Noul vehicul de investiții, BlackPeak Southeast Europe Growth Equity Fund II, are o țintă de 150 de milioane de euro și un plafon maxim de 200 de milioane de euro, închiderea finală fiind estimată pentru 2027.

Suma atrasă până acum este aproape egală cu dimensiunea întregului fond precedent, care a ajuns la 126 de milioane de euro.

BlackPeak va aloca între 7 și 20 de milioane de euro pentru fiecare tranzacție, urmărind atât participații minoritare semnificative, cât și pachete majoritare. Strategia presupune parteneriate cu fondatorii companiilor, cărora investitorul le va oferi capital și sprijin pentru dezvoltarea afacerilor și extinderea pe piețe internaționale.

Fondul va investi în companii cu potențial ridicat de creștere, inclusiv din România, Bulgaria, Croația, Slovenia și Serbia, iar primele tranzacții sunt estimate pentru începutul anului 2027.

Portofoliul noului fond ar urma să cuprindă între 10 și 12 companii, din sectoare precum comerțul online, sănătatea, digitalizarea și sustenabilitatea. Pe lângă cele cinci piețe principale, BlackPeak poate analiza oportunități și în alte state din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia, Ungaria, Slovacia și țările baltice.

Fondul anterior a investit în 11 companii și a generat trei exituri

Noul fond continuă strategia primului vehicul de investiții al BlackPeak Capital, lansat în 2021 și închis la 126 de milioane de euro. Acesta a investit în 11 companii și a realizat 16 achiziții suplimentare de tip add-on, contribuind la o creștere anuală de 34% a veniturilor companiilor din portofoliu în ultimii cinci ani, potrivit datelor comunicate de investitor.

În ceea ce privește recuperarea investițiilor, fondul a returnat deja o parte semnificativă din capitalul investit, în urma vânzării companiei euShipments către Austrian Post și a două exituri parțiale din GenePlanet și Wiser Technology.

FEI, BERD și IFC se numără printre investitorii noului fond

BlackPeak Southeast Europe Growth Equity Fund II beneficiază de participarea unor investitori instituționali care au susținut și primul fond. Fondul European de Investiții (FEI) a subscris 35 de milioane de euro, dintre care 10 milioane de euro prin Romania Recovery Equity Fund of Funds și 25 de milioane de euro prin Planul de Redresare și Reziliență al Bulgariei.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a angajat 30 de milioane de euro, iar International Finance Corporation (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, alte 20 de milioane de euro.

Printre noii investitori se numără Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare (HBOR) și fondul de pensii Universal Pension Fund Doverie, cel mai mare fond de pensii din Bulgaria, alături de investitori privați din regiune.

„Acum cinci ani, petreceam mult timp explicând de ce merită să investești în Europa de Sud-Est. Astăzi, regiunea continuă să aibă una dintre cele mai mari rate de creștere din Europa, iar poveștile de succes de aici vorbesc tot mai mult de la sine”, a declarat Ivailo Gospodinov, Managing Partner al BlackPeak Capital.

Acesta consideră că firmele din regiune au nevoie de capital pentru dezvoltare și de expertiză care să le permită să se extindă internațional.

La rândul său, Rossen Ivanov, Managing Partner al BlackPeak Capital, a afirmat că primul fond a permis extinderea echipei la nivel regional și validarea strategiei bazate pe investiții de tip growth și achiziții succesive de companii.

BlackPeak Capital a fost înființată în 2014 și a atras, prin cele trei fonduri ale sale, angajamente de capital cumulate de peste 280 de milioane de euro. Compania are echipe în Sofia, București, Zagreb, Belgrad, Ljubljana și Viena.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post BlackPeak Capital a atras 125 mil. euro pentru un nou fond de investiții în Europa de Sud-Est appeared first on Forbes Romania.

Veniturile consolidate ale Grupului UniCredit în România au crescut cu 3,8%, până la 3,68 miliarde de lei. Activele totale au ajuns la 118 miliarde de lei, în timp ce activele UniCredit Bank s-au situat la 108 miliarde de lei.

În același interval, finanțările nete acordate clienților au depășit 72 de miliarde de lei, în timp ce depozitele atrase au ajuns la aproape 80 de miliarde de lei.

