Reorganizarea companiei Life Is Hard (LIH) vine după doi ani de scăderi constante ale rezultatelor generate de segmentul telecom, iar decizia a fost luată recent de către Consiliul de Administrație după analiza performanței anului 2025.

În 2026, compania a demarat un proces de reorganizare, care presupune eliminarea liniilor de business nesustenabile, precum telecom, și realocarea resurselor către direcții strategice cu potențial ridicat de creștere. Astfel, LIH iese din piața de telecomunicații, unde avea un rol activ în distribuție, și accelerează dezvoltarea soluțiilor dedicate industriei de asigurări, unde scalabilitatea este ridicată.

“După o analiză de profunzime a pieței anului 2025, am decis să ne concentrăm eforturile acolo unde valoarea pe care LIH o aduce este consistentă și are putere de scalabilitate crescută. Ca urmare, din 2026 compania intră într-o nouă etapă, în care focusul de business devine crearea de infrastructură pentru asigurări. Planul de construcție este dezvoltat strategic, pe paliere complementare: de la produs care conectează întregul lanț, prin Boost24 și produsele conexe, până la specializarea unei forțe de vânzări cu competențe digitale crescute, prin programele Skills+, care să serviseze toată industria”, spune Cătălin Chiș, CEO LIH.

Rezultatele financiare Life is Hard pentru 2025 vin în contextul unui un an de tranziție și recalibrare strategică, urmat de o etapă orientată spre eficiență, simplificare și creștere sustenabilă începând cu 2026.   La nivel consolidat, LIH Group a înregistrat o creștere a veniturilor și o majorare semnificativă a EBITDA, de la 3,3 milioane RON la 5,3 milioane RON (+62%), susținută în principal de performanțele Innobyte Solutions și Performia Finance.  

La nivelul Life Is Hard, veniturile operaționale au crescut la 37,2 milioane RON (+21,9%), în timp ce cifra de afaceri s-a menținut la 26,9 milioane RON. Rezultatul net a fost negativ (-20,6 milioane RON), influențat de creșterea costurilor și de ajustări contabile non-cash aferente reevaluării activelor.  

Pentru 2026, compania își propune stabilizarea veniturilor, revenirea la profitabilitate și creșterea eficienței operaționale, pe fondul unui model de business simplificat și disciplinat. Astfel, compania a previzionat venituri de 26,8 mil RON, relativ similare față de cele din 2025 (26,9 mil RON) și un buget de investiții de aproximativ 3 mil RON, destinat construcției de infrastructură tehnologică.

“Investițiile din 2026 au ca scop scalarea platformelor digitale din insurance, creșterea performanței aplicațiilor și extinderea volumelor de business astfel tranzacționate. Obiectivul anului în curs este revenirea la profitabilitate netă, astfel încât din 2027 să intrăm în curba ascendentă la nivel de profit”, mentionează George Anghelache, Chief Growth Officer (CGO) în cadrul LIH, care coordonează procesul de creștere a companiei, în noua etapă de business pe care o parcurge Life Is Hard. 

Life Is Hard SA (LIH) este prima companie românească de software listată la BVB, piața AeRo, segmentul Premium, iar din 2021 face parte din indicele BET AeRO. 

În cei 20 de ani de activitate în piață, LIH a evoluat într-un ecosistem de business, în care deține participații în mai multe companii: 35% din acționariatul Performia Finance (servicii financiare), 100% din Innobyte Solutions (e-Commerce) și 10% din acțiunile Pointer Systems (companie antreprenorială de servicii de asistență de urgență pentru evenimente neprevăzute). Totodată, LIH a fondat LIH Ventures – un braț de inovare pentru insurance și domenii conexe, prin care își propune să susțină investiții în startup-uri cu potențial de scalare regională. 

Life Is Hard SA este structurată în trei divizii principale: Tomorrow, dedicată industriei asigurărilor; Engine, axată pe digitalizarea companiilor mici și mijlocii și a sectorului public; și Intentions, care explorează noi inițiative în domeniul viitorului digital. Misiunea Life Is Hard este ca prin intermediul întregului grupului de companii, să devină partenerul tehnologic cheie în digitalizarea IMM-urilor și să revoluționeze industria asigurărilor prin crearea celui mai cuprinzător ecosistem de distribuție din Europa Centrală și de Est.

The post Prima companie românească de software listată la BVB iese din piața telecom appeared first on Forbes Romania.

Președintele american, Donald Trump, a anunțat că blocada navală în Strâmtoarea Ormuz a intrat în vigoare luni, 13 aprilie, ca răspuns la refuzul “intransigent” al Iranului de a renunța la ambițiile sale nucleare, relatează AFP și Reuters.

Măsura vizează toate navele care tranzitează zona Golfului Persic, Golful Oman și Marea Arabiei, la est de strâmtoare, și include întreaga coastă a Iranului, inclusiv porturile și infrastructura energetică, potrivit notificărilor transmise de autoritățile maritime internaționale.

În timp ce prețurile petrolului au depășit din nou 100 de dolari pe baril, liderii europeni rămân rezervați în privința implicării în acest conflict, China cere restabilirea unei navigații “fără obstacole”, Rusia îşi retrage personalul de la centrala nucleară din Iran și poate cea mai îngrijorătoare situație vine după amenințarea blocării, de către rebelii houthi susținuți de Iran, a unui alt nod strategic al petrolului – Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

„Începând de acum, Marina SUA, cea mai bună din lume, va începe procesul de blocare a tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”, a adăugat Trump. În același timp președintele american a precizat că se opune ferm ideii ca Iranul să perceapă o taxă navelor pentru a trece prin strâmtoare.

„Am instruit, de asemenea, Marina noastră să caute și să interzică în apele internaționale fiecare navă care a plătit o taxă Iranului. Nici o navă care plătește o taxă ilegală nu va avea o trecere în siguranță în apele internaționale”, a mai spus Donald Trump.

Aproximativ 20 de ore de discuții cu Iranul nu au reușit să conducă la un acord de pace, deoarece Teheranul refuză să renunțe la programul său nuclear. Cu toate acestea, Trump a lăudat echipa americană prezentă la negocierile de la Islamabad, care au început negocierile sâmbătă și au continuat până duminică dimineață. Din această echipă au făcut parte vicepreședintele american JD Vance, ginerele președintelui american, Jared Kushner, și emisarul special Steve Witkoff.

„Aș putea intra în detalii și aș putea vorbi despre multe dintre lucrurile care s-au obținut, dar contează un singur lucru – Iranul nu este dispus să renunțe la ambițiile sale nucleare!”, a mai spus președintele american.

Franța și Marea Britanie, conferință comună

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că liderii mondiali se vor întâlni pentru a impulsiona redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit AFP. Starmer a spus că, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, va convoca “un summit al liderilor în această săptămână pentru a duce mai departe efortul internațional” de a pune capăt conflictului și de a debloca această rută esențială pentru transportul petrolului. El le-a spus parlamentarilor din Camera Comunelor, luni, că strâmtoarea trebuie redeschisă “fără condiții” și “fără taxe de tranzit”.

