Grupul Carmistin își extinde capacitățile proprii de producere a energiei și urmărește să reducă dependența de electricitatea din rețea. Avicarvil, cea mai mare companie din grup, a obținut autorizațiile ANRE pentru două centrale fotovoltaice destinate autoconsumului, construite la Mihăești, în județul Vâlcea, și la Ferma 2 Târgu Jiu, în Gorj.

Cele două unități au puteri instalate de 4,5 MW, respectiv 2,6 MW, iar producția anuală estimată este de aproximativ 11.056 MWh de energie electrică. Centralele se află în prezent în perioada de testare și sunt programate să devină operaționale până la sfârșitul lunii septembrie.

Pentru proiecte au fost folosite echipamente de la producători Tier 1, selectate pe baza criteriilor de calitate, fiabilitate și performanță.

Investiții de circa 4 milioane de euro

Cele două centrale reprezintă o investiție totală de aproximativ 4 milioane de euro și sunt cofinanțate prin Fondul pentru Modernizare. Proiectele fac parte dintr-un program mai amplu al grupului în zona energiei regenerabile, care include atât dezvoltarea unor noi capacități de producție, cât și investiții în stocarea energiei.

Soluțiile de stocare sunt avute în vedere inclusiv pentru acoperirea consumului în timpul nopții, atunci când centralele fotovoltaice nu mai produc energie.

La nivelul întregului grup, centralele fotovoltaice ar urma să producă până la sfârșitul acestui an aproximativ 22.817 MWh de energie electrică anual. La această cantitate se adaugă circa 3.600 MWh pe an generați prin cogenerare de înaltă eficiență.

În total, capacitățile proprii de producție ar urma să acopere aproximativ 50% din necesarul de energie electrică al Grupului Carmistin. Compania estimează că ponderea energiei produse din surse proprii ar putea ajunge la 100% până în 2028.

Reducerea emisiilor și folosirea terenurilor

Producția de energie regenerabilă este estimată să reducă emisiile de CO₂ cu aproximativ 4.200 de tone pe an și să contribuie la diminuarea amprentei de mediu a activităților grupului.

În paralel, Carmistin spune că urmărește să folosească mai eficient suprafețele de teren disponibile, astfel încât acestea să poată fi valorificate pentru cultivarea plantelor furajere necesare activităților agricole. Investițiile în energie fac parte din planul mai larg de dezvoltare și integrare a Grupului Carmistin și se adaugă proiectelor derulate în ferme și unitățile de producție. Grupul își extinde astfel capacitățile pentru producția de carne de pui și furaje și își diversifică în continuare portofoliul de produse alimentare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Carmistin își extinde producția proprie de energie verde: noile centrale vor acoperi jumătate din consumul grupului appeared first on Forbes Romania.

Mai puțin de jumătate dintre români reușesc să pună bani deoparte în fiecare lună sau în majoritatea lunilor, iar pentru aproape jumătate dintre cei care economisesc suma nu depășește 500 de lei lunar, arată un sondaj realizat la inițiativa tbi bank.

Potrivit cercetării, 48% dintre respondenți spun că economisesc constant sau în majoritatea lunilor, în timp ce aproximativ un sfert reușesc să facă acest lucru doar ocazional, atunci când rămân cu bani după plata cheltuielilor.

Situația este mai dificilă pentru peste 22% dintre participanți, care fie nu economisesc deloc în prezent, fie au ajuns să folosească din economiile strânse anterior. În plus, 16% spun că într-o lună obișnuită nu reușesc să pună deoparte niciun leu.

Pentru cei mai mulți, economisirea înseamnă câteva sute de lei

Chiar și în cazul românilor care reușesc să economisească, însă, sumele sunt relativ reduse. Aproximativ 46% pun deoparte cel mult 500 de lei într-o lună obișnuită.

În ceea ce privește ponderea economisită din venit, aproape 22% dintre respondenți păstrează între 11% și 20% din veniturile lunare, iar puțin peste 22% economisesc între 6% și 10%.

Datele indică, totodată, că economisirea este pentru mulți mai degrabă ceea ce rămâne la finalul lunii decât o sumă stabilită în avans. Peste 36% spun că pun deoparte doar banii rămași după plata cheltuielilor, în timp ce numai aproximativ 15% economisesc un procent fix din venitul lunar.

Aproape 42% economisesc mai puțin decât anul trecut

Capacitatea de a pune bani deoparte s-a redus pentru o parte importantă dintre cei chestionați. Aproape 42% spun că economisesc mai puțin decât în urmă cu un an, iar peste 9% afirmă că în trecut reușeau să economisească, dar acum nu mai pot.

Principalul obstacol îl reprezintă creșterea cheltuielilor. Peste 26% dintre respondenți indică scumpirea alimentelor și a produselor de bază drept principala piedică în calea economisirii, în timp ce aproape 25% consideră că veniturile sunt prea mici în raport cu cheltuielile.

Pentru cei care reușesc să economisească, principalul motiv este constituirea unei rezerve pentru situații neprevăzute. Peste 29% pun bani deoparte în special pentru urgențe, iar aproximativ 20% urmăresc să-și construiască o situație financiară mai sigură și mai independentă.