Rezultatele vin după integrarea Alpha Bank România, proces care a contribuit la extinderea bazei de clienți și la creșterea activității comerciale.

Veniturile nete din dobânzi au însumat 2,59 miliarde de lei, în creștere cu 2,4% față de primele nouă luni din 2025. În același timp, veniturile nete din comisioane au avansat cu 14%, până la 984 de milioane de lei, pe fondul diversificării produselor și serviciilor utilizate de clienți.

Pe partea de costuri, cheltuielile operaționale au scăzut cu 8,3%, la 1,27 miliarde de lei. Raportul costuri/venituri s-a îmbunătățit cu 4,6 puncte procentuale, până la 34,6%, evoluție susținută atât de reducerea cheltuielilor, cât și de sinergiile rezultate în urma integrării Alpha Bank România.

„Rezultatele obținute în primele nouă luni ale acestui an reflectă forța modelului nostru de afaceri și capacitatea echipei UniCredit de a transforma fiecare etapă importantă într-un motor de creștere. Am continuat să finanțăm economia, să susținem planurile clienților și să investim în soluții care fac relația cu banca mai simplă, mai relevantă și mai accesibilă”, a declarat Mihaela Lupu, CEO UniCredit Bank.

Aceasta a subliniat că avansul creditelor și al depozitelor reflectă încrederea clienților în bancă, în timp ce reducerea cheltuielilor operaționale arată că dezvoltarea activității comerciale poate fi însoțită de o disciplină financiară mai bună.

Creditele și depozitele au crescut cu peste 9%, respectiv 11%

Creditele nete acordate clienților au ajuns la 72 de miliarde de lei la finalul primelor nouă luni din 2026, în creștere cu peste 9,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acestea reprezintă 64% din activele totale ale Grupului UniCredit în România.

În același interval, depozitele atrase de la clienți au crescut cu 11,4%, până la 79,9 miliarde de lei. Evoluția celor doi indicatori susține capacitatea grupului de a continua finanțarea populației și a companiilor.

Creșterea activității de creditare a fost vizibilă și în afacerile specializate ale grupului. UniCredit Consumer Financing a raportat un avans de peste 10% al portofoliului de credite față de primele nouă luni din 2025, susținut inclusiv de extinderea rețelei de parteneri din sectoarele auto, retail și comerț electronic.

La rândul său, UniCredit Leasing a înregistrat o creștere de 11,9% a finanțărilor acordate, pe fondul cererii pentru soluții destinate investițiilor, echipamentelor și mobilității.

Provizioanele pentru riscul de credit au crescut cu aproape 39%

Cheltuielile cu provizioanele pentru riscul de credit au ajuns la 355 de milioane de lei, în creștere cu 38,9% față de perioada similară din 2025. Potrivit băncii, evoluția a fost determinată în principal de actualizarea prudentă a scenariilor macroeconomice utilizate în evaluarea riscului de credit, în contextul incertitudinilor economice.

În ceea ce privește soliditatea financiară, UniCredit Bank a primit pentru prima dată din partea agenției Moody’s Ratings calificativul Baa1 pentru depozite și emitent pe termen lung, precum și P-2 pentru obligațiile pe termen scurt. Ratingul Baa1 este cu două trepte peste cel suveran al României, potrivit băncii, și reflectă capitalizarea și lichiditatea instituției, precum și sprijinul Grupului UniCredit.

Banca a raportat și o creștere a ponderii finanțărilor sustenabile în totalul creditelor noi. Rata de penetrare a acestor facilități a ajuns la 14% în primele nouă luni din 2026, față de 11% în perioada similară a anului trecut.

Pentru perioada următoare, Grupul UniCredit România își propune să continue finanțarea economiei, dezvoltarea canalelor digitale și a serviciilor de consultanță, precum și creșterea ponderii finanțărilor sustenabile.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post UniCredit România a raportat un profit net de 1,48 mld. lei la nouă luni, în creștere cu 13,8% appeared first on Forbes Romania.

Capitalizarea Bursei de Valori București a coborât cu 3,41%, la 692,55 miliarde de lei, în săptămâna 2–6 noiembrie, după ce în ultima săptămână din octombrie înregistrase un avans de 3,43%. Pe parcursul celor trei săptămâni analizate de Forbes România, însă, valoarea companiilor listate a scăzut totuși cu aproximativ 4,57 miliarde de lei.