Și președintele francez Emmanuel Macron, citat de AFP a anunțat că Franța și Regatul Unit vor organiza în zilele următoare o conferință cu țările dispuse să contribuie la o „misiune multinațională pașnică destinată să reinstaureze libertatea de navigație” în strâmtoarea Ormuz. „Această misiune strict defensivă, distinctă de părțile beligerante va fi desfășurată de îndată ce situația o va permite”, a adăugat Macron pe rețeaua de socializare X.

„Pentru a atinge acest obiectiv, toate problemele de fond trebuie tratate prin găsirea unor soluții durabile, atât în ceea ce privește activitățile nucleare și balistice ale Iranului, cât și acțiunile sale destabilizatoare din regiune, dar și pentru a permite reluarea, cât mai rapid posibil, a unei navigații libere și fără obstacole în strâmtoarea Ormuz și pentru a asigura că Libanul revine pe calea păcii, cu respectarea deplină a suveranității și integrității sale teritoriale”, a insistat președintele francez.

Kaja Kallas în favoarea unei ”coaliții internaționale solide pentru securitatea maritimă”

Într-o ședință a Consiliului de Securitate al ONU, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas nu a precizat ce ar face exact o asemenea coaliție, dar a adăugat că UE respinge orice aranjament care ar limita ”trecerea liberă și în siguranță prin strâmtori în conformitate cu dreptul internațional”, potrivit Reuters.

Traficul maritim prin strâmtoarea Ormuz, pe unde tranzitează 20% din producția mondială de petrol și gaz natural lichefiat, a fost redus deja cu aproximativ 90% de la începutul conflictului actual, potrivit companiei de date maritime Lloyd’s List Intelligence.

Șeful agenției maritime a ONU a declarat luni că nicio țară nu are dreptul de a bloca navigația în strâmtoarea Ormuz, o rută comercială paralizată de războiul actual între SUA și Iran, relatează AFP. ”Conform dreptului internațional, nicio țară nu are dreptul de a interzice trecerea inofensivă sau libertatea navigației în strâmtorile utilizate pentru tranzitul internațional”, a declarat secretarul general al Organizației Maritime Internaționale (OMI), Arsenio Dominguez, într-o conferință de presă.

Președintele american Donald Trump a amenințat luni că va distruge orice ”navă de atac rapidă” iraniană care ar forța blocada americană impusă navelor ce intră sau ies din porturile și zonele costiere iraniene. ”Dacă una din aceste nave se apropie indiferent cât de puțin de BLOCADA noastră, ea va fi imediat DISTRUSÃ, potrivit aceluiași sistem pe care îl utilizăm contra traficanților de droguri pe mare”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.

China cere restabilirea unei navigații “fără obstacole” în Strâmtoarea Ormuz

China a calificat de asemenea drept „calomnii fără fundament” informațiile potrivit cărora ea ar fi livrat sau s-ar fi pregătit să livreze echipamente militare Iranului.

„Strâmtoarea Ormuz este o cale comercială internațională importantă pentru bunuri și energie și este în interesul comun al comunității internaționale să i se mențină securitatea, stabilitatea și un trafic fără obstacole”, a declarat într-o conferință de presă un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Extene, Guo Jiakun. El a reiterat că războiul declanșat de SUA și Israel este „prima cauză” a cvasiparaliziei Strâmtorii Ormuz.

„Soluția problemei constă în încetarea focului imediat și a ostilităților. Toate părțile trebuie să-și păstreze calmul și să dea dovadă de reținere”, a spus acesta. Un rol important a fost atribuit diplomației chineze în încetarea focului actuală între Iran și SUA, în pofida discreției deosebite păstrate de Beijing.

China este un partener major al Iranului, fiind destinatarul pentru 80% din exporturile de petrol înainte de război, potrivit societății de analiză Kpler. Peste jumătate din importurile chineze de petrol brut transportate pe cale maritimă proveneau din Orientul Mijlociu și tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Kpler.

„China este dispusă să continue să joace un rol pozitiv și constructiv”, a declarat Guo Jiakun, anunțând că șeful diplomației ruse Serghei Lavrov este așteptat în vizită în China marți și miercuri. Beijingul cere Teheranului și Washingtonului să-și continue contactele pe cale diplomatică, în pofida eșecului discuțiilor avute în Pakistan. Aceste convorbiri „constituie un pas spre dezescaladarea situației”, a mai declarat Guo Jiakun.

„China speră că părțile vizate vor respecta acordul de încetare a focului temporar, vor continua să-și rezolve diferendurile prin mijloace politice și diplomatice, vor evita să-și reia ostilitățile și vor crea condițiile unei reveniri rapide la pace”, a afirmat el.

Rusia se retrage din Iran, riscurile escaladării conflictului cresc

De la începutul războiului, Rusia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la proiectilele care au lovit zona centralei, unele dintre ele căzând în apropierea reactorului nuclear.

Șeful companiei nucleare de stat a Rusiei a declarat luni că își retrage aproape tot personalul rămas de la centrala nucleară din Iran construită de Rusia. Directorul Rosatom, Alexei Likhachev, a spus că 108 angajați părăsesc centrala de la Bushehr, iar doar 20 vor rămâne pentru a supraveghea echipamentele. Likhachev a precizat că Rusia a coordonat evacuarea cu autoritățile iraniene.

Statele Unite vor părăsi Orientul Mijlociu fără niciun rezultat, a transmis presa iraniană, citându-l pe generalul de brigadă Esmail Qaani, comandantul influentei Forțe Quds.

Acesta a precizat că SUA și Israelul ar trebui să-și amintească modul în care au părăsit și Yemenul, la fel, cu mâinile goale, în cadrul unei campanii anterioare, potrivit agențiilor semioficiale de presă Tasnim și Mehr.

Qaani a sugerat că rebelii houthi susținuți de Iran ar putea închide strâmtoarea Bab el-Mandeb, așa cum au făcut între 2023 și 2025. Atacurile din Bab el-Mandeb au determinat SUA să lanseze o campanie aeriană împotriva houthiților. Rebelii au încetat atacurile asupra navelor din Marea Roșie după un acord cu administrația Trump.

The post Blocada SUA asupra Strâmtorii Ormuz a intrat în vigoare, liderii lumii reacționează appeared first on Forbes Romania.

Există un sunet auzit de antreprenori mult mai limpede decât ceilalți: ticăitul timpului. Nu este un zgomot de fundal. Este un metronom al responsabilității. Fiecare secundă înseamnă echipe de gestionat, investiții de onorat, decizii de luat. Iar în vremuri dificile, acest ticăit devine mai apăsat, mai grăbit, mai personal.

A merge „în sensul acelor de ceasornic” înseamnă a refuza stagnarea. Înseamnă a înțelege că timpul nu poate fi oprit, dar poate fi utilizat eficient și inteligent.