Rezervele nu ar acoperi întotdeauna o perioadă lungă

Sondajul arată și cât de vulnerabile pot fi economiile existente în cazul unei pierderi a venitului principal. Aproape 23% dintre respondenți spun că economiile lor le-ar permite să-și acopere cheltuielile pentru mai puțin de o lună, în timp ce aproximativ 22% ar putea rezista între una și trei luni fără principala sursă de venit.

Românii preferă, în același timp, să-și păstreze economiile în forme considerate sigure și ușor accesibile. Peste 23% țin cea mai mare parte a banilor economisiți în contul curent, iar aproape 22% aleg depozitele bancare.

Economiile nu sunt destinate exclusiv situațiilor de urgență. Aproape 19% dintre români spun că le-au folosit sau și-ar fi dorit să le folosească pentru vacanțe și experiențe personale, iar peste 14% pentru reparații la locuință sau mașină.

Sănătatea și locul de muncă, principalele temeri financiare

Pentru 2026, aproape 20% dintre respondenți își propun să economisească mai mult decât în anul precedent, iar aproape 15% urmăresc în primul rând să-și protejeze economiile deja existente.

În ceea ce privește riscurile financiare, peste 30% indică problemele de sănătate drept principala temere, în timp ce 21% se tem cel mai mult de pierderea locului de muncă. Sondajul tbi bank privind modul în care românii își gestionează banii în 2026 a fost realizat online în luna iulie, pe un eșantion de 1.223 de utilizatori de internet din România. Peste 53% dintre participanți sunt bărbați, 68% lucrează în mediul privat, iar peste 31% au un venit net de peste 6.000 de lei.

la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Economisirea devine tot mai dificilă pentru români: aproape jumătate pun deoparte cel mult 500 de lei pe lună appeared first on Forbes Romania.

La început, o companie are alte probleme decât listarea la bursă. Sunt de rezolvat clienții, echipa, cash-flow-ul și, înainte de toate, supraviețuirea afacerii. Pentru GRF+, ceea ce părea la început un obiectiv îndepărtat a ajuns, însă, după ani de creștere, să fie luat în calcul. Iar cifrele din 2025 ofereau, din perspectiva echipei, un argument pentru acest pas: după mai bine de 25 de ani de activitate, compania ajunsese la o cifră de afaceri de 64,7 milioane de lei, cu 36% peste nivelul din anul anterior. Mai rămânea însă un pas: faptul că nu era o industrie „tradiționalăˮ la BVB.

GRF+ caută capital pentru următoarea etapă de dezvoltare

Motivele listării au mers însă dincolo de cifre, după cum au arătat membrii boardului GRF într-un dialog cu Forbes România.

Astfel, explică aceștia, în discuțiile cu investitorii compania a fost explicită în legătură cu patru direcții pentru care a ales Bursa: accelerarea creșterii prin infuzie de capital, susținerea companiilor din ecosistem cu acces la capital și resurse de management, atragerea de parteneri și investitori dincolo de acționarii inițiali și membrii Consiliului, dar și diversificarea accesului la finanțare – capital de piață, nu doar credit bancar.

„Vorbim despre o decizie calculată, nu despre un pariu. Motorul nostru nu a fost lipsa de opțiuni, ci maturitatea afacerii (…). Așadar, am venit la Bursă pentru că modelul era deja validat, pentru că ne dorim o nouă etapă de creștere accelerată, utilizând din plin oportunitățile pe care le are o companie listată, iar transparența pe care o aduce statutul de emitent este un diferențiator în piață”, spune Bogdan Tomoiagă, Președinte CA GRF+.

Pe de altă parte, mai spune acesta, echipa se uită și la un plan de stock options pentru viitor. Iar asta pentru că, explică Tomoioagă, este un instrument pe care listarea îl pune la dispoziție, prin care se poate menține, motiva și atrage talent într-o industrie în care oamenii buni sunt disputați constant.

În plus, mai afirmă acesta, un loc în care cariera se transformă în proprietate devine mai interesant.

„Odată listați, intrăm într-un alt ritm de creștere. Am fi putut crește în continuare din profit reinvestit și din investiții private, dar într-un ritm mult mai lent.  Prezența pe bursă ne dă acces la resurse pentru accelerarea dezvoltării motoarelor de creștere pe care le-am pregătit deja, adică cele trei verticale în care investim, integrarea tehnologiei AI și, pe termen mediu, o platformă pentru achiziții și extinderea regională”, adaugă și Irina Ciocan-Stănescu, CEO GRF+.

O companie de comunicare vrea să-și facă loc pe o Bursă dominată de financiar și energie

Chiar și așa stând lucrurile, însă, GRF încă avea de surmontat faptul că nu reprezenta neapărat o industrie pe care lumea să parieze, de exemplu, cumpărând, efectiv, acțiuni.

Asta cu atât mai mult cu cât concentrarea pieței este vizibilă și în datele BVB. Astfel, la finalul lunii iunie, sectorul financiar și al asigurărilor reprezenta 50,3% din capitalizarea Bursei de la București, în timp ce industria extractivă și producția/furnizarea de energie reprezentau împreună încă 37%. Cu alte cuvinte, aproape nouă zecimi din capitalizarea BVB proveneau din aceste trei categorii de activitate.

