct populației pentru finanțarea necesarului de resurse al statului, în paralel cu finanțarea de pe piețele de capital. Ediția din octombrie vine cu dobânzi maxime mai ridicate decât oferta precedentă, randamentul maxim în lei crescând la 7,75%, de la 7,50% în septembrie, iar cel pentru titlurile în euro ajungând la 6,60%, față de 6,30% în oferta anterioară.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Statul revine la populație pentru finanțare printr-o nouă emisiune Fidelis, cu dobânzi de până la 7,75% appeared first on Forbes Romania.

Republica Moldova face un pas decisiv pentru integrarea în rețelele globale de transport prin transformarea Terminalului Feroviar Berești de la Ungheni într-un veritabil Complex Logistic Multimodal. Studiul de fezabilitate, finalizat sub egida programului USAID MISRA, arată că această investiție strategică va debloca potențialul comercial al țării la granița cu Uniunea Europeană. Proiectul vine într-un moment de reconfigurare totală a rutelor logistice regionale, oferind o alternativă solidă pentru fluidizarea fluxurilor de mărfuri.

Contextul geopolitic și criza transporturilor naționale

Conform studiului, consultat de Forbes România, sistemul național de transport din Republica Moldova s-a confruntat în ultimul deceniu cu un dezechilibru structural major. Transportul rutier a devenit modul dominant, acaparând 97% din traficul de pasageri și 87% din volumul total de mărfuri. Această dependență masivă de șosele a generat costuri logistice ridicate, blocaje severe la punctele de trecere a frontierei cu România și o scădere a competitivității exporturilor moldovenești pe piața globală.

În perioada 2009–2021, cererea anuală totală de transport de mărfuri din Moldova a înregistrat o creștere medie anuală de 6%. Această dinamică pozitivă a fost susținută exclusiv de sectorul rutier, în timp ce transportul feroviar a intrat într-un declin accentuat. Din anul 2009, volumul de mărfuri transportat pe calea ferată nu a mai depășit pragul de 5,5 milioane de tone pe an, o valoare de două ori mai mică decât cea înregistrată în perioada de dinainte. Infrastructura feroviară națională suferă din cauza liniilor îmbătrânite, a restricțiilor de capacitate și a ineficiențelor operaționale.

Izbucnirea războiului din Ucraina și decizia istorică a Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană au reconfigurat radical fluxurile comerciale din regiune. Blocarea rutelor tradiționale a redirecționat volume masive de mărfuri prin Moldova, transformând țara într-un coridor de tranzit de importanță strategică. Datele vamale relevă că traficul internațional de tranzit a crescut semnificativ în ultimii ani. Această creștere a pus o presiune uriașă pe punctele de frontieră rutiere de la granița cu România, unde s-au format cozi kilometrice de camioane.

Pentru a debloca acest potențial și pentru a oferi o alternativă viabilă transportului rutier, Guvernul Republicii Moldova a sprijinit realizarea unui studiu de fezabilitate extins pentru dezvoltarea unui Complex Logistic Multimodal la stația de cale ferată Berești din Ungheni. Această locație deține un avantaj tehnic crucial: este una dintre singurele două porți de acces unde rețeaua feroviară moldovenească cu ecartament larg de tip rusesc (1.520 mm) se întâlnește direct cu ecartamentul standard european (1.435 mm), facilitând conexiunea directă cu Uniunea Europeană.

De la cimitir de vagoane la hub de ultimă generație

Determinarea locației exacte în interiorul nodului feroviar Berești a necesitat o evaluare tehnică și economică riguroasă a trei alternative distincte, luând în considerare faptul că infrastructura tehnică și feroviară reprezintă între 75% și 90% din totalul cheltuielilor de capital ale proiectului:

• Stația Centrală Berești: Această opțiune punea la dispoziție o suprafață cuprinsă între 13 și 15 hectare și oferea linii de încărcare cu o lungime de aproximativ 800 de metri. Principalul dezavantaj consta în necesitatea unei coordonări complexe cu stația vecină Ungheni.
• Facilitatea de Nord: Amplasamentul oferea cea mai mare suprafață disponibilă, de 18 hectare, dar dispunea de linii de marfă mai scurte, de 500 de metri. Acest lucru presupunea o complexitate operațională suplimentară, legată de necesitatea divizării trenurilor lungi la sosire. Cu toate acestea, opțiunea s-a remarcat printr-un raport cost-beneficiu superior, datorită posibilității de reutilizare eficientă a infrastructurii feroviare și a depozitelor deja existente pe teren.
• Zona de Vest a Stației Berești: Acest amplasament consta în 15 hectare de teren agricol extravilan și permitea proiectarea unor linii feroviare optime, de peste 800 de metri lungime. Totuși, varianta a fost respinsă din cauza costurilor mari generate de lucrările masive de terasament și de procedurile de lungă durată pentru achiziția și exproprierea terenurilor private.

În urma ierarhizării tehnice bazate pe criterii precum accesul la rețeaua de energie electrică, viteza de implementare și capacitatea de extindere viitoare, Grupul de Lucru Guvernamental a luat decizia strategică de a amplasa Complexul Logistic Multimodal în Facilitatea de Nord.

Terenul selectat aparține domeniului public al statului și se află sub administrarea Agenției Proprietății Publice. În prezent, această zonă este puternic subutilizată, funcționând mai degrabă ca un spațiu de parcare și cimitir de vagoane pentru garniturile abandonate, fără a înregistra măcar o pereche de trenuri de marfă pe zi în trafic regulat. Pentru demararea proiectului, Guvernul urmează să emită o hotărâre specială de retragere a acestor active din gestiunea CFM și includerea lor în actele normative privind proprietatea de stat destinată parteneriatelor publice-private.

Radiografia cererii: Trei scenarii pentru următorii 20 de ani

Pentru a asigura o planificare financiară corectă pe o perioadă de 20 de ani, studiul de fezabilitate a conturat evoluția cererii de transport prin intermediul a trei scenarii economice corelate cu un model macroeconomic de referință. În scenariul implementării proiectului, volumul total de trafic atras la Ungheni și Berești va fi compus din cererea de bază și dintr-un flux de mărfuri redirecționat de la celelalte puncte de frontieră rutiere concurente:

În cadrul scenariului de creștere înaltă, volumul total de mărfuri va înregistra o evoluție dinamică, urcând de la 820.000 de tone în anul 2028 până la aproximativ 1,4 milioane de tone în 2045. În această variantă optimistă, containerele vor deține o pondere inițială de 39,1% din totalul unităților de transport, urmând să ajungă la 43,6% la sfârșitul perioadei analizate. Semiremorcile transportate direct pe platforme feroviare vor evolua de la 1% la 1,4%, în timp ce vagoanele deschise pentru mărfuri vrac vor scădea ușor ca pondere, de la 29,1% la 27,1%. Produsele lichide transportate în vagoane cisternă vor reprezenta o cotă situată între 16,5% și 13,5% din totalul unităților procesate.

În scenariul economic de bază, diferența dintre implementarea proiectului și simpla menținere a stării actuale rămâne substanțială. Traficul estimat va fi cu 68,8% mai mare decât linia de bază în anul 2028 și va atinge un plus de 76% până în 2045. În acest model ponderat, mărfurile containerizate vor deține cea mai mare pondere de pe piață, crescând constant de la 43,6% la 47,7%. În același timp, semiremorcile vor reprezenta între 2,8% și 1,5% din fluxuri, vagoanele deschise vor menține o cotă de aproximativ un sfert din total, iar vagoanele cisternă vor oscila între 14% și 12,7%.

Pentru scenariul de creștere joasă, proiecțiile sunt ceva mai rezervate, indicând o depășire a liniei de bază cu 61% în 2028, urmată de o creștere ulterioară de doar 4,4% până la finalul intervalului. În acest context de încetinire economică generală, transportul de semiremorci pe calea ferată va deține o cotă mai ridicată comparativ cu celelalte scenarii, reprezentând între 6% și 4,5% din unități, ca o soluție pentru reducerea costurilor rutiere. Containerele vor acoperi între 37,5% și 40,4% din volum, vagoanele deschise vor reprezenta între 24,1% și 22,2%, iar produsele lichide din cisterne vor păstra o pondere stabilă, situată între 19,6% și 19,3% din totalul unităților de transport.