În ultimii ani, mediul de business a fost pus la încercare de volatilitatea pieței, inflație, schimbări tehnologice accelerate și presiuni sociale fără precedent. Pentru un antreprenor, toate acestea înseamnă recalcularea constantă a riscurilor. Înseamnă adaptarea fluxurilor financiare, regândirea lanțurilor de aprovizionare, investiții în digitalizare și, mai ales, gestionarea emoțională a echipelor.

Istoria economică ne arată că marile companii nu s-au născut în perioade de confort, ci în perioade de presiune. Recesiunile au creat modele de business mai agile. Crizele au obligat la inovație. Instabilitatea a generat claritate strategică. Când contextul devine incert, liderii autentici nu caută scuze – caută soluții, iar antreprenorii adevărați nu așteaptă vremuri perfecte, ei construiesc chiar și în mijlocul imperfecțiunii.

Ambiția antreprenorială nu este aroganță. Este curaj calculat. Este capacitatea de a vedea oportunitate acolo unde alții văd doar risc. Este decizia de a lansa un produs nou când piața pare blocată. Este alegerea de a păstra echipa atunci când cifrele îți spun să reduci. Este asumarea investițiilor în tehnologie când cashflow-ul cere prudență.

A merge înainte, în sensul acelor de ceasornic, presupune disciplină constantă. Timpul îi favorizează pe cei consecvenți. Piața se reașază permanent. Competitorii se mișcă. Tehnologia evoluează. Clienții își schimbă comportamentul. Cine rămâne pe loc pierde, chiar dacă aparent nu face nicio greșeală.

Antreprenorii care merg înainte în vremuri dificile înțeleg un adevăr simplu: timpul nu poate fi negociat, dar poate fi valorificat. Fiecare decizie curajoasă de astăzi devine avantajul competitiv de mâine. Fiecare investiție strategică devine diferențiator peste ani.

Noi, Forbes România, suntem aici să le apreciem valoarea, îndrăzneala și curajul de a merge înainte chiar și atunci când drumul este abrupt. Timpul nu se oprește niciodată, dar antreprenorii adevărați nu se uită la el cu teamă. Ei știu răspunsul: merg înainte! În sensul acelor de ceasornic.

The post În sensul acelor de ceasornic appeared first on Forbes Romania.

Patru depozite de petrol și un centru logistic pentru produse petroliere au fost lovite în noaptea de sâmbătă spre duminică la Teheran, provocând moartea a patru persoane, au declarat autoritățile iraniene, îndemnând locuitorii să rămână în case din cauza riscurilor pentru sănătate, relatează AFP.

Distribuția de combustibil a fost oprită temporar la Teheran în urma atacurilor, a anunțat guvernatorul capitalei, Mohammad Sadegh Motamedian, citat de agenția oficială de știri IRNA.

Cele cinci instalații au fost “avariate”, dar “incendiile sunt sub control”, a declarat pentru televiziunea de stat șeful companiei naționale de distribuție a produselor petroliere, Keramat Veyskarami. “Patru angajați, dintre care doi șoferi, au fost uciși”, a mai spus acesta. Fumul provenit de la incendiile declanșate de aceste atacuri a invadat cerul de deasupra capitalei iraniene în cursul nopții, acoperind orașul cu un nor negru, în primele ore ale dimineții, potrivit jurnaliștilor AFP aflați la fața locului.

Locuitorii au descris un miros puternic de ars. Autoritățile iraniene de mediu au îndemnat locuitorii să stea în case pentru a evita problemele respiratorii și alte riscuri pentru sănătate. Conform Semilunii Roșii iraniene, “cantități semnificative de hidrocarburi toxice, sulf și oxizi de azot” au fost eliberate în aer.

“În caz de precipitații, ploaia va fi extrem de periculoasă și acidă”, a adăugat organizația într-un comunicat, avertizând asupra riscului de arsuri ale pielii și leziuni pulmonare grave. Potrivit șefului companiei naționale de distribuție a produselor petroliere, Iranul menține rezerve “suficiente: de combustibil în depozitele din întreaga țară.

The post Depozitele petroliere ale Teheranului au fost ținta noilor atacuri appeared first on Forbes Romania.

Ambasada SUA la Oslo a fost în noaptea de sâmbătă spre duminică ținta unei explozii, iar conform poliției locale ar putea fi vorba despre un act terorist, fiind cauta’i unul sau mai mulți atacatori, relatează AFP.

În urma exploziei nu sunt înregistrate victime, iar pagubele materiale sunt minore, “O ipoteză – a fost vorba de un act terorist, dar nu ne concentrăm exclusiv pe această pistă. Trebuie să rămânem deschiși la posibilitatea altor cauze”, a declarat Frode Larsen, șeful unității comune de investigații și informații a poliției, pentru postul public de televiziune NRK, în marja unei conferințe de presă.

Explozia a afectat intrarea în secția consulară a ambasadei în jurul orei 01:00 (00:00 GMT), conform poliției. Anchetatorii au examinat locul faptei peste noapte, în timp ce echipe cu câini, drone și elicoptere au fost desfășurate pentru a căuta “unul sau mai mulți potențiali autori”, a precizat poliția din Oslo într-un comunicat. Incidentul a fost descris ca fiind “inacceptabil” într-un comunicat al ministrului norvegian de externe, Espen Barth Eide, care a indicat că este în contact cu ministrul justiției, Astri Aas-Hansen, și cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, Eric Meyer.

“Cazul este în prezent investigat de poliție și de serviciile norvegiene de securitate internă (PST)'” a mai adăugat ministrul. Nivelul de amenințare în Norvegia rămâne la trei pe o scară de cinci din noiembrie 2024, a declarat purtătorul de cuvânt al PST, Martin Bernsen, pentru AFP. Acesta a refuzat să spună dacă au fost făcute amenințări împotriva intereselor americane din Norvegia înainte de explozie.

Ambasadele SUA din Orientul Mijlociu au fost plasate în alertă maximă din cauza ofensivei lansate împreună cu Israelul împotriva Iranului pe 28 februarie. Unele dintre ele au fost deja ținta unor atacuri din partea Teheranului.

The post Ambasada SUA la Oslo, vizată de o explozie într-un posibil act terorist appeared first on Forbes Romania.

O rachetă lansată din Iran care se îndrepta spre spațiul aerian turc a fost distrusă de sistemele de apărare ale NATO staționate în estul Mediteranei, a comunicat miercuri Ministerul Apărării din Turcia.

NATO a condamnat atacul Iranului asupra Turciei, a declarat purtătoarea de cuvânt Allison Hart, relatează Reuters. ”Condamnăm atacarea Turciei de către Iran. NATO rămâne ferm alături de toți aliații, inclusiv Turcia, în condițiile în care Iranul continuă atacurile sale fără discriminare în întreaga regiune”, a dat asigurări purtătoarea de cuvânt a Alianței Nord-Atlantice.

”Postura noastră de descurajare și apărare rămâne puternică în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește apărarea aeriană și antirachetă”, a mai spus Hart.

Turcia „nu a fost ținta” rachetei lansate din Iran, care se îndrepta spre spațiul aerian turc, a declarat miercuri un oficial turc pentru AFP. “Credem că ținta era o bază militară din Cipru, dar a deviat de la curs”, a adăugat oficialul, vorbind sub condiția anonimatului.