Dar, pe de altă parte, Tomoiagă consideră că o nouă industrie adusă la Bursă poate extinde baza de companii disponibile investitorilor.

„(…) Fiecare industrie nouă listată lărgește plaja de opțiuni pentru investitorii de retail, care, altfel, au acces mai ales la industrii tradiționale precum bănci, energie, utilități. Diversificarea sectorială înseamnă sănătatea pieței de capital și poate să atragă capital străin și să reflecte structura reală a economiei, unde serviciile și industriile creative au o pondere din ce în ce mai mare, pe lângă industrie, agricultură sau finanțe-bănci”, mai spune Bogdan Tomoiagă.

Echipa GRF indică și câteva companii listate pe care le consideră relevante pentru acest model.  

Astfel, spun ei, Ascendia, companie românească de e-learning listată pe AeRO, a marcat zece ani de la debutul la Bursă printr-un plan de creștere pentru următorul deceniu, de la 45 de milioane de lei astăzi la 445 de milioane în 2035, construit explicit pe recurența veniturilor, internaționalizare prin parteneri și achiziția de produse complementare.

„Încă un exemplu: ROCA Industry, holding de materiale de construcții, a folosit capitalul de pe Bursă pentru a finanța achiziții succesive și extinderea portofoliului de branduri, iar DN Agrar a arătat că piața AeRO poate susține și creșteri spectaculoase – capitalizarea sa a urcat de aproape cinci ori în patru ani de la listare. Se conturează un tipar în care statutul de emitent, pentru o companie locală bine condusă, devine motor de extindere și creștere, nu doar sursă de capital”, completează cei din echipa GRF.

Christian Tour: listările din afara sectoarelor tradiționale, date ca exemplu

Totodată, boardul GRF mai aduce și argumentul cifrelor Bursei însăși. Astfel, aceștia arată că, privind la baza de investitori pe BVB, se poate vedea că a crescut accelerat: 285.582 de investitori la finalul lui 2025, cu 26% mai mulți decât în 2024, iar pragul de 300.000 este deja depășit în prima jumătate a acestui an.

„Prin listare, GRF+ se deschide către acest public de investitori de retail care au noi motive să integreze în portofoliile lor companiile de creștere de pe AeRO.  Iar piața AeRO nu e doar o ‘poartă de acces’ mai ușoară pentru companii mici, ci a produs deja povești de creștere reală. Din cele 47 de companii listate la Bursa de Valori București din 2020 încoace (pe piața principală+ AeRO), cea mai spectaculoasă evoluție aparține unei companii AeRO: DN Agrar și-a văzut capitalizarea crescând de aproape cinci ori — de la 111 la 554 milioane de lei — în doar patru ani de la listare. Încă un exemplu de companie AeRO este Connections, pe locul trei în topul creșterii capitalizarii (+177%, de la 64 milioane lei în prima zi de tranzacționare la 178 milioane lei azi)”, explică aceștia.  

În plus, membrii boardului GRF+ indică și câteva listări recente din afara sectoarelor tradiționale, între care zona alimentară și Christian Tour, ca exemple ale diversificării pieței.

Nu în ultimul rând, echipa GRF susține și că dimensiunea pieței de PR justifică prezența sectorului pe BVB, citând în acest sens chiar datele publicației noastre.

Astfel, potrivit analizei Forbes România, cele 54 de agenții de PR monitorizate în 2025 au cumulat împreună aproape 92 de milioane de euro cifră de afaceri.

Cum a fost pregătită listarea  

Procesul de listare a fost coordonat, din perspectiva pieței de capital, cu sprijinul Goldring, Consultant Autorizat pentru admiterea la tranzacționare.

„(…) Am investit în proiect expertiza noastră de peste 28 de ani pe piața de capital tradusă în consultanță pentru structura capitalului, structura ofertei, timingul operațiunilor, infrastructura și particularitățile tehnice, alături mai ales de comunitatea noastră de investitori”, a declarat pentru Forbes România Crina Pungea, Consultant Senior în procesul de admitere la tranzacționare a acțiunilor GRF la BVB.

Totodată, aceasta mai spune și că, de regulă, companiile privesc apropierea de piața de capital ca un proiect de finanțare care are avantaje și responsabilități specifice, numai că, pentru GRF, a fost un element de identitate.

„Rolul nostru, în calitate de Consultant Autorizat, este să aducem în piață emitenți care pot câștiga și păstra încrederea investitorilor. Iar reacția pieței a confirmat (…) povestea Graffiti Plus: plasamentul privat din ianuarie s-a închis anticipat, în cea de-a treia zi, după ce subscrierile au depășit 110% (…)”, mai spune Crina Pungea.

PNRR a contribuit la finanțarea procesului de listare

În același timp, echipa GRF amintește și faptul că fondurile PNRR* au reprezentat un instrument important în procesul de listare.

„Am văzut PNRR ca mecanism de acces mai rapid și de profesionalizare a parcursului către BVB. (…) Următorul pas ține de stat: să continue să folosească acest precedent pentru viitori emitenți, pentru programe noi, pentru abordări strategice similare, îmbunătățite după primele exerciții de listare”, explică Irina Ciocan Stănescu, CEO GRF+.

