După mașini, laptopurile și telefoanele trec la modelul leasingului operațional: companiile renunță treptat la achiziții și aleg abonamente din nevoia de flexibilitate, predictibilitate și protecție pentru cashflow.

În ultimii ani, românii s-au obișnuit să plătească pentru acces, nu pentru proprietate. De la muzică și filme până la software, modelul abonasmentului a devenit parte din viața de zi cu zi. Același model începe să își facă loc și în mediul de business  și în modul în care companiile utilizează tehnologia. În locul investițiilor mari în echipamente, tot mai multe firme caută soluții flexibile, bazate pe abonament.

Fondată în România în 2021, INKI.tech aduce în zona echipamentelor IT modelul care a transformat deja industrii întregi: accesul prin abonament. Prin soluția sa Device-as-a-Service (DaaS), companiile pot utiliza laptopuri, telefoane și alte dispozitive împreună cu servicii de administrare, suport și protecție incluse într-un cost lunar predictibil. Pe fondul cererii tot mai mari pentru flexibilitate și optimizarea cashflow-ului, astfel de modele câștigă teren în Europa, iar INKI.tech deservește în prezent peste 700 de companii clienti din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Astăzi, aproape orice activitate dintr-o companie depinde de tehnologie, iar laptopul și telefonul sunt principalele instrumente de lucru. În acest context, provocarea nu mai este doar alegerea echipamentelor potrivite, ci și modul în care acestea sunt achiziționate, administrate, securizate și actualizate, fără a bloca inutil capitalul companiei.

Poate cea mai simplă comparație este cea cu mașinile de companie. În urmă cu câțiva ani, achiziția era regula. Astăzi, leasingul și modelele bazate pe utilizare sunt o practică obișnuită, pentru că permit companiilor să își păstreze lichiditatea și să evite blocarea capitalului în active care își pierd valoarea. Același raționament începe să fie aplicat și în cazul tehnologiei utilizate de angajați.

Iar la fel ca în cazul unei mașini, prețul de achiziție este doar începutul. În timp apar costuri cu reparațiile, mentenanța, administrarea și înlocuirea echipamentelor, la care se adaugă timpul investit în gestionarea lor. Atunci când un laptop se defectează sau nu mai face față cerințelor actuale, impactul nu se vede doar în buget, ci și în productivitatea celui care îl folosește.

„Mulți antreprenori pornesc de la ideea că este mai bine să dețină. Este o reacție firească și ține de nevoia de control. Însă vedem că tot mai multe companii încep să analizeze nu doar costul de achiziție, ci și tot ceea ce se întâmplă după aceea: administrare, reparații, înlocuire și timpul investit în gestionarea echipamentelor”, spune Liviu Huluță, CEO și cofondator INKI.tech.

Schimbarea este alimentată de două tendințe care se accelerează simultan: presiunea tot mai mare pentru eficiență și ritmul rapid în care evoluează tehnologia. Organizațiile care își păstrează flexibilitatea și evită blocarea capitalului în active care se devalorizează rapid au mai mult spațiu pentru investiții în dezvoltarea afacerii, echipe și creștere.

Pe măsură ce aplicațiile bazate pe AI cresc cerințele de procesare, memorie și securitate, ciclurile de înlocuire a echipamentelor devin mai scurte. Pentru companii, asta înseamnă că decizia de achiziție nu mai poate fi privită pe 4-5 ani, ci trebuie adaptată la un ritm tehnologic mult mai rapid.

Potrivit datelor și observațiilor INKI.tech rezultate din colaborarea cu companii aflate în proces de creștere, modelul Device-as-a-Service câștigă teren pe măsură ce companiile reevaluează costul real al deținerii echipamentelor IT. De exemplu, o organizație cu 50 de angajați care achiziționează laptopuri în valoare de 1.500 de euro investește 75.000 de euro încă din prima zi, fără a include costurile de administrare, mentenanță sau înlocuire.  Gestionând un portofoliu de peste 700 de parteneri, INKI.tech confirmă o schimbare de paradigmă: preferința pentru accesibilitate în fața deținerii activelor. Logica economică este evidentă: resursele financiare generează valoare reală când sunt direcționate către capitalul uman, strategii de vânzări și inovație, nu prin imobilizarea lor în echipamente IT.

Schimbarea este parte a unei tendințe mai ample prin care companiile renunță treptat la investițiile mari în active care se devalorizează rapid și se orientează către modele bazate pe utilizare. După software, cloud și alte servicii digitale, tehnologia utilizată zilnic de angajați începe să urmeze același traseu.

INKI.tech estimează că această tranziție se va accelera în următorii ani, pe fondul adoptării tot mai extinse a inteligenței artificiale, al presiunii pentru eficiență operațională și al nevoii companiilor de a-și proteja cash-flow-ul într-un mediu economic volatil.

Dacă ultimul deceniu a fost despre digitalizare, următorul ar putea fi despre eficiență. Într-o economie în care viteza de adaptare devine un avantaj competitiv, succesul nu va depinde doar de tehnologia pe care o folosești, ci și de felul în care alegi să o gestionezi.

______

* conținut sponsorizat

The post Companiile renunță la achiziția de laptopuri și telefoane. Modelul Device-as-a-Service câștigă teren în Europa appeared first on Forbes Romania.

Pe măsură ce orașele caută soluții pentru reducerea emisiilor, extinderea infrastructurii verzi, creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea calității vieții, finanțarea europeană devine un instrument strategic de dezvoltare. Însă accesul la fonduri reprezintă doar primul pas. Construcția de parteneriate internaționale, dezvoltarea proiectelor și implementarea lor în condiții reale sunt etapele care determină succesul unei inițiative.