Ministrul de externe turc, Hakan Fidan, a declarat cu doar o zi înainte că atacurile “nediscriminatorii” ale Iranului asupra mai multor țări din Golf, într-o acțiune de represalii pe fondul bombardamentelor israeliano-americane, constituie o “strategie incredibil de greșită”, după cum transmite EFE, citată de Agerpres.

Conflictul nu se mai limitează la Iran, ci se extinde în întreaga regiune, a afirmat șeful diplomației Turciei în declarații făcute la postul public de televiziune TRT. Durata războiului va depinde, în opinia sa, de prioritățile Israelului și ale SUA: distrugerea capacităților militare iraniene sau o schimbare de regim la Teheran.

„Să sperăm că vom putea menține SUA concentrate pe primul obiectiv. Cel puțin negocierile ar putea începe de acolo. Poate că o nouă conducere în Iran ar adopta o poziție mai flexibilă, iar aceasta ar putea fi o oportunitate pentru a opri războiul”, a mai adăugat  ministrul de externe al Turciei.

The post NATO condamnă atacul Iranului asupra Turciei appeared first on Forbes Romania.

Președintele american Donald Trump a declarat marți că va întrerupe toate relațiile comerciale cu Spania din cauza poziției acesteia față de ofensiva împotriva Iranului și a afirmat că nu vrea să aibă nimic de-a face cu această țară, după ce guvernul spaniol a refuzat să autorizeze utilizarea de către Washington a bazelor militare de pe teritoriul spaniol în operațiunile militare împotriva Teheranului, transmite EFE, citată de Agerpres.

Trump a descris Spania drept un “partener groaznic” în NATO și a avertizat că ”nimeni” nu trebuie să îndrăznească să-i spună lui că nu poate folosi instalațiile militare ale vreunei țări. “Unele dintre națiunile europene au ajutat mult (SUA împotriva Iranului n.red), dar altele nu au ajutat deloc”, a continuat Trump, adăugând că “unele țări europene, precum Spania, au fost groaznice”.

„I-am spus lui Scott să taie toate relațiile cu Spania”, a indicat apoi Trump, referindu-se la secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și a sugerat un embargou comercial împotriva Spaniei ca urmare a poziției acesteia față de războiul din Iran.

Președintele SUA a făcut aceste comentarii în Biroul Oval, înaintea unei întâlniri cu cancelarul german Friedrich Merz, primul lider străin cu care s-a întâlnit de la începutul războiului din Iran. Trump a mai susținut că ‘toată lumea a fost entuziasmată, dar nu și Spania. “Iar acum Spania ne-a spus chiar că nu putem folosi bazele lor și alte lucruri. Dar am putea folosi bazele lor dacă am vrea. Am putea pur și simplu să zburăm acolo și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim” – a insistat președintele american.

El a reproșat de asemenea Spaniei că nu a fost “prietenoasă”, țară despre care a mai spus că “nu are absolut nimic” din ce au nevoie Statele Unite, “cu excepția unor oameni minunați”, și că-i “lipsește un mare leadership”. “Nici de Regatul Unit nu sunt mulțumit”, a continuat liderul de la Casa Albă, acuzând Londra că “a fost foarte puțin cooperantă” în atacurile împotriva Iranului.

El a criticat din nou acordurile încheiate de Regatul Unit cu statul Mauritius privind insula Diego Garcia din Oceanul Indian, unde se află o bază aeriană comună americano-britanică, dar a cărei utilizare de către aviația SUA a fost limitată de Regatul Unit în actuala campanie de atacuri asupra Iranului. 

Sursa foto: The White House

The post Trump anunță întreruperea relațiilor comerciale cu Spania appeared first on Forbes Romania.

Strâmtoarea Ormuz este cea mai importantă rută de export de petrol din lume, care leagă cei mai mari producători din Golf, precum Arabia Saudită, Iran, Irak și Emiratele Arabe Unite, cu Golful Oman și Marea Arabiei.

Închiderea acestei rute, vitală pentru aprovizionare globală cu petrol, stârnește îngrijorări în privința fluctuației prețurilor care ar putea înregistra o creștere în perioada următoare, în funcție de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu. Situația din zonă amplifică tensiunile pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, prin Ormuz trece circa o cincime din petrolul mondial, provenit în principal din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit şi Iran, dar şi volume semnificative de GNL exportate de Qatar, subliniază agenţia Reuters.

Aproape 20% din petrolul mondial trece prin strâmtoarea Ormuz, în largul coastelor iraniene și închiderea sa ar putea bulversa piața mondială și ar provoca un salt al prețurilor. Analiștii estimează că o creștere a prețului petrolului de până la 90-100 dolari/baril poate duce implicit la o creștere a prețului pentru combustibilul la pompă cu circa 15%. Tranzitul de ţiţei, produse rafinate şi gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz a fost suspendat de marile companii petroliere, traderi şi armatori internaţionali, în urma atacurilor lansate de SUA şi Israel asupra Iranului şi a anunţului Teheranului privind închiderea navigaţiei, relatează Reuters.

Autorităţile britanice au recomandat prudenţă maximă în zonă. Asociaţia armatorilor INTERTANKO a anunţat că Marina SUA a avertizat companiile să evite navigaţia nu doar în Strâmtoarea Ormuz, ci şi în Golful Persic, Golful Oman şi nordul Mării Arabiei, precizând că nu poate garanta siguranţa transporturilor, mai precizează Reuters.

Ministerul Transporturilor din Grecia a emis o recomandare pentru navele comerciale de a evita întreaga regiune. De asemenea, potrivit Laurei Page, analist la firma de consultanţă Kpler, cel puţin 14 tancuri de GNL au redus viteza, au schimbat direcţia de navigare ori s-au oprit în apropierea strâmtorii. Numărul acestora ar putea creşte, sporind riscurile pentru exporturile energetice ale Qatarului şi pentru stabilitatea pieţelor globale, potrivit sursei.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, cunoscută drept OPEC+, va lua în considerare opţiunea unei creşteri mai mari a producţiei, la reuniunea unor importanţi membri ai organizației. Opt dintre cele 22 de state membre ale OPEC+ (Arabia Saudită, Rusia, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Kazahstan, Algeria şi Oman) au programat o reuniune pentru ziua de duminică, 1 martie, informează Agerpres.

„Dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variaţie bursieră. Acesta este un multiplicator economic: costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanţurile logistice, scumpirea alimentelor, inflaţie persistentă. Pentru România, unde peste jumătate din preţul carburanţilor este fiscalitate, impactul nu este liniar – dar este inevitabil. România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieţei globale. Petrolul este o marfă internaţională, iar preţul se formează global. Dacă Asia plăteşte mai mult pentru petrolul din Golf, competiţia pentru alte surse – Africa SUA, Marea Nordului – creşte. Preţurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piaţă scumpă. Înaintea escaladării, piața deja prețuia riscul. Cotățiile de referință (Brent) testau maximele ultimelor luni, în jurul a 72 – 73 dolari/baril. Scenariile analizate de piețe sunt clare: persistența tensiunilor fără blocaj real: +10-20 dolari/baril din ‘premiu geopolitic’; perturbări serioase ale exporturilor: peste 90-100 dolari/baril; blocaj major al Ormuzului: scenariu de criză globală, cu volatilitate extremă. Prețul nu urcă pentru că oferta a dispărut, ci pentru că riscul de întrerupere devine credibil” – precizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Agerpres.