Astfel, Bursa de Valori București (BVB) a pierdut 24,46 miliarde de lei din capitalizare săptămâna trecută, față de nivelul de 717,01 miliarde de lei consemnat la finalul intervalului 26–30 octombrie.

Scăderea a venit după o evoluție oscilantă: în săptămâna 19–23 octombrie, capitalizarea coborâse cu 3,86 miliarde de lei, pentru ca în următoarele cinci ședințe să recupereze 23,76 miliarde de lei.

Raportată la nivelul din 16 octombrie, de 697,12 miliarde de lei, capitalizarea de la finalul săptămânii trecute, de 692,55 miliarde de lei, indică un recul de aproximativ 0,66%.

În același timp, activitatea de tranzacționare s-a intensificat. Schimburile cu acțiuni au însumat 456,69 milioane de lei în perioada 2–6 noiembrie, cu 143,60 milioane de lei, respectiv 45,87%, peste nivelul de 313,09 milioane de lei înregistrat în intervalul 26–30 octombrie.

Cea mai activă zi a primei săptămâni din noiembrie a fost luni, 2 noiembrie, când investitorii au tranzacționat acțiuni în valoare de 193,31 milioane de lei. La polul opus, marți, 3 noiembrie, a fost cea mai slabă zi, cu un rulaj de 52,43 milioane de lei.

Pe segmentul principal al bursei, Banca Transilvania a fost compania cu cele mai mari tranzacții, de 218,06 milioane de lei. Acțiunile băncii au înregistrat și o apreciere de 1,39% în săptămâna analizată.

Au urmat OMV Petrom, cu tranzacții de 35,51 milioane de lei și o scădere a cotației de 3,99%, și Romgaz, cu un rulaj de 30,14 milioane de lei, în condițiile unei deprecieri de 6,20%.

Cele mai mari creșteri de preț au fost înregistrate de acțiunile SIF Hoteluri, care s-au apreciat cu 9,94%, Oil Terminal, cu 9,09%, și Promateris, cu 7,43%.

La polul opus, Rompetrol Rafinare a consemnat cea mai accentuată scădere, de 55,26%, urmată de Artego, cu 18,90%, și Armătura, cu 16,99%.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Bursa de la București a pierdut 24,5 miliarde de lei într-o săptămână, după un avans anterior puternic appeared first on Forbes Romania.

În următoarele 12 luni, 33% dintre companiile din eșantionul național al Republicii Moldova și 38% dintre membrii AmCham Moldova anticipează o creștere a investițiilor. Scenariul cel mai frecvent este însă menținerea bugetelor la nivelul actual, indicată de 53,3% dintre companiile din eșantionul național și 45% dintre membrii AmCham.

Datele apar în cea de-a patra ediție a indicelui METRIX, realizat de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), care arată că percepția mediului de afaceri s-a schimbat foarte puțin față de ediția precedentă.

Accesul la finanțare pare să facă diferența între planurile companiilor. Dintre firmele care spun că au acces bun la resurse financiare, 44,8% intenționează să-și majoreze investițiile. În cazul celor care raportează acces limitat la finanțare, proporția este de numai 24,7%.

Finanțarea, cea mai mare deteriorare în evaluarea companiilor

Accesul la finanțare a obținut 3,88 puncte din 10 și a înregistrat cea mai mare scădere față de ediția precedentă a METRIX, de 0,78 puncte. Mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că resursele financiare pentru dezvoltare și investiții sunt greu accesibile: 53% dintre companiile din eșantionul național și 58% dintre membrii AmCham.

Energia este un alt domeniu slab evaluat, cu 3,84 puncte. Capacitatea autorităților de a adapta politicile energetice la nevoile economiei este considerată slabă sau foarte slabă de 68% dintre companiile din eșantionul național și de 72% dintre membrii AmCham.

Nici piața muncii nu oferă un tablou mai bun. 65% dintre companiile din eșantionul național și 71% dintre membrii AmCham au o evaluare negativă a situației. Printre dificultățile semnalate se numără disponibilitatea angajaților, deficitul de competențe și recrutarea inclusiv din străinătate. Companiile indică și nevoia dezvoltării învățământului dual și a parteneriatelor cu instituțiile de educație.