În acest context, Nhood joacă rolul unui integrator de soluții dedicat proiectelor de finanțare europeană, acoperind întregul proces, conectând finanțarea europeană cu dezvoltarea și operarea de proiecte reale, la scară urbană. Compania este implicată în întregul lanț, de la structurarea consorțiilor și accesarea fondurilor până la implementare și operare, în proiecte din mai multe orașe europene. Obiectivul este transformarea ideilor și a finanțării disponibile în soluții care răspund unor nevoi reale ale orașelor și comunităților.

Fondurile europene susțin întregul proces de inovare urbană

Programele europene dedicate dezvoltării urbane acoperă astăzi toate etapele transformării unei idei într-un proiect implementat. Horizon Europe finanțează cercetarea și testarea unor soluții inovatoare pentru provocări precum schimbările climatice, eficiența energetică și orașele inteligente. Programul LIFE susține implementarea concretă a proiectelor de mediu și climă, iar Interreg facilitează colaborarea dintre orașe și regiuni pentru transferul de expertiză și extinderea soluțiilor care și-au demonstrat eficiența.

Tot mai multe inițiative europene urmează aceeași logică: soluțiile sunt mai întâi testate, apoi implementate și, în final, adaptate și replicate în alte orașe.

„În ultimii ani, am observat o schimbare importantă în modul în care sunt privite fondurile europene. Dincolo de finanțare, aceste programe facilitează colaborarea între actori care rareori lucrează împreună în mod direct, de la administrații și mediul academic până la companii și centre de cercetare. Impactul apare atunci când aceste proiecte ajung să îmbunătățească viața oamenilor și funcționarea orașelor”, afirmă Bogdan Aldea, Head of Business Development Nhood România.

ReGreeneration: regenerarea urbană prin soluții bazate pe natură

Unul dintre proiectele în care Nhood este implicată este ReGreeneration, inițiativă europeană care reunește nouă orașe într-un efort comun de revitalizare a unor cartiere afectate de lipsa spațiilor verzi, poluare sau infrastructură urbană insuficient adaptată nevoilor actuale.

Bucureștiul se numără printre orașele-pilot ale proiectului, alături de Barcelona, Paris și Alverca. În cadrul proiectului “Labirintul verde din Fundeni”, intervențiile vizează 23 de blocuri de locuințe și urmăresc transformarea spațiilor dintre clădiri în zone comunitare accesibile, atractive și funcționale. Prin abordarea sa, proiectul reflectă una dintre direcțiile majore promovate la nivel european: dezvoltarea unor cartiere mai verzi, mai reziliente și mai bine conectate la nevoile actuale ale locuitorilor.

De la economia circulară la infrastructura energetică a viitorului

Dincolo de regenerarea urbană, proiectele europene explorează și alte teme care vor influența dezvoltarea orașelor în următorii ani. Nhood participă la inițiative precum REUSECITY, care urmărește introducerea principiilor economiei circulare în sectorul construcțiilor și valorificarea materialelor rezultate din demolări, reducând consumul de resurse și impactul asupra mediului.

Compania este implicată și în proiecte care analizează performanța clădirilor inteligente și factorii care influențează consumul de energie, precum și în inițiative dedicate dezvoltării unor soluții de încălzire urbană cu emisii reduse. Un exemplu relevant este inițiativa din Lille, unde Nhood analizează dezvoltarea unei rețele private de termoficare pentru activele din portofoliu, cu posibilitatea conectării la sistemul orașului. Proiectul urmărește optimizarea consumului energetic, reducerea emisiilor și crearea unui model replicabil pentru alte orașe europene.

Aceste proiecte au în comun aceeași filozofie: testarea unor soluții care pot răspunde provocărilor urbane actuale și care pot fi ulterior replicate la scară mai largă.

Sustenabilitatea devine un criteriu de dezvoltare și investiții

Inițiative europene precum Cities Mission, New European Bauhaus sau Circular Cities and Regions Initiative conturează noile priorități ale dezvoltării urbane. Accentul se mută de la proiecte izolate la soluții integrate, care combină sustenabilitatea, tehnologia și calitatea vieții.

În același timp, sustenabilitatea devine un factor care influențează tot mai mult deciziile de investiții și dezvoltare, precum și performanța activelor pe termen lung. În acest context, fondurile europene reprezintă mai mult decât o sursă de capital, ele funcționează ca un catalizator al inovării și al transformării urbane.

Prin implicarea în proiecte europene de cercetare și implementare, Nhood contribuie la dezvoltarea unor soluții care răspund provocărilor actuale ale orașelor. Experiența acestor proiecte arată că valoarea fondurilor europene nu este dată de finanțare în sine, ci de capacitatea de a o transforma în rezultate concrete și beneficii pe termen lung pentru comunități.

_____

* conținut sponsorizat

The post Fondurile europene ca motor al regenerării urbane: cum contribuie Nhood la transformarea orașelor appeared first on Forbes Romania.

Articol de Iurie Rija, Expert în comerțul cu cereale

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că două prevederi ale politicii fiscale pentru 2027 riscă să producă efectul invers celui urmărit. Prima măsură ține de eliminarea cotei reduse de TVA la produsele agricole. A doua- aplicarea aceluiași impozit pe venit pentru salariați și pentru persoanele fizice din domeniul agricol care activează sub regimuri fiscale speciale, deși încasările acestora reprezintă un rulaj din care se acoperă costurile, nu un câștig net, cum este salariul. Ambele prevederi lovesc, în lanț, exportul agricol și producătorii agricoli.