El subliniază că energia este cost de bază pentru orice economie, iar scumpirea petrolului înseamnă că industria produce mai scump, agricultura plătește mai mult pentru combustibil și îngrășăminte, iar transportul transferă costul către consumator. Inflația, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară, avertizează Chisăliță. Potrivit acestuia, prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. În opinia sa, ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi “premiul de risc geopolitic”, un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol.

The post Efecte economice după închiderea principalei rute globale de export petrol appeared first on Forbes Romania.

În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al închiderii succesive a spațiilor aeriene din mai multe state din regiune  – Israel, Irak, Iran, Bahrain, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, majoritatea operatorilor aerieni au anunțat anularea zborurilor cu plecare de pe Aeroportul Henri Coandă București.

Operatorii aerieni Animawings și Hisky au anunțat anularea zborurilor către Tel Aviv, programate sâmbătă și duminică.  Astfel, vor fi anulate cursele Hisky 237 București – Tel Aviv, cu decolare programată sâmbătă seara, la ora 20:00, și Animawings A2700/A2701 București – Tel Aviv – București, de duminică, 1 martie.

„În actualul context geopolitic din Orientul Mijlociu, siguranța pasagerilor și a echipajelor noastre este prioritatea absolută. Deciziile privind revenirea la bază a zborului către Abu Dhabi și anularea cursei către Tel Aviv au fost luate preventiv, în baza informațiilor oficiale și în coordonare cu autoritățile aeronautice competente. Monitorizăm permanent evoluția situației și suntem în contact direct cu autoritățile aeronautice și instituțiile competente pentru a identifica cele mai sigure soluții pentru pasagerii afectați. Vom relua operarea zborurilor imediat ce condițiile de securitate o vor permite”a declarat Diana Dima, Chief Commercial Officer

Pasagerii aflați în Abu Dhabi, aferenți cursei charter AUH–OTP A24433, operată în favoarea touroperatorului Christian Tour, beneficiază de asistență la destinație din partea touroperatorului. Imediat ce condițiile de operare vor permite, AnimaWings va încerca organizarea unui zbor special pentru repatrierea acestora în condiții de siguranță. Pasagerilor li se recomandă să păstreze legătura permanentă cu touroperatorul și cu Ambasada României în Emiratele Arabe Unite. În ceea ce privește pasagerii afectați de anularea zborului TLV–OTP, având în vedere gravitatea situației din Israel, AnimaWings a luat legătura cu Ambasada României în Israel și cu Consulatul General al României la Haifa. Reprezentanțele diplomatice oferă sprijin cetățenilor români aflați în zonă.

Cursa WizzAir3267 București – Dubai, care ar fi trebuit să decoleze sâmbătă la ora 13:15, a fost anulată, după cum a anunțat Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). O altă cursă, Animawings 4432 București – Abu Dhabi, care decolase în cursul dimineții, s-a întors la București din motive de siguranță. Pe parcursul zilei sunt așteptate să aterizeze mai multe curse ‘ferry’ (fără pasageri) ale unor companii aeriene cu baza în Israel, care să își parcheze în siguranță aeronavele pe aeroporturile din București, a mai menționat CNAB.

Compania aeriană Wizz Air a suspendat sâmbătă toate zborurile către și dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman, până la data de 7 martie inclusiv.

„Wizz Air confirmă că, în urma recentei escaladări a situației de securitate din Iran, compania aeriană suspendă toate zborurile către și dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman, cu efect imediat, până la data de 7 martie inclusiv. Compania aeriană monitorizează îndeaproape evoluția situației și rămâne în contact permanent cu autoritățile locale și internaționale, agențiile de siguranță aeriană, autoritățile de securitate și organismele guvernamentale relevante”, au anunțat reprezentanții operatorului aerian. Deciziile operaționale vor continua să fie revizuite, iar programul de zboruri poate fi ajustat pe măsură ce situația evoluează. “Siguranța și securitatea pasagerilor, echipajului și aeronavelor noastre rămân prioritare pentru Wizz Air. Recunoaștem perturbările pe care acest lucru le poate cauza și apreciem înțelegerea clienților noștri. Pasagerii cu rezervări afectate vor fi contactați direct cu informații privind opțiunile lor”, au precizat aceștia.

De asemenea, operatorul aerian național TAROM a suspendat temporar operarea zborurilor comerciale către și dinspre Tel Aviv (TLV), în perioada 28 februarie – 3 martie 2026, inclusiv, după ce autoritățile israeliene au declarat închiderea temporară a spațiului aerian al Israelului.

„Autoritățile israeliene au declarat închiderea temporară a spațiul aerian al Israelului și a aeroportului internațional Ben Gurion din Tel Aviv pentru zborurile civile, până la data de 3 martie 2026, măsură publicată prin NOTAM-urile oficiale A0195/26 și A0196/26. În aceste condiții, zborurile comerciale regulate către și dinspre Tel Aviv nu pot opera. În consecință, Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM informează că suspendă temporar operarea zborurilor comerciale către și dinspre Tel Aviv (TLV), în perioada 28 februarie – 3 martie 2026, inclusiv”, se arată într-un comunicat al companiei.

Operatorul aerian a precizat, totodată, că monitorizează permanent evoluțiile din Israel, în coordonare cu partenerii operaționali și autoritățile relevante, pe multiple planuri – securitate, spațiu aerian și operare aeroportuară, apoi va reveni cu actualizări în timp real.

„Siguranța pasagerilor și a echipajelor reprezintă prioritatea TAROM. Compania va relua operarea zborurilor către Tel Aviv imediat ce condițiile operaționale vor permite acest lucru. Pasagerii cu rezervări pe zborurile TAROM către/dinspre Tel Aviv în perioada afectată vor fi informați direct și pot opta pentru reprogramarea călătoriei (rebooking) pentru o dată ulterioară, după reluarea operațiunilor”, transmit reprezentanții companiei.

The post Companiile aeriene anunță zboruri anulate către Orientul Mijlociu appeared first on Forbes Romania.

Dincolo de cifre și realizări spectaculoase, este liderul care a reușit să transforme mentalitatea unei organizații – dintr-o bancă tradițională și ierarhică, într-una modernă, transparentă, agilă și centrată pe oameni. Giorgi Shagidze a dezvăluit într-un interviu acordat pentru Forbes Moldova care au fost provocările personale și profesionale în mandatul său de președinte al maib.

Cum a început relația ta cu maib și ce te-a convins să preiei mandatul de președinte al Comitetului de Conducere la vremea respectivă?