Digitalizarea este punctul forte al economiei

În contrast cu problemele legate de finanțare, energie și forța de muncă, digitalizarea și inteligența artificială au obținut cea mai bună evaluare dintre cele zece domenii analizate, cu 7 puncte din 10. Fiscalitatea s-a situat pe locul al doilea, cu 6,63 puncte.

93% dintre companiile din eșantionul național și 96% dintre membrii AmCham consideră că digitalizarea serviciilor publice a avut un efect pozitiv asupra eficienței operaționale. De asemenea, 85% dintre respondenții ambelor grupuri cred că inteligența artificială și analiza volumelor mari de date vor contribui la eficientizarea activității companiilor.

Utilizarea acestor tehnologii este însă încă limitată. Doar 31% dintre companiile din eșantionul național folosesc deja inteligența artificială, inclusiv în proiecte-pilot, față de 51% dintre membrii AmCham.

Exporturile de servicii furnizate digital reprezintă o altă evoluție pozitivă: ponderea lor în PIB-ul Republicii Moldova a crescut de la 3,2% în 2018 la 6,1% în 2025.

Predictibilitatea fiscală și costurile alinierii la UE

Fiscalitatea rămâne al doilea domeniu cel mai bine evaluat, însă scorul a coborât de la 6,73 la 6,63 puncte. Este prima scădere înregistrată de la începutul măsurătorilor METRIX. Rezultatul indică o diferență între aprecierea administrării fiscale și percepția asupra facilităților acordate companiilor. În rândul membrilor AmCham, evaluările pozitive privind facilitățile fiscale au scăzut cu 16 puncte procentuale, până la 62%.

Companiile semnalează preocupări legate de predictibilitatea modificărilor fiscale și de modul în care acestea sunt aplicate, aspecte care influențează planificarea investițiilor și politicile de resurse umane.

Și evaluarea impactului transpunerii reglementărilor europene a scăzut, cu 0,50 puncte, până la 5,60. În eșantionul național, 59% dintre companii apreciază pozitiv efectele integrării europene, față de 69,5% în ediția precedentă. În același timp, ponderea evaluărilor negative a crescut la 24,7%.

Membrii AmCham au o perspectivă mai favorabilă: 72% evaluează pozitiv impactul alinierii la normele europene. Printre dificultățile semnalate de companii se numără costurile conformării, termenele de tranziție, predictibilitatea aplicării reglementărilor și resursele necesare pentru investițiile de adaptare.

Mediul de afaceri nu înregistrează o schimbare semnificativă de percepție

Indicele agregat METRIX 4.0 a ajuns la 46,90 de puncte din 100, comparativ cu 44,99 în ediția precedentă. AmCham precizează că diferența este explicată în principal de actualizarea datelor macroeconomice pentru 2025 și de ajustarea modelului de calcul, nu de o îmbunătățire propriu-zisă a condițiilor economice.

Componenta care măsoară percepția companiilor a rămas practic neschimbată, la 50,01 puncte, față de 49,98 anterior. Componenta macroeconomică a coborât de la 53,1 puncte pentru 2024 la 43,8 puncte pentru 2025.

Aceasta din urmă ia în calcul cinci indicatori: fiscalitatea muncii, participarea la forța de muncă, salariul minim, exporturile de servicii digitale și impozitarea companiilor. Potrivit analizei, Republica Moldova înregistrează cea mai redusă valoare adăugată brută per participant la forța de muncă dintre cele 13 economii de referință: aproximativ 6.100 de dolari în 2025, față de 64.600 de dolari în Uniunea Europeană, în dolari constanți la nivelul anului 2015.

Scorul macroeconomic a fost afectat în principal de evoluția fiscalității muncii și a participării la forța de muncă. Analiza comparativă indică însă o deteriorare a scorurilor și în celelalte economii de referință, nu doar în Republica Moldova.

„Moldova a demonstrat că poate face progrese în digitalizare și în modernizarea mediului de afaceri. Dar progresul nu înseamnă automat și competitivitate. METRIX ne arată că încă nu reușim să recuperăm decalajele de productivitate. Știm să identificăm oportunități, dar trebuie să devenim mult mai buni la transformarea lor în investiții și rezultate economice. Altfel, riscăm să modernizăm regulile fără să schimbăm suficient realitatea”, a declarat Alexandru Gozun, președintele AmCham Moldova.