TVA de la 8% la 20%: un cost de lichiditate, nu un venit pentru buget

Asociația nu este de acord cu trecerea produselor agricole de la cota redusă de TVA de 8% la cota standard de 20%, începând cu ianuarie 2027. Exportul se realizează cu cota zero, astfel încât întregul TVA achitat la achiziția mărfii pe piața internă rămâne blocat la buget până la rambursare. Legea prevede o rambursare lunară și automată, însă nu înscrie un termen fix și nu prevede dobândă în cazul în care statul întârzie. În practică, aceasta înseamnă că exportatorii finanțează statul din banii proprii, frecvent din credite bancare, la care se aplică dobânzi.

Cu cât volumul de achiziții este mai mare, cu atât suma blocată este mai mare, și cu atât dobânda bancară plătită pentru a acoperi golul de lichiditate este mai costisitoare — la o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Apare o problemă de flux de numerar, care apasă direct pe capacitatea de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon, atunci când viteza de reacție contează. Mai mult, în cazul cerealelor destinate exportului, taxate cu cota zero, TVA-ul achitat la achiziție este oricum rambursabil; majorarea la 20% nu aduce, prin urmare, un venit net suplimentar la buget din segment, doar amplifică ciclul de rambursare și costul suportat de exportatori. Menținerea cotei de 8% are un cost bugetar redus, dar protejează lichiditatea sectorului.

Al doilea efect îi privește pe fermierii mici, care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia au achitat deja 20% TVA pe inputurile lor — motorină, îngrășăminte, semințe — fără să poată recupera nimic, iar acest cost se transferă în prețul pe care îl cer. Exportatorul nu îl poate absorbi și nu îl poate adăuga la prețul de export, fiind astfel presat să ofere un preț mai mic unor asemenea gospodării. Fermierii mici, mai vulnerabili, vor resimți presiunea cel mai puternic în momentul în care își vând recolta și au nevoie de lichiditate.

Costul majorării ține de blocarea de lichidități. La o cotă mai mare, suma de TVA achitată până la recuperare crește, iar finanțarea acestei sume vine din dobânda la banii împrumutați de la bancă — se transferă în prețul la poarta fermei. Prin urmare, impactul nu cade pe o singură verigă: atât traderul, cât și fermierul vor avea de împărțit efectul blocării de lichidități.

Diferența se vede pe un exemplu. Este una când cumperi 1 000 de tone de floarea-soarelui la 10 lei/kg, cu TVA de 8%, achitând 10 milioane de lei, din care TVA reprezintă 740 de mii de lei. Și este altceva când cumperi aceleași 1 000 de tone care, la TVA de 20%, capătă un preț de 11,11 lei/kg: lotul costă 11,111 milioane de lei, iar TVA-ul cu care va fi creditat statul ajunge la 1,85 milioane de lei — adică cu 1,11 milioane de lei mai mult decât în cazul achiziției la cota de 8%.

Pentru o asemenea sumă, în condițiile actuale de TVA de 8%, traderul ar mai putea procura un lot suplimentar de 110 tone de floarea-soarelui. În condițiile noii cote, aceiași bani rămân blocați până la recuperare, iar traderul este nevoit să achite dobândă bancară pentru banii imobilizați. Costurile majorări vor fi împărțite între trader și fermier și vor influența negativ competitivitatea producției la export.

Reforma propusă suprapune un șoc fiscal peste un context inflaționist deja tensionat. Rata anuală a inflației în Republica Moldova a fost de 7,8% în 2025 și se menține în jur de 6,8% la mijlocul anului 2026 — peste ținta de 5% a Băncii Naționale. Sub presiunea șocurilor externe, BNM a majorat rata de bază până la 7%, printre cele mai ridicate din Europa, și și-a revizuit în creștere prognoza de inflație medie pentru 2026 până la 8,1%, de la 4,7% estimat înainte de noul șoc energetic și de criza din regiune.

Astfel acționează deja mai mulți factori de scumpire pe care autoritățile nu îi controlează: creșterea cotațiilor la gaze naturale, petrol și carburanți, ajustările tarifelor la energie electrică și termică, precum și prețurile la fertilizanți. O majorare de 12 puncte a TVA pe alimente de bază, suprapusă peste presiunile din extern, va amplifica inflația.

Dacă produsele afectate de trecerea de la 8% la 20% reprezintă o pătrime până la o treime din coșul de consum, iar majorarea se transferă integral în preț (o creștere de circa 11% a prețului brut al acestor bunuri), efectul direct de primă rundă asupra inflației va fi de ordinul a 2–4 puncte procentuale, la care se adaugă efectele de rundă secundă, prin servicii și salarii. Inflația, prognozată deja la 8,1% pentru 2026, va crește și mai mult, îndepărtându-se de ținta de 5%.

Lecția României: o majorare de 2 puncte a fost suficientă

Cazul vecin este reprezentativ. Din august 2025, România a unificat cotele reduse de TVA, ridicând TVA la alimente de la 9% la 11% — o creștere de doar două puncte — concomitent cu majorarea cotei standard de la 19% la 21% și a accizelor. Rezultatul: în 2025, România a avut cea mai mare inflație alimentară din Uniunea Europeană, 6,7%, față de o medie europeană de 2,8%, iar inflația generală a urcat până la aproape 11% la mijlocul anului 2026, combinând efectul fiscal cu scumpirea energiei și a combustibililor.