Am aflat prima dată despre maib la sfârșitul anului 2020. Petrecusem 10 ani ca vicepreședinte la TBC Bank (pe atunci, cea mai mare bancă georgiană listată la Bursa de Valori din Londra) unde BERD era acționar important, ca și la maib. Contactat pentru a vedea dacă sunt deschis unei discuții, am rezonat imediat cu ideea. Vizitasem Moldova o singură dată și păstram o amintire foarte plăcută a acelei călătorii. Din start, am remarcat multe similitudini între Georgia și Moldova. În primul rând, oamenii. Apoi istoria recentă, aspirațiile și dinamica unor țări mici, dar ambițioase, cu oameni talentați, cu un real avânt al reformelor și cu sectoare bancare pline de potențial nevalorificat. Maib era deja cea mai mare bancă din țară, lider în bankingul corporativ, însă avea nevoie de o transformare pentru a deveni mai agilă, mai digitală și mai modernă. În cele din urmă, am acceptat, pentru că această oportunitate era o combinație dintre sens, provocare și impact. A apărut banca potrivită, în țara potrivită, exact în momentul potrivit, o instituție în care să aplic tot ceea ce învățasem pentru a contribui la transformarea maib într-o instituție mai pregătită pentru viitor și pentru a crea un impact durabil.

A urmat mutarea împreună cu familia în Moldova, cum a fost tranziția atât la nivel personal, cât și profesional?

Pentru familia mea, tranziția a fost, desigur, o provocare. Mutarea într-o țară nouă cere multe acomodări. Un element care a făcut lucrurile mai ușoare a fost căldura oamenilor. Georgienii și moldovenii sunt asemănători din acest punct de vedere: prietenoși, primitori și cu adevărat dornici să ajute, ceea ce ne-a făcut să ne simțim „acasă” mult mai repede. A existat și un element neașteptat: contextul pandemiei. În timp ce Georgia era într-un lockdown foarte strict, Chișinăul oferea ceva mai multă libertate. Asta ne-a ajutat să ne adaptăm mai repede, deși, la un moment dat, eu și băieții am trecut prin Covid. Profesional, a fost un pas major și o perioadă de creștere foarte accelerată. Am intrat într-o bancă complet nouă, cu oameni noi, necunoscând pe nimeni. Din prima zi a trebuit să inițiez elaborarea unei noi strategii, să o aliniez cu acționarii și, în același timp, să livrez rezultate pe termen scurt, conturând, totodată, direcțiile pe termen lung. Maib era o instituție puternică, iar acest lucru a făcut transformarea și mai complexă. Atunci când o bancă are succes, nu este ușor să convingi echipele să schimbe lucruri care au funcționat ani la rând. Reacția naturală este: „Deja suntem buni, de ce să schimbăm ceva?” Însă, așa cum am mai spus anterior, am avut norocul să lucrez cu oameni deschiși, implicați și gata de provocări. Această mentalitate a făcut posibil parcursul și ne-a permis să trecem de la stabilitate la o transformare reală.

Care parte a transformării a fost greu de înțeles și cum ai reușit ca oamenii să împărtășească cu tine aceeași viziune?

Cred că transformarea agile a fost elementul cel mai neînțeles, nu ca metodologie, ci ca o schimbare completă a modului în care banca gândește, se aliniază, decide și execută. Mulți au privit inițial agile ca pe o serie de ședințe sau rutine, când, în realitate, era vorba despre aliniere profundă, noi moduri de lucru și o mentalitate fundamental diferită. Iar pentru o bancă ce avusese succes mulți ani la rând, un astfel de schimb de paradigmă nu era ușor de acceptat. Am investit masiv în a ne asigura că oamenii înțeleg de ce schimbăm lucrurile și cum operează organizațiile de top la nivel global. Am adus consultanți de clasă mondială care să ne sprijine pe parcurs. Unul dintre cele mai importante momente a fost organizarea unui program executiv Stanford de opt săptămâni pentru aproximativ 60 dintre liderii noștri, concentrat pe strategie, leadership și cultură. Acest program le-a oferit tuturor un limbaj comun și repere împărtășite, inspirate din succesele și eșecurile celor mai bune companii din lume. De asemenea, am mers cu echipele la sesiuni strategice, inclusiv la Amsterdam, pentru a vedea cum operează ING, precum și la evenimente globale majore, spre exemplu, Web Summit și Money 20/20. Contactul direct cu cele mai noi și mai avansate tendințe din industrie a ajutat oamenii să înțeleagă că transformarea nu era o opțiune, era o necesitate.

Cum ai construit echipa de leadership? Ce calități ai considerat esențiale?

Am petrecut mult timp împreună definind sensul transformării noastre, scopul și valorile. Am implicat oamenii direct în luarea deciziilor, astfel încât să simtă că sunt parte a schimbării, nu că li se impune. Desigur, transformarea a însemnat și că unii oameni au ales un alt drum. Dar pentru cei care au rămas și au îmbrățișat noua direcție, alinierea a devenit extrem de puternică. Ei au înțeles nu doar mecanica transformării, ci și sensul ei profund, iar asta a făcut diferența. Cel mai important criteriu a fost întotdeauna potrivirea culturală. Trebuia să știu dacă pot lucra cu o persoană pentru a realiza lucruri mari împreună, dacă poate face parte dintr-o echipă adevărată și să nu funcționeze ca un lider izolat. Competențele contează, desigur, dar capacitatea de a colabora, de a provoca în mod constructiv și de a împărtăși aceleași valori este chiar mai importantă. Am căutat și moldoveni cu experiență și educație internațională solidă, oameni care puteau aduce standarde globale, înțelegând, în același timp, contextul local. Macar, actualul vicepreședinte, responsabil de Divizia Finanțe, venea cu experiență la McKinsey; Alex, care a preluat conducerea Diviziei Corporate, a venit cu experiența de la Morgan Stanley – Londra. Lideri ca ei au adus o mentalitate globală și un nivel înalt de profesionalism, accelerând transformarea băncii. În același timp, am mixat deliberat această expertiză globală cu colegi care aveau o cunoaștere profundă a pieței locale și mulți ani de experiență în maib. Această combinație – expertiză internațională și locală – a creat echipa cu cea mai bună performanță pentru bancă. Și nu obosesc să repet: am fost cu adevărat norocos să fac parte din această echipă.

Ce fel de cultură ți-ai propus să construiești în maib și care a fost cheia pentru a o face reală și durabilă?