Studiul a fost realizat de iData în octombrie 2026, pe un eșantion de 400 de companii: 300 selectate la nivel național și 100 dintre membrii AmCham Moldova. Cele două grupuri au fost analizate separat.

METRIX este o inițiativă AmCham Moldova, realizată cu sprijinul Regatului Țărilor de Jos, Visa și Victoriabank.

Credit foto: Artur Okami

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Companiile din Moldova amână investițiile. Finanțarea și energia, principalele obstacole appeared first on Forbes Romania.

Distincția a fost acordată pe 5 noiembrie, la Londra, în cadrul Global Private Banking Awards 2026, organizate de publicațiile PWM și The Banker, parte a grupului Financial Times.

Premiile evaluează băncile participante în funcție de rezultatele financiare, inovația în servicii, satisfacția clienților, strategia de dezvoltare și retenția echipei.

În 2025, Erste Private Banking România a depășit pragul de 3,2 miliarde de euro în active administrate, în creștere cu aproximativ 18% față de anul anterior. Divizia se adresează clienților cu active de peste 200.000 de euro și se concentrează în special pe segmentul celor cu averi între 1 și 5 milioane de euro. Valoarea medie a activelor administrate per client este de aproximativ 850.000 de euro.

„Pentru echipa noastră, această distincție, primită pentru al patrulea an consecutiv de la PWM și The Banker, este, înainte de toate, confirmarea că relațiile construite pe încredere, consecvență și excelență rămân relevante într-o lume aflată într-o continuă schimbare”, a declarat Ava Beznoska, Head of Erste Private Banking România.

Aceasta a adăugat că obiectivele clienților au devenit mai complexe, de la diversificarea internațională a investițiilor până la transferul averii către generația următoare. Pentru a răspunde acestor cerințe, divizia și-a extins expertiza în administrarea discreționară de portofoliu și consultanță de investiții prin platforma George.

Peste 3,2 miliarde de euro în active administrate

Oferta Erste Private Banking România include servicii de administrare discreționară a portofoliilor de investiții, prin Erste Asset Management, consultanță de investiții personalizată, disponibilă prin George, precum și o linie de business dedicată investițiilor pentru clienții Affluent ai BCR.

Banca afirmă că este singura din România care oferă un pachet complet de servicii de private banking, care reunește conturi premium, instrumente de investiții și beneficii de lifestyle prin cardurile premium black ale diviziei. BCR oferă, de asemenea, clienților posibilitatea de a investi în aur fizic.

La nivelul Erste Group, divizia de private banking deservește peste 46.000 de clienți și administrează active de peste 54 de miliarde de euro, prin unități locale din Austria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Erste Private Banking România a primit și alte distincții internaționale în ultimii ani. Global Finance a desemnat-o cea mai bună bancă de private banking din România în fiecare an din 2021 până în 2026, iar Euromoney i-a acordat în 2026 premiul pentru cele mai bune servicii oferite clienților, după ce în 2025 o desemnase cea mai bună bancă de private banking din România.

La nivelul întregului grup Erste, ediția din acest an a Global Private Banking Awards a adus cinci distincții: premii pentru Austria, Polonia și România, o mențiune „Highly Commended” pentru Slovacia și un premiu pentru inovație în private banking, acordat Česká spořitelna din Cehia.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Erste Private Banking România primește pentru al patrulea an consecutiv titlul de cea mai bună bancă de profil din țară appeared first on Forbes Romania.

Planul a fost elaborat de CITR și Euro Insol, administratorii concordatari ai celor două companii. Următorul pas este omologarea acestuia de către judecătorul-sindic, solicitare pe care administratorii concordatari urmează să o depună în perioada imediat următoare.

Aprobarea creditorilor deschide calea către valorificarea activelor celui mai mare combinat siderurgic din România, într-un proces care urmărește atragerea unui investitor capabil să repornească producția și să mențină activitatea industrială la Galați.

„Ca administrator concordatar, am depus eforturi susținute pentru a păstra în viață un activ industrial strategic pentru România. Dincolo de valoarea lui economică, Combinatul Siderurgic Galați înseamnă mii de oameni, familiile lor și o întreagă comunitate. De aceea, pentru noi miza nu a fost niciodată doar vânzarea unor active, ci păstrarea capacității industriale și a locurilor de muncă”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

La rândul său, Remus Borza, președintele Euro Insol, a descris aprobarea planului drept un pas important pentru deblocarea situației de la Liberty Galați, după luni de negocieri și eforturi pentru identificarea unei soluții.