Banca Națională a României a estimat, în Raportul asupra inflației, că majorarea cotei standard de la 19% la 21% se traduce, în condiții egale, într-o scumpire de circa 1,83%, iar creșterea cotei reduse de la 9% la 11%, într-o majorare de preț de aproximativ 1,68%. În plus, Consiliul Concurenței a constatat că o parte dintre comercianți au majorat prețurile peste creșterea de TVA — pâinea cu 2,78%, carnea tocată cu 4,93%, iar unele produse de panificație cu peste 18%. Dacă o majorare de două puncte a produs asemenea efecte, o majorare de douăsprezece puncte în Republica Moldova va avea o cu totul altă magnitudine.

Accizele și impozitele locale se adaugă la povară

Pe lângă TVA, accizele la motorină cresc trei ani consecutiv, în convergență cu nivelul Uniunii Europene, ceea ce majorează direct costul de transport și de logistică — o povară deja fiind grea în modelul de activitate al exportatorilor, bazat pe colectarea de la fermieri dispersați geografic, transportul la elevatoare și apoi la port. În același timp, impozitul pe clădiri și terenuri se recalculează pe baza valorilor cadastrale actualizate spre prețul de piață, cu cote stabilite local între 0,1% și 1%. Impactul asupra elevatoarelor, depozitelor și sediilor este simțitor.

Al doilea aspect: persoanele fizice care vând producția agricolă proprie companiilor și achizitorii de produse de fitotehnie și horticultură impozitați ca salariații

Dincolo de TVA, reforma introduce un sistem progresiv unic de impozitare a veniturilor persoanelor fizice — 7% pentru veniturile anuale de până la un milion de lei și 15% pentru partea ce depășește acest prag — aplicabil uniform, indiferent de statut. Problema este că aceeași cotă se aplică, în aceeași manieră, unor baze impozabile fundamental diferite. O persoană care obține un venit salarial mai mare de un milion de lei pe an dispune de un câștig net; o persoană care înregistrează un rulaj de peste un milion de lei din activitate agricolă are doar o cifră de afaceri, nu un profit, care ajunge în cele mai bune cazuri la 100- 200 mii pe an.

Diferența dată îi vizează direct pe achizitorii de produse de fitotehnie și horticultură — persoanele fizice care colectează producția de la numeroase gospodării din mediul rural și o consolidează pentru companiile exportatoare, activând în baza regimului special prevăzut de Codul fiscal. În rulajul lor se includ costurile de achiziție a producției, combustibilul, transportul, reparația și arenda mijloacelor de transport; după acoperirea acestora, profitul real reprezintă doar o fracțiune din rulaj. Concret: în regimul actual, la un rulaj de 1,2 milioane de lei, impozitul reținut final la sursa de plată, în cotă de 6%, este de 72 000 de lei pe an; în schema progresivă, același rulaj ar fi impozitat cu 1 000 000 lei × 7% plus 200 000 lei × 15%, adică 100 000 de lei pe an. Diferența este de 28 000 de lei pe an, sau 2 333 de lei pe lună — o majorare de povară fiscal cu 39%, suportată de persoanele fizice din domeniul agricol. Impozitul mai mare spre plată de 28 mii de lei pe an se va percepe din marja achizitorului, întrucât prețul producției este dictat de piața internațională și rămâne neschimbat.

Problema se va resimți cel mai puternic în exportul de nuci și miez de nucă. Companiile exportatoare lucrează cu achizitori de produse de fitotehnie și horticultură, care colectează producția nucicolă din piețele agricole, iar în cazul miezului de nucă— un produs cu preț ridicat — plafonul de 1,2 milioane de lei se atinge rapid în decursul unui singur sezon agricol, echivalentul a circa 11–12 tone de miez de nucă colectat. Achizitorii reprezintă veriga de legătură dintre micii producători agricoli și compania exportatoare, iar descurajarea lor fiscală rupe lanțul: mai puțini furnizori, volume de achiziție mai mici și marfă mai puțină disponibilă pentru export.

Rațiunea pentru care există tratamente fiscale diferențiate este tocmai distincția dintre cifra de afaceri (rulajul) și profit — noțiuni economice care nu trebuie confundate. A impozita un rulaj ca pe un salariu contravine principiului echității fiscale, pe care reforma declară că îl urmărește.

O cerere măsurată

Luate împreună, modificările propuse afectează simultan marja exportatorilor, lichiditatea operațională și puterea de cumpărare care o pot oferi fermierului. Un trader cu lichiditate mai mică cumpără mai puțin, mai târziu și la prețuri mai mici. Exportul agricol al Republicii Moldova, o componentă importantă a balanței comerciale, va deveni mai puțin competitiv în condițiile în care trebuie susținut.

Cererea asociației este una măsurată: menținerea cotei de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea unei cote reduse pentru tehnica agricolă și menținerea unui tratament fiscal distinct pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol (micii producători și achizitorii de producție de fitotehnie și horticultură)— pornind de la recunoașterea faptului că un rulaj nu trebuie impozitat ca un salariu.

______

* conținut sponsorizat

* ilustrație generată cu AI

The post Reforma fiscală 2027 riscă să slăbească tocmai sectorul pe care ar trebui să-l susțină appeared first on Forbes Romania.

Reactivând avangarda grupului Sigma, Interdesign 2026 („Beyond Boundaries”) a dizolvat granițele dintre manifestul academic și spațiul public. Dincolo de vitrina expozițională, bienala organizată de FAD a funcționat ca un laborator urban viu, recalibrând impactul social al designului contemporan. 