Schimbarea de cultură este extrem de complexă și presupune mult mai mult decât prezentări sau slogane. A trebuit să fim consecvenți, clari și ambasadori autentici ai schimbării. Când am venit în bancă, unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut a fost să elimin pereții opaci și să transform birourile în spații de sticlă, un gest simbolic, dar important spre transparență, deschidere și renunțarea la cultura „ușilor închise”. Am schimbat și obiceiurile de zi cu zi. Am renunțat la formalități precum „Domnul”, „Doamna” sau „Domnule Președinte”. Îmi amintesc că am introdus regula că, dacă cineva se adresa astfel unui manager de top, acel manager trebuia să plătească 100 de lei în bugetul comun al echipei. A fost un gest mic, dar cu un mesaj foarte puternic despre egalitate și accesibilitate. Am eliminat și obligativitatea purtării cravatei, cu excepția întâlnirilor cu clienții sau oficialii guvernamentali. Din nou, un moment simbolic, dar important pentru o cultură mai modernă, mai relaxată, mai umană. O parte importantă a acestui drum a fost colaborarea strânsă cu Svetlana, directorul de Resurse Umane. Împreună am creat multe ritualuri și experiențe care au ajutat noua cultură să prindă rădăcini: de la sesiunile „la cafea cu CEO-ul” cu diferite echipe până la găsirea unei mese de ping-pong pentru colegii din IT, pentru că asta își doreau ei. În ansamblu, atunci când angajații văd consecvență între cuvinte și acțiuni, încep să creadă în schimbare, să și-o asume și să o ducă mai departe. Așa prinde viață o cultură și așa devine durabilă. Desigur, munca nu se încheie niciodată: cultura nu este o destinație, ci o călătorie continuă. Dar tocmai această călătorie face organizația mai puternică.

În momentele cele mai solicitante ale transformării, cum ai reușit să menții echipa motivată și unită?

Cu echipa de top management am încercat mereu să păstrez o relație non-formală, umană. Ne-am cunoscut îndeaproape nu doar prin prisma activității profesionale, ci și ca oameni, cu familii. Acea conexiune personală a contat enorm în momentele cele mai dificile. Însă cel mai important element a fost alinierea, o viziune comună și un scop comun. Strategia nu era ceva ce eu solicitam, iar ceilalți trebuiau doar să execute. Inițiativele pe care ni le-am asumat erau decizii luate împreună, bazate pe ceea ce credeam colectiv că banca are nevoie. Iar odată ce ne aliniam asupra direcției, devenea o provocare pentru care eram cu toții responsabili. Desigur, în realitate, nu totul decurge lin. Există momente de presiune, dezacorduri, oboseală. Însă atunci când ai o viziune împărtășită, un scop comun, o cultură comună și un sentiment autentic de echipă, devine mult mai ușor să rămâi unit. Acesta a fost elementul care ne-a inspirat: sentimentul că vom construi împreună ceva cu adevărat semnificativ, nu urmând instrucțiuni, ci modelând viitorul băncii ca o singură echipă.

Dacă ar fi să alegi o singură inițiativă care a schimbat cu adevărat traiectoria maib, care ar fi aceasta și de ce?

Răspunsul este clar: agile, cu întreaga transformare pe care a adus-o pe dimensiunile: oameni, arhitectură, rutină și cultură. (n.r. – Agile este filozofia de business adoptată de maib care implică înlocuirea structurii ierarhice tradiționale cu echipe multifuncționale ce lucrează împreună pentru a dezvolta rapid produse și servicii, eliminând birocrația excesivă și permițând o mai mare flexibilitate și viteză în luarea deciziilor.) Un exemplu concret: în trecut, lansam o nouă versiune a aplicației mobile o dată la trei-șase luni. Astăzi, lansăm o versiune nouă la fiecare două săptămâni, ritm care poate fi chiar mai accelerat. Un asemenea nivel de viteză și flexibilitate, pur și simplu, nu ar fi fost posibil fără transformarea agile. Implementarea la scară largă a schimbat fundamental felul în care este condusă banca. A necesitat o transformare profundă, ceea ce Stanford descrie ca PARC: Oameni, Arhitectură, Rutine și Cultură. Fiecare dintre aceste componente a trebuit regândită și pregătită pentru viitor. Ne-a permis să accelerăm procesul decizional, să inovăm mai rapid și să obținem rezultate care ar fi fost imposibile în vechiul model. Ca urmare, maib a câștigat o cotă semnificativă de piață, aproximativ șapte puncte procentuale în Retail și 14 puncte procentuale în segmentul IMM, ajungând, în anumite momente, să acorde fiecare al doilea credit de afaceri din țară. În cele din urmă, această transformare s-a tradus și în cifre: în acești ani, activele, creditele, capitalul propriu și profitul băncii s-au dublat și chiar triplat. Întregul proces ne-a permis să construim o bancă digitală cu adevărat modernă, aspect reflectat în premiile pe care le-am primit constant:

• Cea mai bună bancă digitală din Europa de Est (EMEA Finance)

• Cea mai bună bancă pentru IMM-uri din Europa Centrală și de Est (Global Finance)

• Cea mai inovatoare bancă în regiune (Global Finance)

• Și, cel mai recent, distincția de aur pentru experiență digitală a clienților la nivel global

Care este realizarea de care ești cel mai mândru, nu doar în termeni financiari, ci prin impactul ei mai larg asupra organizației și asupra Moldovei?

Răspunsul este simplu: schimbarea culturală. Dincolo de cifre și de premiile obținute, ceea ce mă face cel mai mândru este modul în care am transformat mentalitatea organizației – dintr-o bancă tradițională și ierarhică, într-una modernă, transparentă, agilă și centrată pe oameni. Am creat un mediu în care oamenii se simt împuterniciți, în care echipele colaborează firesc, iar schimbarea se produce cu încredere. Această schimbare culturală va diferenția maib nu doar în Moldova, ci și la nivel internațional. Va însoți banca pe măsură ce ducem succesele Moldovei peste hotare, începând cu România, unde lansăm o inițiativă într-un model digital, asset-light, pentru a deservi o nișă specifică și apoi a crește.

Este diferită întreaga industrie bancară din Republica Moldova, datorită leadershipului pe care l-ai creat la maib?

Există, desigur, numeroase echipe din maib care au contribuit, precum și multe bănci din Moldova care au împins sectorul înainte, ca să nu mai menționăm BNM, care a avut un rol esențial în această creștere. Dar, dacă comparăm situația de astăzi cu cea de acum cinci ani, sistemul în ansamblu este, fără îndoială, mai puternic, mai mare, mai profitabil, mai inovator și mult mai digital. La maib, progresul a fost extrem de vizibil. Indicatorii noștri digitali au crescut spectaculos: de la aproximativ 170.000 de utilizatori digitali la aproape 900.000 în prezent. Aproximativ 80% dintre creditele și depozitele noastre sunt acordate direct din aplicația mobilă, iar banca a fost chiar recunoscută drept cea mai bună bancă digitală din Europa Centrală și de Est. Acest lucru demonstrează progresele pe care le-am înregistrat. Privind spre viitor, inteligența artificială va fi o forță definitorie. Am lansat un proiect-pilot cu Mastercard, iar astăzi clienții vorbesc deja în aplicație cu un asistent bazat pe AI. Mâine va fi inteligent și capabil să facă mai multe. Avem deja proiecte AI implementate în vânzări, operațiuni, detectarea și prevenirea fraudelor, AML și chiar în dezvoltarea IT – iar acesta este doar începutul. Îmi place cum spune Jeff Bezos: „Așa cum computerele au ajuns în timp să influențeze fiecare parte a lumii business, la fel va face și AI – doar că la o scară greu de recunoscut”. Cred că am contribuit la accelerarea tranziției maib într-o instituție mai modernă, digitală, inovatoare și pregătită pentru AI, însă acest lucru a fost posibil doar datorită echipelor, oamenilor și voinței echipei de a progresa.