Cum va fi organizată vânzarea Liberty Galați

După omologarea planului de către instanță, procedura de vânzare va fi lansată printr-un anunț public. Acesta va cuprinde condițiile de participare, calendarul și termenul-limită pentru depunerea ofertelor angajante.

Ofertele vor fi evaluate atât în funcție de valoarea propusă pentru creditori, cât și în funcție de capacitatea investitorilor de a relansa activitatea industrială. CITR și Euro Insol au transmis că investitorii interesați se pot pregăti pentru această etapă.

Planul a fost prezentat și Comitetului Interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA.

Administratorii concordatari urmează să comunice ulterior calendarul și condițiile concrete ale procedurii de valorificare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Liberty Galați și secția Tubular, scoase la vânzare cu un preț de pornire de 200 de milioane de euro appeared first on Forbes Romania.

Totodată, premierul a declarat că România are capital, economii și resurse pentru investiții, dar că dezvoltarea economică depinde și de refacerea încrederii dintre stat și mediul privat.

„Ați traversat crize politice, financiare, pandemie, șocuri energetice și inflație. Ați suportat destule schimbări de reguli venite chiar de la noi, de la stat. Iar acest lucru trebuie să îl recunoaștem onest. Și, cu toate acestea, ați continuat să investiți, să angajați, să construiți”, a declarat Niculescu.

Șeful Executivului a afirmat și faptul că, în ultimii 20 de ani, mediul privat a avut o contribuție importantă la dezvoltarea economiei, în pofida crizelor și a instabilității legislative.

Premierul a subliniat de asemenea că România dispune de economii care pot fi mobilizate pentru investiții, de acces la fonduri europene, resurse și companii competitive pe piețele internaționale. Pentru ca aceste resurse să fie valorificate însă, acesta a arătat că este nevoie de refacerea capitalului de încredere, atât între stat și mediul de afaceri, cât și între instituții și cetățeni.

Declarațiile au fost făcute la Summitul CONCORDIA 2026, organizat de Confederația Patronală Concordia, cu tema „Cum activăm capitalul României”.

Direcțiile prin care Guvernul vrea să îmbunătățească relația cu mediul privat

Cu această ocazie, Niculescu a prezentat trei direcții de acțiune pentru stat: predictibilitate, digitalizarea și simplificarea administrației, respectiv disciplină în gestionarea banilor publici.

„Investițiile au nevoie de reguli clare și de un orizont de timp în care companiile să-și poată planifica activitatea”, a afirmat premierul, adăugând că digitalizarea, simplificarea procedurilor și eficiența administrației sunt condiții ale competitivității economice.

În privința gestionării banilor publici, acesta a spus că statul nu poate solicita responsabilitate și eficiență mediului privat fără să aplice aceleași principii în propriile instituții.

„Deci acestea sunt responsabilitățile noastre, ale statului, nu ale dumneavoastră, ale antreprenorilor”, a declarat Niculescu.

Ce așteaptă Guvernul de la companii

În același timp, premierul a cerut mediului privat să continue investițiile în România, să dezvolte companii capabile să concureze la nivel global și să acorde o atenție mai mare inovării și creșterii productivității.

Niculescu a menționat și investițiile în educație, calificare și locuri de muncă stabile și bine plătite, precum și importanța competiției loiale și a responsabilității față de comunitățile în care activează companiile.

„România are capital, are economii care pot fi mobilizate pentru investiții, avem acces la fonduri europene, avem resurse, avem oameni pregătiți, avem companii care concurează cu succes pe piețele internaționale, dar este nevoie să reconstruim acest capital fără de care toate celelalte sunt mult mai greu de pus în mișcare, și anume capitalul de încredere”, a afirmat premierul.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Niculescu admite că statul a schimbat prea des regulile pentru companii și promite predictibilitate appeared first on Forbes Romania.

Titlurile au o dobândă fixă de 4% pe an și scadența în ianuarie 2032, dar nu sunt destinate investitorilor de retail, ci exclusiv celor profesionali și contrapărților eligibile.