Curatori: Corina Nani | Veronica Toma

Cea de-a șasea ediție a Bienalei Internaționale Interdesign 2026, proiect emblematic al Facultății de Arte și Design (FAD) din cadrul Universității de Vest din Timișoara, s-a încheiat recent, reconfirmându-și statutul de forță experimentală și nod discursiv major. Desfășurat sub tema „Beyond Boundaries: Exploring the Future Beyond Limits”, evenimentul a ocupat spațiul istoric al Comenduiri Garnizoanei Timișoara (5-20 mai 2026), activând moștenirea avangardistă a grupului Sigma prin integrarea rigorii metodologice în dinamica inovației sociale.

Arhitectura manifestării a fost configurată ca un ecosistem tripartit, menit să dizolve granițele dintre mediul academic, comunitate și industriile creative. Nucleul expozițional central a funcționat ca platformă de validare internațională, reunind peste 170 de proiecte din 31 de țări, calibrate de un juriu global prin prisma excelenței formale și a intersecției dintre tehnologie, știință și cultură. Această dimensiune a fost augmentată de componenta „Școala ca laborator viu” (Laboratorul de Design). Gândit ca un dispozitiv de deschidere instituțională, laboratorul a conectat organic comunitatea cu mediul academic prin ateliere, workshopuri experimentale și prin expunerea directă a proceselor de lucru. Traseul conceptual s-a extins în stradă prin Design Circuit, o inserție urbană ce a cartografiat studiourile și atelierele creative din Timișoara, creând o punte între tinerii designeri, public și piața reală.

Conexiunea bienalei cu industriile creative s-a concretizat prin asocierea strategică cu brandul românesc de design de obiect mono, creat de Gabriela Morariu Brânzei, oferind publicului un exemplu autentic de bune practici unde viziunea academică întâlnește rigoarea producției locale. Filosofia brandului este cel mai bine articulată de creatoare:

„Pentru mine, designul nu înseamnă doar estetică, înseamnă felul în care un obiect trăiește alături de oameni, cum ocupă spațiul, cum rezistă în timp și, mai ales, cum reușește să creeze emoție fără exces. Poate că această perspectivă vine și din prima mea formare profesională – filologia. Înainte de a desena obiecte, am lucrat cu sensuri, cu nuanțe, cu structuri narative și expresie. […] Așa a apărut mono, din dorința de a transforma metalul într-un material cald, expresiv și funcțional. În mod tradițional, metalul este perceput ca rigid, rece, industrial. Eu am vrut să îi ofer o altă dimensiune:una estetică, dar în același timp umană și sensibilă. […] Totodată, pentru mine a fost important ca mono să rămână un brand produs în România. Cred în designul local, în producția atent controlată și în relația directă dintre idee, material și execuție”, spune Gabriela Morariu Brânzei.

Această convergență dintre metabolismul experimental al FAD și rigoarea minimalistă a designului de obiect semnat de mono fixează un reper de bune practici în peisajul autohton. În final, INTERDESIGN 2026 lasă în urmă o certitudine: simplitatea structurală și designul local conștient rămân cele mai subtile, dar durabile instrumente de modelare a spațiului contemporan.

Născut din fuziunea filologiei cu designul structural, brandul mono (Gabriela Morariu Brânzei) redefinește relația dintre metal și spațiul interior prin forme esențiale, tactilitate și proporții clare. O pledoarie pentru simplitate ca prezență durabilă.

____

* conținut sponsorizat

The post Interdesign 2026: Un ecosistem critic în designul contemporan appeared first on Forbes Romania.

Într-o piață rezidențială în care diferența dintre promisiune și livrare devine tot mai vizibilă, NEXO Group își construiește creșterea într-un mod rar întâlnit în dezvoltarea imobiliară locală: prin proiecte finalizate, control direct asupra execuției și o strategie construită pe termen lung.

După finalizarea ansamblului NEXO Nature, desemnat „Proiectul Anului 2025 – Case și Vile” în cadrul Galei Imobiliare.ro Awards 2026, grupul fondat de Sorin Lăpădatu accelerează dezvoltarea unor noi investiții rezidențiale care ridică valoarea portofoliului aflat în dezvoltare la aproximativ 50 de milioane de euro. Divizia de dezvoltare imobiliară este coordonată de Bianca și Sorin Lăpădatu.

Pentru NEXO Group, însă, povestea nu începe cu NEXO Nature. Înaintea proiectului premium din Pipera-Voluntari, compania a livrat NEXO Timpuri Noi, dezvoltare finalizată în 2022, care a reprezentat unul dintre primele proiecte prin care grupul și-a definit direcția: arhitectură contemporană, accent pe execuție și integrarea tehnologiilor moderne în locuire.

NEXO Nature: proiectul care a consolidat reputația grupului

Dacă NEXO Timpuri Noi a reprezentat începutul, NEXO Nature este proiectul care a poziționat definitiv compania în zona dezvoltărilor rezidențiale premium.

Ansamblul a fost remarcat pentru nivelul tehnic și standardul ridicat de execuție, integrând soluții rare pe piața rezidențială locală: pompe de căldură sol-apă, încălzire în pardoseală și răcire radiantă Uponor integrată în plafon, ventilație cu recuperare de căldură și control al umidității, sisteme Smart Home KNX, fațade ventilate și suprafețe vitrate ample, inclusiv pereți cortină Reynaers.

Dincolo de specificațiile tehnice, proiectul a atras atenția prin nivelul de integrare și control asupra execuției. Toate lucrările – de la structură și instalații până la finisaje și amenajările exterioare – au fost coordonate integral în interiorul grupului.

Un model integrat: dezvoltator și antreprenor general în același timp

Unul dintre principalele avantaje competitive ale NEXO Group este structura integrată prin care compania controlează atât dezvoltarea, cât și execuția proiectelor.