Potrivit CEO-ului, procesul a durat aproape doi ani și a presupus schimbări în guvernanță, disciplina financiară și modul de comunicare al companiei.

Astfel, GRF+ a parcurs la finalul lui 2025 toate etapele conforme cu procedura de start a finanțării PNRR, iar primul pas concret vizibil al acestui parcurs a fost plasamentul privat derulat între 22 și 27 ianuarie 2026, care a atras 69 de investitori și s-a închis anticipat, cu subscrierea amintită de 110%.

Etapa a marcat deschiderea acționariatului către noi investitori “early adopters”, care au beneficiat de oferta preferențială pentru pachetele de dețineri, iar următorul pas a fost listarea tehnică din 16 iulie 2026, sub simbol bursier GRF.

Listarea nu e totul: greul de abia începe

Nu în ultimul rând, Forbes România a observat că acțiunile GRF au coborât de la 1,65 lei, prețul la care se tranzacționau în ziua listării, la 1,42 lei la închiderea ședinței din 20 august 2026. Scăderea este de aproximativ 13,9%, în circa cinci săptămâni de la debutul pe BVB, ceea ce înseamnă că titlurile au pierdut 23 de bani pe acțiune față de nivelul de la listare.

GRF are în total 27.216.548 de acțiuni, iar cea mai recentă structură a acționariatului publicată de BVB, aferentă datei de 20 aprilie 2026, arăta că persoanele fizice dețineau 22,39% din capital, iar persoanele juridice 1,33%. Restul era concentrat în principal la cei trei acționari principali ai companiei.

Pentru GRF+, însă, adevăratul test a început odată cu tranzacționarea: compania trebuie să convingă piața că strategia de creștere prezentată înaintea listării poate produce și rezultate pentru acționari.

*Accesul GRF+ la piața de capital a fost finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Apel – Listarea la bursă a întreprinderilor (Pilonul III. Investiția 3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post EXCLUSIV – Din culisele listării GRF+. De ce să aduci la Bursă o industrie care nu se caută neapărat: nu e nici energie, nici banking appeared first on Forbes Romania.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat oficial solicitarea grupului polonez Zakłady Farmaceutyczne Polpharma de a demara procedura de retragere obligatorie a acționarilor minoritari de la producătorul de medicamente Biofarm București.

Conform Deciziei numărul 848 din 20 august 2026, gigantul farmaceutic din Polonia va prelua restul acțiunilor aflate în circulație la un preț fix de 1,3790 lei pentru fiecare titlu deținut. Această operațiune finală, cunoscută sub numele de squeeze-out, marchează ultimul pas legal înainte ca Biofarm să fie retrasă definitiv de pe Bursa de Valori București și să devină o entitate complet privată.

Calendarul suspendării de la tranzacționare

Calendarul implementării acestei decizii este foarte strâns și necesită atenție maximă din partea investitorilor activi. Anunțul oficial va fi adus la cunoștința publicului în termen de cel mult trei zile lucrătoare prin intermediul pieței bursiere, pe site-ul autorității de reglementare și în două cotidiane financiare de circulație națională.

Imediat după acest pas, acțiunile producătorului de medicamente vor fi suspendate definitiv de la tranzacționare, măsura urmând să intre în vigoare începând cu a treia zi lucrătoare de la data publicării anunțului. Întregul proces tehnic și distribuția fondurilor către acționari se vor derula sub coordonarea Băncii Comerciale Române, care acționează ca intermediar în această tranzacție. Delistarea Biofarm încheie o istorie de peste două decenii pe bursa locală.

Cât valorează Biofarm și ce cifre financiare are în spate

Pentru a înțelege miza acestei retrageri, trebuie privite cifrele din spatele companiei Biofarm, a cărei valoare totală pe bursă se ridică la 1,31 miliarde de lei (aproximativ 263 de milioane de euro). Polpharma controlează deja un pachet majoritar de 92,74% format din 913.860.000 de acțiuni, securizate în cadrul ofertei publice anterioare.

Această nouă decizie vizează în mod direct restul de 71.515.350 de acțiuni (7,26%) rămase în posesia micilor investitori de pe bursă. Astfel, pentru a lichida complet acțiunile din piață, Polpharma va achita pentru acest pachet minoritar o sumă totală de 98,61 milioane de lei la prețul fix stabilit de 1,3790 lei pe unitate.

Evaluarea se bazează pe un istoric financiar extrem de solid, chiar dacă primul semestru din 2026 a adus o temperare, cu venituri de 137,83 milioane de lei și un profit net de 26,43 milioane de lei. Scăderea de 46% a profitului față de perioada similară a anului trecut a fost cauzată de avansul cheltuielilor cu personalul, însă imaginea de ansamblu rămâne impresionantă, compania încheind anul anterior cu un profit net masiv de 100,63 milioane de lei și datorii pe termen lung aproape zero.