Obligațiunile emise de grupul belgian VGP N.V., au intrat la tranzacționare pe Bursa de Valori București (BVB), pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare, categoria SMT International.

Emisiunea cuprinde 6.000 de obligațiuni, fiecare cu o valoare nominală de 100.000 de euro. Titlurile au o dobândă fixă de 4% pe an, plătită anual, iar scadența este stabilită pentru 16 ianuarie 2032. Simbolul bursier este VGP, iar codul ISIN este BE6371052927, potrivit informațiilor publicate de BVB.

Obligațiunile sunt destinate investitorilor profesionali și contrapărților eligibile și nu sunt disponibile investitorilor de retail din Spațiul Economic European. Introducerea la tranzacționare pe piața din România a fost realizată prin intermediul Raiffeisen Bank, participant la sistemul de tranzacționare al BVB.

Emisiunea a fost lansată în ianuarie 2026

Obligațiunile nu reprezintă o finanțare nouă atrasă de companie prin intermediul bursei românești. VGP a anunțat plasarea emisiunii în ianuarie 2026, când a atras 600 de milioane de euro prin obligațiuni verzi cu maturitate de șase ani și cupon anual de 4%. Titlurile au fost admise la tranzacționare la Bursa de Valori din Luxemburg, pe segmentul profesional Euro MTF, înainte de intrarea pe piața de la București.

Potrivit companiei, fondurile nete obținute prin emisiune sunt destinate finanțării sau refinanțării unui portofoliu de active eligibile, în conformitate cu cadrul de finanțare sustenabilă al grupului.

VGP N.V. este un grup cu sediul în Belgia, specializat în deținerea, administrarea și dezvoltarea de proprietăți logistice și industriale, precum și în furnizarea de soluții de energie regenerabilă.

Sursă foto: vgpparks.eu

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Obligațiuni verzi de 600 de milioane de euro ale grupului belgian VGP, listate la Bursa de Valori București appeared first on Forbes Romania.

România a recuperat peste 30 de puncte procentuale din decalajul economic față de media Uniunii Europene în cele două decenii de la aderare, iar soldul pozitiv al fondurilor europene nerambursabile primite în această perioadă depășește 72 de miliarde de euro, potrivit unei analize publicate de Banca Transilvania (BT).

PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, reprezenta aproximativ 44% din media Uniunii Europene în momentul aderării. În 2025, indicatorul ajunsese la 78%, ceea ce înseamnă o recuperare de 34 de puncte procentuale în două decenii.

Banca Transilvania arată că ritmul dezvoltării nu a fost uniform, nici între diferitele perioade, nici între regiuni, iar decalajele economice persistă. Totuși, integrarea europeană a oferit companiilor și economiei românești acces la o piață de sute de milioane de consumatori, reguli comune, capital și finanțare pentru investiții, precum și un cadru mai predictibil pentru dezvoltarea pe termen lung.

România a primit de trei ori mai mult decât a contribuit la bugetul UE

Unul dintre efectele cuantificabile ale aderării este soldul financiar pozitiv al relației cu bugetul Uniunii Europene. În perioada 2007–2025, România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro sub formă de fonduri europene nerambursabile și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul comunitar.

Diferența dintre cele două sume depășește 72 de miliarde de euro. Practic, pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul UE, a primit aproximativ trei euro prin finanțări nerambursabile, potrivit calculelor prezentate de BT.

Aceste resurse au susținut investiții în infrastructură, agricultură, companii și comunități, contribuind la modernizarea economiei.

Peste 71% din exporturile de bunuri merg către statele UE

Integrarea în piața unică a schimbat și perspectivele companiilor românești, facilitând accesul la clienți externi, intrarea în lanțurile europene de producție și furnizare, precum și transferul de tehnologie și know-how.

În 2025, România a exportat bunuri în valoare de aproximativ 96,6 miliarde de euro, iar peste 71% din aceste exporturi au avut ca destinație state membre ale Uniunii Europene, conform datelor incluse în analiza BT.

La două decenii de la aderare, provocarea nu mai este doar recuperarea decalajelor față de economiile europene, ci și transformarea convergenței într-o nouă etapă de dezvoltare, cu mai mult capital românesc, companii capabile să se extindă regional, productivitate mai ridicată și activități cu valoare adăugată mai mare.