Prin NEXO Instalconstruct, compania fondată de Sorin Lăpădatu în 2011, grupul coordonează direct lucrările de structură, arhitectură și instalații, reducând dependența de subcontractori și păstrând controlul asupra calității, costurilor și termenelor de execuție.

Într-o industrie în care multe proiecte sunt construite prin externalizare aproape completă, modelul NEXO oferă o flexibilitate operațională rar întâlnită și o capacitate mai mare de a menține standardele asumate încă din faza de concept.

Noua etapă: proiecte de peste 50 de milioane de euro

După succesul NEXO Nature, grupul intră într-o nouă etapă de expansiune.

Printre proiectele aflate în dezvoltare se numără NEXO Heaven, un ansamblu rezidențial cu aproximativ 80 de apartamente, conceput ca o continuare naturală a direcției începute prin NEXO Nature: eficiență energetică, tehnologie integrată și accent pe confortul locuirii.

În paralel, NEXO Group dezvoltă împreună cu HUBIX proiectul Abito Pipera, unul dintre cele mai importante proiecte din noul portofoliu al companiei. Ansamblul va include peste 145 de apartamente și este deja autorizat și în execuție.

În cadrul acestui parteneriat, NEXO are atât rol de asociat în dezvoltare, cât și de antreprenor general prin NEXO Instalconstruct — o formulă care confirmă direcția strategică a grupului: dezvoltări controlate integral, cu accent pe execuție și livrare.

O companie construită în jurul execuției

Creșterea NEXO Group vine într-un moment în care piața începe să diferențieze tot mai clar între proiectele construite în jurul marketingului și cele construite în jurul produsului.

Prin NEXO Timpuri Noi și NEXO Nature, compania a demonstrat că poate livra proiecte rezidențiale premium realizate la standarde europene, folosind expertiză locală și un model integrat de dezvoltare și execuție.

Pentru NEXO Group, următoarea etapă nu înseamnă doar proiecte mai mari, ci consolidarea unei reputații construite pe control, calitate și capacitatea de a transforma promisiunile în proiecte finalizate.

_____

* conținut sponsorizat

The post NEXO Group demarează dezvoltări de 50 de milioane de euro după premiatele NEXO Nature și NEXO Timpuri Noi appeared first on Forbes Romania.

Piața băuturilor răcoritoare traversează una dintre cele mai dinamice perioade ale sale. Consumatorii caută tot mai mult produse care spun o poveste, aduc ingrediente noi în conversație și construiesc experiențe dincolo de simplul act de consum.

În acest context, un brand nou nu mai crește doar prin distribuție sau campanii mari, ci prin felul în care reușește să creeze conexiune cu oamenii, să vorbească natural cu publicul său și să transforme un produs într-un lifestyle cu care o generație chiar rezonează.

Așa a apărut HIWATER, un brand românesc construit în jurul apei de cocos și al unui stil de viață fresh, urban și conectat la noua generație de consumatori. Fondat de Maximilian și Ștefana Peev, doi creatori de conținut români în vârstă de 27 și 28 de ani, brandul a pornit fără investitori externi și fără o infrastructură construită în spate, dar cu o idee clară: că produsele care câștigă astăzi atenția oamenilor sunt cele care înțeleg cultura digitală, comunitățile online și noile obiceiuri de consum.

În mai puțin de un an, brandul a ajuns în peste 300 de locații din România. Întregul stoc a fost epuizat de cinci ori. Totul organic, prin comunitate, storytelling și o obsesie sănătoasă pentru calitatea produsului și brandingul fidel principiilor fondatorilor.

Povestea HIWATER a început dintr-o nevoie personală. Maximilian și Ștefana au descoperit apa de cocos călătorind în Asia, iar în cei peste opt ani petrecuți ca nomazi digitali au continuat să o consume în aproape toate destinațiile tropicale prin care au ajuns. Odată cu apariția copiilor, alegerea produselor pe care le consumau zilnic a devenit și mai importantă. Problema apărea însă la întoarcerea în România.

„Nu găseam nimic similar aici. Tot ce exista pe raft părea fie artificial, fie plin de zahăr și ingrediente pe care nu voiam să le consumăm zilnic nici noi, cu atât mai puțin cei mici”, spune Ștefana Peev, cofondator HIWATER.

Frustrarea s-a transformat într-o idee, iar ideea într-o misiune ambițioasă: să transforme apa de cocos, percepută până atunci ca un produs de nișă, într-un staple de lifestyle pentru noua generație de consumatori.

După succesul primelor variante –apa de cocos clasică și sparkling –, HIWATER a evoluat către ceea ce fondatorii numesc „o nouă generație de sucuri”: un mix de apă de cocos și suc natural de fructe, gândit ca o alternativă better-for-you la băuturile convenționale.

Mai mult decât un produs, HIWATER încearcă să construiască un univers recognoscibil global, în care hidratarea, creativitatea, cultura digitală, wellnessul și identitatea vizuală se întâlnesc natural.

„Am înțeles că noua generație nu mai caută doar gust, iar băuturile clasice încep să își piardă relevanța culturală. Consumatorii tineri caută produse care îi reprezintă”, spune Maximilian Peev, cofondator HIWATER.

Într-o piață în care consumatorii au acces la o ofertă mai mare ca niciodată, diferența nu mai este făcută doar de produsul în sine, ci și de experiența construită în jurul lui. Designul, storytellingul, comunitatea și direcția vizuală sunt tratate cu aceeași importanță ca formula produsului.