Analiza structurală a segmentelor de piață arată că importurile noului complex vor fi dominate de combustibili, materiale de construcții, produse minerale brute și produse alimentare. La capitolul exporturi, fluxurile principale vor fi alcătuite din produse agricole ambalate, cereale, metalurgie și mărfuri industriale generale.

Mecanismul de funcționare: Conexiunea cu porturile și marile hub-uri

Planul operațional al Complexului Logistic Multimodal se bazează pe o segmentare clară a serviciilor feroviare în patru mari categorii comerciale:

• Traficul Intermodal Maritim: Conexiunea principală va fi realizată direct între terminalul Berești și Portul Constanța, parcurgând o distanță de 460 de kilometri prin punctul de frontieră Iași. Trenurile vor avea o lungime maximă de 600 de metri și o greutate brută de 1.650 de tone, oferind o capacitate de 92 TEU per garnitură. Programul prevede 4 curse săptămânale tur-retur, durata de parcurs fiind fixată la maximum 24 de ore.
• Traficul Intermodal Continental: Acesta va funcționa ca un concept de poartă feroviară către Europa Centrală, pe ruta Berești – Curtici – Arad. Din cauza stării tehnice a infrastructurii feroviare regionale, traseul va parcurge o distanță de 940 de kilometri. Trenurile vor transporta 34 de semiremorci rutiere cranabile sau containere vrac, având o frecvență de 3-5 rotații săptămânale și un timp de tranzit de 36 de ore.
• Traficul de Vagoane Convenționale: Destinat mărfurilor tradiționale nesubordonate containerizării, acest serviciu va asigura legătura cu stația de triaj Bacău pe o distanță de 180 de kilometri. Serviciul va opera cu o frecvență de 5 rotații pe săptămână, având un timp de parcurs de 24 de ore.
• Operațiunile de Tranzit și Transbordare Directă: Destinate în special fluxurilor dinspre și înspre Ucraina. Datorită liniilor interioare cu ecartament dublu, terminalul va permite transbordarea directă a mărfurilor vrac dintr-un vagon de tip rusesc într-unul de tip european sau mutarea containerelor direct între trenuri.

Din punct de vedere al capacității totale de procesare, Hub-ul Berești va genera o evoluție importantă a utilizării rețelei feroviare: de la aproximativ 1.200 de trenuri procesate anual în prima fază (anul 2028), până la peste 2.200 de trenuri pe an în faza de maturitate a proiectului (anul 2045).

Structura juridică: Cum se protejează proprietatea de stat

Alegerea unui model juridic optim pentru managementul terminalului a fost dominată de dorința statului de a păstra controlul asupra infrastructurii declarate drept „critică” conform Directivelor Europene, dar și de necesitatea de a atrage expertiza comercială privată. S-a concluzionat că modelul cel mai potrivit este crearea unei companii comerciale cu capital mixt public-privat.

Structura de acționariat și distribuția de capital recomandată pentru această companie de proiect este configurată astfel încât să asigure un echilibru solid: furnizorii de servicii logistice internaționale vor deține o majoritate de minimum 51%, băncile comerciale locale vor acoperi între 25% și 30%, iar autoritățile publice vor păstra o cotă de control strategic cuprinsă între 10% și 15%. Cel puțin un operator logistic trebuie să provină din Uniunea Europeană pentru a asigura integrarea rapidă în rețelele occidentale.

Pentru a preveni utilizarea terenurilor feroviare în scopuri imobiliare speculative, statutul juridic al companiei va introduce un mecanism de vot ponderat și cvorumuri speciale:

• Cvorumul Adunării Generale: Fixat obligatoriu la 90%, participarea acționarului public fiind o condiție eliminatorie pentru validitatea juridică a deciziilor.
• Tranzacțiile Majore de Active: Orice înstrăinare, gajare sau închiriere de bunuri care depășește 20% – 30% din valoarea totală a activelor societății necesită o majoritate de vot de 90% în Consiliul de Supraveghere dacă decizia vizează domeniul public feroviar.
• Deciziile Strategice de Rețea: Înființarea de filiale sau participarea la alte terminale internaționale necesită o majoritate calificată de 66%.
• Deciziile Operaționale Curente: Marketingul, stabilirea tarifelor comerciale și managementul tehnic zilnic vor fi luate cu o majoritate simplă de 51%, oferind partenerilor privați libertatea comercială necesară.