Biofarm versus Antibiotice Iași: Profilul celor doi giganți

Această evaluare capătă o perspectivă mult mai clară atunci când este comparată cu Antibiotice Iași, celălalt gigant farmaceutic de pe bursa românească. În timp ce Antibiotice Iași se tranzacționează la multipli de evaluare mai ridicați datorită statutului de companie strategică de stat și a planurilor masive de extindere pe piețele internaționale, Biofarm a fost mereu favorizata investitorilor axați pe dividende.

Compania bucureșteană a oferit un randament istoric uriaș al dividendului de 13,7%, distribuind peste 138 de milioane de lei către acționari chiar înainte de această preluare finală. Tranzacționându-se la un indicator de preț raportat la profit de aproximativ 13 ori, Polpharma plătește un preț corect și strategic pentru a deține controlul total asupra unui portofoliu de branduri legendare precum Bixtonim, Colebil sau Triferment.

Impactul direct asupra acționarilor și pieței de capital

Delistarea Biofarm generează efecte financiare directe pe trei niveluri distincte:

Pentru acționarii minoritari, decizia reprezintă o lichidizare forțată a portofoliului la un preț predictibil, oferindu-le capital care devenise greu de extras din piață din cauza scăderii volumelor de tranzacționare. Aceștia pierd însă un plătitor de top de dividende și vor fi obligați să își mute banii către alte acțiuni listate.

Din punct de vedere corporativ, Polpharma obține controlul absolut și elimină instantaneu toate costurile administrative, comisioanele către autorități și obligațiile de raportare trimestrială complexe. Toate profiturile viitoare vor fi consolidate direct în grupul polonez, oferindu-le flexibilitate totală în finanțarea extinderii regionale.

În cele din urmă, pentru Bursa de Valori București mișcarea este o lovitură la nivel de diversificare, pierzând un emitent de top dintr-un sector farma deja slab reprezentat. Cele aproape 100 de milioane de lei care vor intra acum în conturile minoritarilor pentru restul de acțiuni vor genera însă o infuzie suplimentară de lichiditate pe termen scurt, o mare parte din acești bani urmând să fie reinvestită în restul acțiunilor de tip blue-chip de la BVB.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Polpharma primește undă verde de la ASF pentru delistarea Biofarm, o companie evaluată la 263 de milioane de euro appeared first on Forbes Romania.

UniCredit Bank România și Banca Europeană de Investiții (BEI) au semnat o facilitate de finanțare de 100 de milioane de euro destinată companiilor mici, mijlocii și de dimensiune medie din România, cu fonduri care vor putea susține investiții în digitalizare, inovare și dezvoltare.

Finanțarea este destinată proiectelor realizate de companii din mai multe sectoare ale economiei și urmărește să îmbunătățească accesul acestora la resurse pentru investiții pe termen lung.

Banii vor merge către investiții și dezvoltare

Facilitatea va permite UniCredit Bank să ofere finanțare companiilor eligibile pentru proiecte de investiții și planuri de dezvoltare. Printre domeniile vizate se numără inovarea și transformarea digitală, două direcții considerate esențiale pentru creșterea productivității și competitivității companiilor românești.

Finanțarea se adresează atât IMM-urilor, cât și companiilor de dimensiune medie (Mid-Caps), astfel încât fondurile să poată ajunge la un segment larg al mediului privat.

Prin acest mecanism, BEI urmărește să faciliteze accesul companiilor la finanțare și să stimuleze investițiile private, cu efecte asupra dezvoltării afacerilor și creării de locuri de muncă.

UniCredit și BEI își extind colaborarea

Acordul face parte din colaborarea de mai lungă durată dintre UniCredit Bank România și Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea companiilor locale.

„Această facilitate ne permite să oferim clienților resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu un accent deosebit pe investițiile în inovare și digitalizare”, a declarat Andrei Bratu, Executive Vice President Corporate la UniCredit Bank.

Potrivit reprezentantului băncii, o parte importantă a finanțării este așteptată să ajungă la companii aflate într-o etapă de dezvoltare accelerată.

Noua facilitate vine într-un moment în care accesul la finanțare și capacitatea companiilor de a continua investițiile reprezintă factori importanți pentru competitivitatea economiei românești, în special pentru firmele care au nevoie de capital pentru extindere, tehnologizare sau digitalizare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post UniCredit Bank atrage 100 de milioane de euro de la BEI pentru finanțarea IMM-urilor și companiilor medii din România appeared first on Forbes Romania.

Raiffeisen Bank România a atras 600 de milioane de euro printr-o nouă emisiune de euroobligațiuni senior nepreferențiale, într-o tranzacție în care cererea investitorilor a depășit de aproape trei ori valoarea emisiunii.

Banca a stabilit un cupon fix de 4,626% pe an pentru primii 5,4 ani, până în ianuarie 2032, în timp ce maturitatea finală a obligațiunilor este în ianuarie 2033. Marja față de rata de referință în euro (mid-swap) a fost stabilită la 1,5 puncte procentuale.

Cererea a trecut de 1,7 miliarde de euro

Interesul investitorilor a permis băncii să reducă marja finală cu 30 de puncte de bază față de indicațiile inițiale de preț. Registrul de ordine a depășit 1,7 miliarde de euro, iar cel final a trecut de 1,3 miliarde de euro.