Pentru moment, HIWATER rămâne un outsider într-o categorie extrem de competitivă. Însă fără infrastructura marilor companii și crescut aproape exclusiv online, prin content și comunitate, brandul a devenit unul dintre cele mai recognoscibile nume noi din zona de lifestyle beverages pentru publicul tânăr din România.

La finalul zilei, HIWATER este povestea a doi tineri antreprenori români care încearcă să construiască, din România, un brand cu relevanță globală. Nu prin forță financiară, ci prin cultură, comunitate, pasiune și identitate.

____

* conținut sponsorizat

The post Cum a transformat HIWATER apa de cocos într-un brand de lifestyle, construit organic de doi tineri români appeared first on Forbes Romania.

„Oare ce meserii vor exista peste 10 ani?” „Spre ce facultate ar trebui să îl îndrumăm?” „Va avea siguranța și libertatea să aleagă ce își dorește cu adevărat?” Sunt întrebări care apar tot mai des în conversațiile dintre părinți, într-o perioadă în care viitorul copiilor pare mai greu de anticipat ca oricând.

Inteligența artificială schimbă piața muncii, profesiile se transformă rapid, iar părinții încearcă nu doar să țină pasul cu schimbarea, ci să le ofere copiilor stabilitatea de care vor avea nevoie pentru a-și construi propriul drum.

În acest context, optimismul devine mai mult decât o stare de spirit. Devine capacitatea unei familii de a privi înainte cu încredere pentru că știe că a construit, pas cu pas, un plan solid pentru viitor.

Într-o lume în care schimbarea pare să accelereze de la un an la altul, este esențial pentru copii să poată privi viitorul cu încredere. Iar datele arată că această încredere se construiește, în primul rând, acasă. Potrivit unui studiu realizat de Salvați Copiii România, 45% dintre elevii români spun că privesc cu optimism spre viitorul lor profesional, iar pentru cei mai mulți dintre ei (peste 70%), părinții rămân principala sursă de sprijin și încredere atunci când vine vorba despre alegerea carierei și a direcției în viață.

Pentru Groupama, ideea unei societăți optimiste începe exact aici: în siguranța pe care familiile reușesc să o construiască pentru copiii lor. În capacitatea părinților de a transforma incertitudinea în planificare și grijă pe termen lung.

De aici pornește și Asigurarea de Viață cu Economisire pentru Copii, o soluție gândită pentru familiile care își doresc mai mult decât un simplu produs financiar. Este un instrument construit pentru a evolua odată cu copilul și pentru a oferi, în plus față de componentele clasice de asigurare, continuitate și predictibilitate într-o lume în care planurile pe termen lung au nevoie de tot mai multă flexibilitate.

Produsul îmbină componenta de economisire pe termen lung cu beneficii de acoperirea de riscuri care pot fi personalizate în funcție de obiectivele și ritmul fiecărei familii. Flexibilitatea rămâne unul dintre principalele avantaje: părinții pot decide durata contractului, pornind de la un minimum de 10 ani, valoarea sumelor asigurate, frecvența plăților și nivelul de acoperire prin adăugarea unor asigurări suplimentare.

Într-un climat economic în care inflația și volatilitatea financiară afectează constant planurile personale, nevoia de stabilitate devine tot mai prezentă. Contractele în lei pot beneficia de mecanisme de protecție împotriva inflației, iar cele în valută pot include indexare, contribuind la păstrarea valorii reale a economiilor în timp. După primii trei ani, economiile pot beneficia și de participare la profit, transformând produsul într-un instrument financiar cu valoare adăugată pe termen lung.

Dincolo de componenta financiară, soluția este construită în jurul ideii de continuitate și sprijin real pentru copil. Asigurarea este disponibilă în două variante – Standard și Premium –, adaptate diferitelor nevoi familiale.

Varianta Standard îl are ca asigurat doar pe copil și poate fi încheiată de unul dintre părinți sau chiar de bunici. Această formă de asigurare oferă sprijin financiar familiei în cazul producerii evenimentului asigurat prin plata sumei asigurate. În varianta Premium, atât copilul, cât și părinții sunt acoperiți, prin plata unei singure prime de asigurare: dacă, pe parcursul contractului, copilul rămâne fără sprijinul părinților, Groupama continuă plata primelor și menține activ planul de economisire până la finalul perioadei contractuale.

În funcție de varianta aleasă, Standard sau Premium, produsul poate fi completat cu o gamă extinsă de acoperiri suplimentare de sănătate, tot mai importante pentru familiile preocupate de prevenție și acces rapid la servicii medicale. Printre beneficiile disponibile se numără acoperirea spitalizării și a intervențiilor medicale din orice cauză, inclusiv accidente, dar și servicii de prevenție și îngrijire stomatologică.

Mai mult decât economisire. Varianta Premium extinde și mai mult această zonă de suport, incluzând acoperire pentru invaliditate permanentă, parțială sau totală a contractantului principal, precum și acces la servicii complementare dedicate sănătății fizice și emoționale a familiei: consultații prin serviciul „ÎntreabăMedic”, servicii stomatologice și soluții pentru susținerea echilibrului emoțional.

Într-o piață în care consumatorii caută produse adaptate propriului stil de viață, personalizarea și flexibilitatea devin criterii esențiale. Iar în zona asigurărilor de viață, diferența este făcută tot mai mult de capacitatea unui produs de a oferi nu doar continuitate financiară, ci și sentimentul că viitorul poate fi construit cu mai multă încredere.

Pentru că optimismul nu vine din absența incertitudinilor, ci din siguranța că, indiferent cum va arăta lumea de mâine, copilul tău va avea un sprijin solid de la care să pornească.