Ai condus atât în perioade de criză, cât și în perioade de creștere. Care provocare te-a testat cel mai mult și te-a învățat cele mai profunde lecții despre leadership?

Crizele cred că sunt cel mai exigent evaluator. Așa cum spune Warren Buffett: „Când se retrage valul, afli cine a înotat gol”. Într-o criză, orice slăbiciune iese la iveală, iar orice punct-forte este pus la încercare. În 2022, când a început războiul, am urmat o abordare foarte clară, în trei pași. Primul pas a fost lichiditatea. Oamenii erau speriați, iar, în anumite momente, deponenții luau în calcul retragerea banilor. Prioritatea noastră a fost să demonstrăm stabilitate și încredere. Am adus lichiditate semnificativă din afara țării, astfel încât oricine dorea să își retragă depozitele să o poată face fără ezitare. Acest lucru a calmat situația și a restabilit încrederea. Al doilea pas a fost sprijinirea clienților. Am luat decizia conștientă de a nu ne ascunde în spatele unor profituri facile sau de a investi totul în valori mobiliare de stat. În schimb, am continuat creditarea, în special pentru IMM-uri. Îmi amintesc că, în acea perioadă, ne-am majorat cota de piață pe segmentul IMM cu aproximativ șapte puncte procentuale, ajungând, în unele momente, să acordăm, practic, fiecare al doilea credit pentru IMM din întreaga țară. Aceasta nu a fost doar o decizie de business, a fost o decizie de a ajuta oamenii, acolo, pe teren, în timp real, când aveau mai mare nevoie. Al treilea pas a fost pregătirea pe termen lung. Am efectuat teste de stres, am construit rezerve și am consolidat reziliența. Sectorul bancar din Moldova era deja puternic, lichid și bine reglementat, ceea ce a ajutat, dar noi am vrut să fim pregătiți pentru scenarii și mai severe și de durată. Am asigurat rapid linii de finanțare de la BERD, BEI, IFC și alte instituții, pentru a putea rezista oricărei evoluții ulterioare. Privind în urmă, cea mai profundă lecție pentru mine este că leadershipul într-o criză înseamnă claritate, curaj și apropiere de oameni: clienți, angajați, parteneri.

Ce ți-ai dori să își amintească oamenii peste un deceniu despre mandatul lui Giorgi la maib?

Sper ca oamenii să-și amintească faptul că am contribuit la crearea unui mediu în care s-au simțit împuterniciți, respectați și capabili să realizeze mai mult decât credeau posibil. Dacă, peste 10 ani, maib va fi în continuare un loc în care oamenii cresc, inovează și lucrează cu pasiune, atunci aceasta ar fi valoarea pe care aș prețui-o cel mai mult. Internaționalizarea maib este ireversibilă, fie printr-un IPO, fie prin alte mijloace, și sper că o cultură puternică, ghidată de un scop clar, va menține maib puternic nu doar în Republica Moldova, ci și dincolo de granițe. Îmi doresc ca banca să-și continue povestea de succes, fie ca o companie listată, fie ca parte a unui grup internațional, prosperând în mai multe țări, condusă de aceleași valori care ne-au adus până aici.

După un mandat de succes cu realizări semnificative, ce urmează – atât pe plan profesional, cât și personal?

Cred că voi folosi cunoștințele și experiența pe care le-am acumulat la maib la o scară și mai mare, iar momentul potrivit va arăta unde și cum se va întâmpla acest lucru. Pentru mine, contează să continui să lucrez la transformări cu adevărat semnificative, acolo unde pot aduce valoare reală. Dar, mai mult decât atât, voi rămâne un prieten al oamenilor cu care am avut norocul să lucrez și unul dintre cei mai activi susținători ai Moldovei. Această țară mi-a oferit foarte mult, iar, indiferent cum va arăta următorul meu capitol, această legătură și acest sprijin vor rămâne mereu.

Ce filozofie sau ce lecții învățate la maib vei utiliza în proiectele viitoare?

Una dintre cele mai importante lecții pe care le voi purta cu mine este cultura organizațională care definește viteza și succesul oricărei transformări. Atunci când oamenii sunt aliniați, au încredere unii în alții și înțeleg scopul, chiar și cele mai ambițioase schimbări devin posibile. Fără această aliniere, chiar și lucrurile simple pot dura o veșnicie. Am mai învățat că adevăratul leadership nu înseamnă să ai mereu dreptate, ci să creezi un mediu în care oamenii se simt în siguranță să își exprime opiniile, să își asume responsabilitatea și să se dezvolte. Cele mai bune rezultate apar atunci când oamenii se simt respectați, împuterniciți și tratați cu încredere. Și poate cel mai important lucru: transformarea este o experiență continuă, nu un proiect. Ea cere răbdare, reziliență și disciplina de a face mici îmbunătățiri în fiecare zi. Modul agil de lucru, gândirea digitală și deschiderea către tehnologii noi, în special AI, vor rămâne esențiale în tot ceea ce voi face în continuare. La maib, aceste principii au trecut de la teorie și cărți la practică.

Ce îți va lipsi cel mai mult din acest rol?

Cel mai mult îmi vor lipsi oamenii, colegii cu care am lucrat zi de zi, echipele care au crezut în transformare și relațiile pe care le-am construit atât în momentele ușoare, cât și în cele dificile. Aceste legături rămân cu tine mult timp după ce un rol se încheie. Rezultatele pe care le-am sărbătorit împreună și chiar eșecurile care, la vremea lor, au fost frustrante, dar care, în final, ne-au făcut mai puternici ca echipă, sunt amintiri pe care le voi purta mereu cu mine. Îmi va lipsi și țara în sine. Moldova a devenit un capitol important al vieții mele. Băieții mei au crescut aici, au devenit adolescenți aici, și-au făcut prieteni, iar asta creează o legătură emoțională care depășește cu mult rolul profesional. Voi rămâne mereu un susținător al Moldovei și al parcursului ei european. Plec liniștit știind că las în urmă o bancă puternică, în creștere în zona de AI și în expansiune internațională, și o Moldovă puternică, în proces de aderare la Uniunea Europeană.

Una dintre cele mai importante lecții pe care le voi purta cu mine este cultura organizațională care definește viteza și succesul oricărei transformări. Atunci când oamenii sunt aliniați, au încredere unii în alții și înțeleg scopul, chiar și cele mai ambițioase schimbări devin posibile.

Competențele contează, desigur, dar capacitatea de a colabora, de a provoca în mod constructiv și de a împărtăși aceleași valori este chiar mai importantă. Am căutat și moldoveni cu experiență și educație internațională solidă, oameni care puteau aduce standarde globale, înțelegând, în același timp, contextul local.

The post Schimbarea se produce cu încredere appeared first on Forbes Romania.