La tranzacție au participat peste 90 de investitori instituționali internaționali, în principal fonduri de investiții, companii de asigurări și fonduri de pensii din Regatul Unit, Franța și regiunea DACH.

Potrivit Raiffeisen Bank, marja de 1,5 puncte procentuale este cea mai competitivă obținută până acum de o bancă românească pe piețele internaționale de capital. Costul de finanțare este cu aproximativ 0,3-0,35 puncte procentuale sub randamentul euroobligațiunilor emise de statul român cu maturitate similară.

„Rezultatul obținut confirmă atractivitatea Raiffeisen Bank în rândul investitorilor instituționali internaționali și faptul că aceștia continuă să identifice oportunități solide în România”, a declarat Alina Rus, Chief Financial Officer al Raiffeisen Bank România.

Peste 10 miliarde de lei atrași prin obligațiuni

Noua emisiune ridică la echivalentul a peste 10 miliarde de lei valoarea finanțărilor atrase de Raiffeisen Bank prin obligațiuni de pe piețele locale și internaționale de capital în ultimii șase ani.

„Prin prezența noastră constantă ca emitent, am contribuit la dezvoltarea pieței locale de capital, sprijinind extinderea bazei de investitori și diversificarea surselor de finanțare disponibile în economia românească”, a spus Romulus Mircea, Director Trezorerie la Raiffeisen Bank România.

Obligațiunile au primit din partea Moody’s calificativul Baa2, cu o treaptă peste ratingul suveran al României, Baa3. Titlurile vor fi incluse în baza de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) a băncii.

Emisiunea a fost intermediată de Bank of America, Natixis, Intesa Sanpaolo și Raiffeisen Bank International, în calitate de coordonatori principali globali, alături de Raiffeisen Bank România, ca și coordonator asociat. Obligațiunile urmează să fie listate la Bursa de Valori din Luxemburg.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Raiffeisen Bank atrage 600 milioane de euro de pe piețele internaționale, după ce cererea investitorilor a depășit 1,7 miliarde de euro appeared first on Forbes Romania.

Statul român ar urma să cumpere de la OMV Petrom gaze naturale din proiectul Neptun Deep la un preț de 48,752 euro/MWh, cu 113% peste nivelul de 22,8 euro/MWh pe care Blocul Național Sindical (BNS) îl folosește drept reper pentru prețul reglementat destinat populației.

În acest context, BNS îi solicită președintelui Nicușor Dan să introducă în discuția Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) decizia privind achiziția gazelor și să ceară autorităților o analiză a impactului economic al acesteia.

Aproape 50 TWh de gaze, pentru peste 2,4 miliarde de euro

Potrivit BNS, actul normativ prevede achiziția de către stat a 49,9 milioane MWh, echivalentul a 49,9 TWh, de gaze naturale provenite din proiectul Neptun Deep.

Cantitatea ar urma să fie cumpărată în perioada 2027-2034, la prețul de 48,752 euro/MWh, valoarea totală a achiziției depășind 2,4 miliarde de euro.

BNS atrage atenția asupra diferenței dintre acest preț și reperul de 22,8 euro/MWh utilizat în prezent pentru gazele destinate populației. Raportat la acest nivel, prețul de 48,752 euro/MWh este cu aproximativ 113% mai mare.

„Nu vorbim despre o ajustare marginală”, susține organizația sindicală, care consideră că diferența poate avea efecte asupra consumatorilor, industriei și producătorilor de energie electrică.

BNS avertizează asupra facturilor și competitivității

Sindicaliștii spun că există două scenarii. Dacă prețul gazului pe piața liberă va ajunge sub nivelul de 48,752 euro/MWh, statul ar putea cumpăra gazul mai scump decât prețul de piață și ar trebui ulterior să îl valorifice într-un asemenea context.

În schimb, dacă diferența de preț este transferată în economie, costurile suplimentare s-ar putea regăsi în prețurile suportate de consumatori și companii.

BNS cere, între altele, o evaluare a efectului prețului stabilit asupra facturilor gospodăriilor în perioada 2027-2034, precum și asupra prețului energiei electrice și a bugetului de stat.

De ce cumpără statul de la OMV Petrom?

O altă întrebare ridicată de BNS privește alegerea furnizorului.

Organizația sindicală solicită explicații cu privire la motivul pentru care statul va cumpăra cele 49,9 TWh de la OMV Petrom, în condițiile în care Romgaz, companie controlată de stat, deține 50% din proiectul Neptun Deep.

BNS mai invocă și estimările pentru piața europeană a gazelor, potrivit cărora pentru 2027 prețul de la hub-ul TTF din Olanda este estimat la aproximativ 45 euro/MWh, sub nivelul de 48,752 euro/MWh prevăzut în actul normativ.

În acest context, BNS îi cere președintelui să solicite autorităților analizele care să arate care este beneficiul economic net pentru România și care vor fi efectele deciziei asupra bugetului, consumatorilor și economiei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Gazele pe care statul le va cumpăra de la OMV Petrom sunt cu 113% mai scumpe decât reperul actual pentru populație. BNS cere analiză în CSAT appeared first on Forbes Romania.