Ca o alternativă legală la modelul clasic, studiul evidențiază posibilitatea transformării terminalului într-o subzonă a Zonei Economice Libere „Ungheni Business”. Acest model simplifică managementul domeniului public, dar transferă costurile de construcție pe seama bugetului de stat. Avantajele fiscale ale modelului ZEL sunt majore pentru viitorii rezidenți: cota redusă a impozitului pe venit la 6% – 8%, scutirea de impozit pe profit de până la 5 ani pentru investiții mari, scutirea totală de TVA și accize, precum și garantarea stabilității legislative timp de 10 ani.

Evaluarea riscurilor administrative și reformele obligatorii

Analiza comparativă a riscurilor juridice arată că modelul Parteneriatului Public-Privat și cel al Zonei Economice Libere oferă cel mai ridicat nivel de siguranță pentru stat, înregistrând un scor total de risc de doar 11 puncte, în timp ce contractul clasic de concesiune urcă la un nivel de risc mai ridicat, de 16 puncte. Privit din perspectiva investitorilor privați, modelul Zonei Economice Libere este considerat cel mai sigur, având un scor total de risc de 19 puncte, în timp ce concesiunea clasică generează un risc total ridicat de 28 de puncte.

Indiferent de modelul final ales, funcționarea operațională a Complexului Berești este condiționată de operarea unor modificări legislative urgente:

• Amendarea Codului Feroviar nr. 19/2022: Este imperativă modificarea legii pentru a permite operatorului privat al terminalului să primească statutul oficial de Manager de Infrastructură Feroviară Interoperabilă. Acest amendament îi va acorda dreptul legal de a efectua manevre cu locomotive proprii și de a aloca trase feroviare interioare.
• Modificarea Legii nr. 1295/2002: Necesară în cazul alegerii opțiunii ZEL, pentru a permite transferul fizic și juridic al terenului de 18 hectare din domeniul public general direct în perimetrul de competență al Zonei Economice Libere.

Mediu, comunitate și screening-ul climatic

Analiza de mediu și impact social indică faptul că riscurile ecologice generate de construcția și operarea terminalului sunt reduse sau medii. Toate materialele rezultate din reabilitarea liniilor vor fi stocate în depozitele acoperite ale CFM, iar deșeurile periculoase (precum traversele vechi tratate) vor fi manipulate exclusiv de operatori licențiați. Terminalul va fi conectat obligatoriu la o rețea nouă de colectare a apelor pluviale și la sisteme de canalizare industrială dotate cu separatoare de grăsimi. Proiectul este catalogat ca fiind extrem de pozitiv pentru comunitatea locală din raionul Ungheni prin crearea de noi locuri de muncă durabile.

Studiul a integrat și un capitol de screening al rezilienței climatice, bazat pe analiza evoluției parametrilor hidrologici din Moldova, evidențiind diminuarea severă a cantității și calității resurselor de apă de suprafață (scăderi de aproximativ 34,8% ale debitelor râurilor mici în ultimele decenii). Cuplarea acestui fenomen cu riscul apariției unor veri cu secete extreme urmate de episoade scurte de ploi torențiale a impus dotarea Hub-ului Berești cu un sistem extins de colectare și stocare a apelor pluviale în rezervoare subterane de mari dimensiuni. Această soluție va asigura o rezervă de apă de bună calitate ce va fi utilizată pentru nevoile tehnologice ale terminalului în perioadele de secetă, diminuând presiunea asupra resurselor locale. Pe termen lung, analiza confirmă un impact climatic pozitiv major: mutarea fluxurilor de mărfuri de pe șosele pe calea ferată reprezintă cea mai eficientă măsură de reducere a amprentei de carbon a sectorului de transport din Republica Moldova, aliniind țara la obiectivele de mediu ale Uniunii Europene.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post EXCLUSIV. Radiografia completă a viitorului Complex Multimodal Berești de la Ungheni appeared first on Forbes Romania.