„Una dintre cele mai bune decizii personale a fost să am încredere în România. Este țara în care am trăit și am lucrat în acești 20 de ani și, privind în urmă, cred că România a oferit oportunități extraordinare celor care au avut răbdare, încredere și curaj să investească pe termen lung”, a declarat Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

El consideră că dezvoltarea României nu a avut un parcurs liniar, dar direcția a fost una clară, iar următoarea etapă ar trebui să însemne o economie mai sofisticată, cu mai mult capital local, antreprenori care construiesc companii regionale și bănci capabile să susțină această ambiție.

Cu ocazia celor 20 de ani de la aderarea României la UE, Banca Transilvania va publica o serie de zece analize pe teme precum economia, investițiile, antreprenoriatul, companiile, veniturile și nivelul de trai. Materialele vor apărea pe blogul BT, în secțiunea The Macro Zone.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania: Una dintre cele mai bune decizii a fost să am încredere în România appeared first on Forbes Romania.

Șapte organizații ale mediului de afaceri au discutat cu premierul Luca Niculescu și cu reprezentanții Guvernului despre consolidarea fiscală, relansarea investițiilor și reformele necesare pentru creșterea competitivității economiei.

Reprezentanții mediului de afaceri au cerut Guvernului să mențină un parcurs coerent al reformelor structurale și să lanseze un proiect național pentru adoptarea monedei euro, în cadrul unei întâlniri organizate miercuri la Palatul Victoria cu premierul Luca Niculescu și membri ai echipei guvernamentale.

La consultări au participat reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), Camerei de Comerț Britanice în România (BRCC), Camerei de Comerț și Industrie Franceze în România (CCIFER), Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Camerei de Comerț Italiene pentru România (CCIpR) și Camerei de Comerț Olandeze (NRCC).

Consolidarea fiscală s-a aflat în centrul discuțiilor, organizațiile de afaceri considerând-o un element esențial pentru competitivitatea României. Aceasta trebuie însoțită de reducerea deficitului bugetar, scăderea inflației și reforme structurale, potrivit comunicatului comun transmis după întâlnire.

Eliminarea IMCA și schemele de ajutor de stat, pe agenda discuțiilor

Liderii organizațiilor de afaceri și reprezentanții Guvernului au reconfirmat angajamentele fiscale asumate de Executiv, între care eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027 și operaționalizarea schemelor de ajutor de stat incluse în pachetul de relansare economică.

Un alt subiect important a fost încrederea investitorilor. Participanții au subliniat nevoia unui cadru de reglementare stabil și a unor priorități clare, care să contribuie la creșterea investițiilor și a productivității.

Mediul de afaceri a propus și măsuri sectoriale, printre care asigurarea accesului industriei la energie la prețuri competitive, accelerarea digitalizării serviciilor publice și regândirea mecanismului de colectare a TVA, în scopul combaterii evaziunii fiscale.

Mediul de afaceri cere un proiect național pentru adoptarea euro

Dincolo de măsurile fiscale și sectoriale, cele șapte organizații au solicitat menținerea, în următoarele șase luni, a unui parcurs coerent de reforme structurale, aliniat obiectivelor de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Totodată, acestea au cerut lansarea unui proiect național pentru adoptarea monedei euro, susținut de Guvern, Banca Națională a României și ceilalți actori relevanți.

Organizațiile au transmis că sunt dispuse să continue dialogul cu Executivul și să contribuie cu expertiza mediului de afaceri la identificarea unor soluții pentru dezvoltarea economiei. În opinia acestora, deciziile Guvernului trebuie să ofere predictibilitate, stabilitate și condiții echitabile companiilor care investesc și creează locuri de muncă.

În cadrul întâlnirii, premierul Luca Niculescu a afirmat că principalul obiectiv al Executivului este relansarea economiei. El a făcut referire și la atragerea a 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, pe care a descris-o drept un semnal al creșterii credibilității externe a României, după depășirea blocajului politic de la București.

„Repornirea motoarelor economiei prin noi investiții poate genera noi locuri de muncă și oportunități mai ales pentru tineri”, a declarat premierul, citat într-un comunicat al Guvernului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Investitorii cer Guvernului un proiect național pentru adoptarea euro și eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027 appeared first on Forbes Romania.