Acțiunile Rompetrol Rafinare (RRC) continuă să crească puternic la Bursa de Valori București, după revenirea companiei pe profit în primul semestru. Titlurile RRC avansau joi, 20 august, cu peste 14%, continuând creșterea puternică din ședința precedentă.

Acțiunea a ajuns astfel să înregistreze un avans de peste 50% față de nivelul de la jumătatea lunii august, într-o perioadă în care investitorii au reacționat rapid la rezultatele financiare raportate de companie.

RRC a trecut de 0,14 lei pe acțiune

Rompetrol Rafinare a închis ședința din 14 august la 0,0915 lei. Miercuri, 19 august, acțiunea a ajuns la 0,124 lei, iar joi a continuat să urce, până la 0,142 lei în timpul ședinței.

La acest nivel, creșterea față de închiderea din 14 august este de aproximativ 55%.

Rompetrol Rafinare are 26,56 miliarde de acțiuni emise, astfel că la un preț de 0,142 lei pe acțiune compania ajunge la o capitalizare de aproximativ 3,77 miliarde de lei.

Compania a revenit pe profit

Mișcarea de la BVB vine după rezultatele raportate pentru primul semestru. Rompetrol Rafinare a obținut un profit net consolidat de 40,4 milioane de dolari, după o pierdere de 53,2 milioane de dolari în perioada similară din 2025.

Cifra de afaceri brută consolidată a crescut cu 25%, până la aproximativ 3,5 miliarde de dolari, în timp ce EBITDA a urcat cu 65%, la 128,1 milioane de dolari.

Cel mai important segment al companiei, rafinarea, a trecut și el pe profit. Rezultatul net a ajuns la 56,4 milioane de dolari, de la o pierdere de 48,9 milioane de dolari în S1 2025.

Piața continuă să reacționeze la rezultate

Astfel, reacția investitorilor nu s-a limitat la prima ședință de după publicarea rezultatelor. RRC a continuat să avanseze puternic, iar acțiunea a trecut într-un interval de câteva zile de la sub 0,10 lei la peste 0,14 lei.

Creșterea trebuie însă privită și prin prisma nivelului foarte redus de la care a pornit acțiunea. În același timp, structura concentrată a acționariatului poate amplifica mișcările atunci când interesul la cumpărare crește.

Pentru investitori, următorul punct de interes este dacă îmbunătățirea rezultatelor din prima jumătate a anului poate continua și în a doua parte a lui 2026. Deocamdată, piața a reacționat clar la revenirea Rompetrol Rafinare pe profit, iar RRC se află în centrul atenției la BVB.

Foto: captură ecran Tradeville

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Acțiunile Rompetrol Rafinare continuă să surprindă la BVB. RRC crește puternic pentru a doua zi consecutiv appeared first on Forbes Romania.

Ministerul Finanțelor a atras 1,3 miliarde de lei în cea mai recentă ofertă de titluri de stat Fidelis, a opta derulată în acest an, iar cele șapte emisiuni lansate în august încep joi, 20 august, să fie tranzacționate la Bursa de Valori București.

Din suma atrasă, 423,6 milioane de lei provin din emisiunile în moneda națională, iar echivalentul a 168 de milioane de euro din cele denominate în euro. În total, investitorii au plasat 15.063 de ordine de subscriere în oferta derulată între 7 și 14 august.

Dobânzi de până la 7,5% pentru titlurile în lei

Noua ediție Fidelis cuprinde patru emisiuni în lei și trei în euro. Cea mai ridicată dobândă este de 7,5% pe an și este oferită pentru titlurile în lei cu maturitatea de 10 ani.

Pentru celelalte emisiuni în lei, dobânzile sunt de 7,3% pe an pentru titlurile destinate donatorilor de sânge, cu scadență la doi ani, 6,3% pentru emisiunea standard pe doi ani și 6,9% pentru titlurile cu maturitate de patru ani.

În cazul emisiunilor în euro, dobânzile sunt de 4% pe an pentru maturitatea de trei ani, 5% pentru titlurile dedicate donatorilor de sânge și 6,3% pentru maturitatea de 10 ani.

Titlurile au o valoare nominală de 100 de lei, respectiv 100 de euro. Pragul minim de subscriere a fost de 5.000 de lei pentru emisiunile standard în lei, 500 de lei pentru tranșa dedicată donatorilor de sânge, 1.000 de euro pentru emisiunile standard în euro și 100 de euro pentru tranșa destinată donatorilor.

Un avantaj important pentru investitori este că atât dobânzile încasate, cât și eventualele câștiguri de capital nu sunt impozabile.

Fidelis a ajuns la peste 71 de miliarde de lei atrase de la populație

Programul a căpătat o dimensiune considerabilă de la lansarea sa pe piața de capital. Potrivit BVB, prin cele 39 de oferte derulate începând din august 2020, Ministerul Finanțelor a atras de la populație 71,6 miliarde de lei, echivalentul a 14,3 miliarde de euro.

Mai mult de 9,6 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro, au fost atrase numai prin emisiunile derulate în 2026.

Cifrele arată că titlurile de stat au devenit un instrument important prin care populația finanțează direct statul, în condițiile în care randamentele oferite sunt în continuare atractive raportat la alternativele cu risc redus.