Piața de capital din România a înregistrat creșteri ale principalilor indicatori în primul semestru din 2026, indicele BET urcând cu 32,93%, în timp ce capitalizarea pieței reglementate a ajuns la 669,28 miliarde de lei, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Conform instituției, capitalizarea bursieră a crescut cu 27,94% față de sfârșitul anului 2025, când se situa la 523,11 miliarde de lei. Comparativ cu finalul lunii iunie 2025, avansul a fost de 68,94%.

Și activitatea de tranzacționare s-a intensificat în primele șase luni ale anului. Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată și pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare a ajuns la 26,26 miliarde de lei, în creștere cu 29,28% față de primul semestru din 2025.

Numărul total al tranzacțiilor a ajuns la 1.736.136, cu 56,24% peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Acțiunile au reprezentat principala clasă de active tranzacționată la Bursa de Valori București, cu o valoare de aproximativ 13,89 miliarde de lei și o pondere de 52,87% în totalul valorii tranzacționate în primul semestru.

Bursa a crescut într-un context economic dificil

ASF notează că evoluția pieței de capital s-a produs într-un context economic și financiar caracterizat în continuare de incertitudine. Economia României a avut o evoluție dificilă în perioada analizată, PIB-ul stagnând în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent și fiind cu 2% sub nivelul din perioada similară a anului anterior.

Inflația s-a menținut la un nivel ridicat, ajungând la 9,2% în iunie, în timp ce costurile de finanțare ale statului au rămas ridicate.

În acest context, ASF apreciază că evoluția indicilor bursieri, a capitalizării și a activității de tranzacționare reflectă menținerea interesului investitorilor și creșterea activității pe piața locală de capital. Cât privește perspectivele pentru perioada următoare, acestea vor fi influențate de evoluția condițiilor macroeconomice interne și internaționale, a costurilor de finanțare și a incertitudinilor geopolitice, potrivit ASF.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post BET a urcat cu aproape 33% în primul semestru, iar capitalizarea BVB a crescut cu 28% appeared first on Forbes Romania.

BCR Leasing lansează LeaseYou, o nouă versiune a platformei sale digitale de leasing financiar, prin care microîntreprinderile pot parcurge online întregul proces de accesare a unei finanțări, de la solicitare și aprobare până la semnarea contractului și plata către furnizor.

Potrivit BCR Leasing, aprobarea finanțării poate fi obținută în aproximativ nouă minute de la autentificarea clientului, în timp ce întregul proces digital poate fi finalizat în circa 16 minute. Fluxul include inclusiv semnarea contractului, emiterea asigurărilor și plata către furnizor.

Platforma poate fi utilizată pentru finanțarea unei game de vehicule, de la autoturisme și autovehicule comerciale până la motociclete și alte mijloace de mobilitate.

LeaseYou a fost construit ca un proiect intern al BCR Leasing, compania precizând că echipa proprie a coordonat arhitectura proceselor, regulile de finanțare, fluxurile operaționale și experiența digitală a utilizatorului, în timp ce dezvoltarea tehnică a fost realizată împreună cu parteneri externi.

Procesul digital se bazează pe integrarea mai multor servicii și parteneri, astfel încât informațiile necesare finanțării să circule automat între participanții la proces. Compania susține că digitalizarea elimină o parte importantă din documentele fizice și din etapele administrative asociate proceselor tradiționale de leasing.

„LeaseYou este rezultatul unei ambiții clare: aceea de a construi o experiență de finanțare în jurul antreprenorului. De la arhitectura proceselor și regulile de finanțare până la fiecare interacțiune din platformă, totul a fost gândit și coordonat de echipa BCR Leasing cu un singur obiectiv: să facem finanțarea mai simplă, mai rapidă, mai accesibilă”, a declarat Vlad Vitcu, CEO BCR Leasing.

Noua platformă este destinată antreprenorilor care caută finanțare pentru achiziția de vehicule fără parcurgerea etapelor fizice specifice proceselor tradiționale, BCR Leasing urmărind astfel extinderea modelului de leasing financiar prin canale digitale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post BCR Leasing lansează LeaseYou, platformă de leasing financiar integral online appeared first on Forbes Romania.