Noile titluri intră de joi la tranzacționare la BVB

Cele șapte emisiuni lansate în august sunt listate la Bursa de Valori București și pot fi tranzacționate după încheierea ofertei.

Investitorii nu sunt obligați să păstreze titlurile până la maturitate. Acestea pot fi vândute în orice ședință de tranzacționare sau pot fi cumpărate ulterior de pe piața secundară, printr-o bancă sau societate de brokeraj autorizată.

Noile simboluri bursiere sunt R2808B și R2808A pentru emisiunile în lei pe doi ani, R3008A pentru maturitatea de patru ani și R3608A pentru maturitatea de 10 ani. În euro, titlurile sunt tranzacționate sub simbolurile R2908CE, R2908BE și R3608AE.

Astfel, oferta din august aduce încă 1,3 miliarde de lei în programul Fidelis, consolidând rolul Bursei de Valori București nu doar ca piață pentru acțiuni, ci și ca platformă prin care statul se finanțează direct de la investitori individuali.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Statul a atras încă 1,3 miliarde de lei de la populație prin programul Fidelis. Dobânzile ajung la 7,5% pe an appeared first on Forbes Romania.

Prețul aurului a crescut cu 7,7% într-o singură săptămână, cea mai puternică evoluție săptămânală din martie 2020, iar metalul prețios a revenit în zona de 4.400 de dolari pe uncie troy. Piața urmărește acum pragul de 4.500 de dolari, considerat un nivel tehnic important.

Avansul săptămânal de 7,7% este cel mai mare înregistrat de piața aurului din martie 2020, iar câștigul ajunge la aproximativ 9,7% în ultima lună și la aproape 32% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Revenirea a fost susținută de mai mulți factori, între care speranțele privind un acord care ar putea permite reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și creșterea cererii prin fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri), în special pe piețele asiatice.

„O creștere de 7,7% într-o singură săptămână reprezintă, fără îndoială, o mișcare semnificativă, însă procentul în sine nu este cel mai important semnal. Mai relevant este ceea ce se află în spatele acestei reveniri. Vedem o combinație între cererea investițională prin intermediul ETF-urilor, intensificarea activității pe piețele asiatice și o schimbare a unora dintre factorii care au exercitat presiuni asupra aurului în ultimele luni. Evoluția arată cât de rapid se poate schimba sentimentul din piață”, spune Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România.

Aurul încearcă să iasă din trendul de scădere

Creșterea actuală vine după o perioadă dificilă pentru metalul prețios. Conflictul dintre Statele Unite și Iran în zona Golfului Persic și închiderea Strâmtorii Ormuz au alimentat tensiunile de pe piețele financiare.

Șocul de pe piața petrolului a amplificat așteptările privind inflația, în timp ce randamentele obligațiunilor s-au menținut ridicate. În același timp, nevoia de lichiditate a contribuit la vânzările de aur.

Prețul metalului prețios a coborât astfel până în jurul nivelului de 4.000 de dolari pe uncie troy, unde s-a conturat ulterior un nivel important de suport.

Acum, imaginea tehnică începe să se schimbe. Aurul a ieșit din tendința de scădere din ultimele luni, iar piața urmărește media mobilă la 200 de zile, aflată în prezent chiar sub pragul de 4.500 de dolari pe uncie troy.

„Zona din jurul nivelului de 4.500 de dolari este importantă deoarece aici piața va trebui să arate dacă evoluția recentă reprezintă doar o revenire pe termen scurt sau marchează începutul unei schimbări mai durabile de tendință. O depășire susținută a acestui nivel ar reprezenta un semnal tehnic puternic, însă investitorii nu ar trebui să considere niciun nivel de preț, luat individual, drept o garanție privind direcția viitoare a pieței”, explică Victor Dima.

Băncile centrale revin puternic la cumpărări

Dincolo de mișcarea prețului din ultimele săptămâni, piața aurului beneficiază și de cererea structurală din partea băncilor centrale.

Primul trimestru din 2026 a fost neobișnuit de slab. Estimările inițiale indicau achiziții de aproximativ 244 de tone, însă acestea au fost ulterior revizuite la doar 57 de tone, după includerea în statistici a unor vânzări importante și a tranzacțiilor realizate de anumite bănci centrale.

În trimestrul al doilea, situația s-a schimbat radical. Achizițiile nete ale băncilor centrale au ajuns la 288,9 tone, de aproximativ cinci ori peste nivelul revizuit din primul trimestru și cel mai ridicat nivel pentru un trimestru al doilea din seria de date disponibilă.

„Băncile centrale nu cumpără aur cu un orizont de o săptămână sau de o lună. Pentru acestea, aurul face parte din gestionarea rezervelor, diversificarea acestora și consolidarea rezilienței financiare pe termen lung. De aceea, revenirea achizițiilor în trimestrul al doilea reprezintă un semnal mai important pentru perspectiva pe termen lung decât evoluția puternic pozitivă sau negativă înregistrată într-o anumită săptămână”, spune Victor Dima.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Aurul a avut cea mai puternică săptămână din ultimii șase ani. Prețul a urcat cu 7,7% și se apropie de 4.500 de dolari pe uncie appeared first on Forbes Romania.