Mai multe informații despre produsele de asigurare de viață Groupama găsești aici.  

_____

* conținut sponsorizat

The post Groupama: cum construiesc familiile de astăzi viitorul copiilor cu mai mult optimism appeared first on Forbes Romania.

În ultimii ani, puține companii românești au reușit să transforme o categorie aglomerată, precum cea a suplimentelor și remediilor naturale, într-un model de creștere accelerată, construit nu doar pe produs, ci pe un mecanism de business clar.

Faunus Plant este unul dintre aceste cazuri. În doar patru ani, compania a crescut de la aproximativ 2 milioane de lei cifră de afaceri la aproape 60 de milioane de lei la finalul lui 2025. Pentru un brand românesc din zona farmaceutică, într-o piață dominată de jucători internaționali și de presiune competitivă constantă, ritmul acesta spune mai mult decât o poveste de succes. Arată conturul unui model de afacere construit în etape clare și executat cu disciplină.

„Creșterea accelerată nu se măsoară doar în cifre. Înseamnă să rămâi fidel valorilor companiei, să construiești procese solide și să investești în oameni specializați care împărtășesc aceeași misiune.” Flaviu Matei – CEO Faunus Plant.

Diferența importantă este că Faunus Plant nu a mizat pe un singur motor de dezvoltare. A construit un sistem complet și complex: online ca bază de validare și creștere, producția ca infrastructură de scalare, iar distribuția fizică ca următoarea etapă de dezvoltare.

Creștere digitală într-o piață cu cerere fizică

Multe companii cresc repede online. Mult mai puține reușesc să transforme această creștere într-o platformă operațională solidă. Faunus Plant declară că peste 80% din venituri au fost generate prin canalul online, iar restul prin distribuție în farmacii și plafare.

Chiar dacă 88% dintre cumpărători aleg farmacia fizică, Faunus Plant a reușit să-și consolideze o comunitate puternică în mediul online și să câștige încrederea unui număr tot mai mare de clienți. Cu toate acestea, românii caută în continuare soluții în farmacii și plafare, iar prezența la raft este esențială în orice domeniu, mai ales pentru domeniul farmaceutic.

În loc să trateze creșterea digitală ca obiectiv final, compania a folosit-o ca fundație pentru un plan mai mare: extinderea capacității de producție, investiții în standardizare și pregătirea unui model capabil să susțină distribuția la nivel înalt.

Trecerea de la o unitate restrânsă din Beiuș la o fabrică mare din Oradea, construită la standarde europene și organizată cu camere separate de procesare pentru tipuri diferite de remedii, nu este doar un upgrade logistic. Este o acțiune strategică pentru volumul în creștere.

În plus, toate produsele sunt certificate TÜV Austria (ISO 22000:2018) – o certificare recunoscută la nivel internațional, care confirmă că procesele sunt evaluate riguros și orientate către siguranța alimentară la cele mai înalte standarde.

Creșterea forței de muncă

Un indicator important pe care mediul de afaceri ar trebui să-l privească mai atent: capacitatea unei companii de a angaja și de a-și extinde echipa într-o perioadă în care alte industrii taie costurile și fac restructurări. Probabil asta rămâne una dintre cele mai puternice dovezi de expansiune a unui business: capacitatea de a angaja atunci când alții comprimă costurile.

Faunus Plant a mers în sens invers față de reflexul defensiv al pieței. Într-un climat marcat de disponibilizări și prudență, compania a accelerat dezvoltarea echipei, susținând extinderea afacerii printr-o forță de muncă mult mai mare și prin consolidarea leadershipului. Inițial pornită de la o afacere formată doar din membrii familiei, astăzi echipa cuprinde peste 60 angajați. Astfel, și-a pregătit terenul pentru a susține volume mai mari și pentru a-și extinde portofoliul.

Pentru parteneri, distribuitori și retaileri, acesta este unul dintre cele mai credibile semnale de soliditate: compania investește pentru că vede cerere, are vizibilitate și are încredere în ritmul propriu de execuție.

Compania a dezvoltat echipe specializate în producție și logistică, dezvoltare de produse, online și vânzări, și a construit un departament comercial coordonat de Lucian Borșan.

„Experiența din industria farmaceutică, în cercul complet de distribuție-retail-producător, m-a învățat să fac diferența între un brand care promite și un brand care este deja pregătit pentru distribuție. Faunus Plant vine cu avantaje destul de rare pentru un jucător românesc: tradiția și pasiunea cu care familia Matei face fitoterapie și dezvoltă „rețete” noi de aproape 50 de ani, o notorietate construită organic, produse calitative validate în piață prin gradul de recurență și fidelitate a clienților noștri. Nu ai cum să crești de la 40-50.000 unități/an la peste 1,2 milioane/an în mai puțin de 3 ani fără să ai o calitate a produselor. Pacienții „simt” ceea ce le face bine și unde se întorc. Câștigurile generate de creșterea rapidă au fost reinvestite în două resurse esențiale care să susțină pe mai departe acest trend: infrastructură și oameni. Infrastructura de producție proprie recent dezvoltată prin noi linii de producție și spații de lucru pe măsura businessului actual și chiar viitor și grija pentru resursa umană, investiția în oameni de calitate care s-au alăturat și se vor mai alătura acestui frumos proiect românesc.

În perspectiva distribuției, miza colaborării noastre nu este simpla prezență în retail, ci transformarea unui brand puternic într-un partener comercial relevant și de încredere pentru colaboratorii noștri din piață, prin care ne dorim să ajungem și la oamenii din locațiile fizice: farmacii, plafare și distribuitori.” – Lucian Borșan, Director Comercial.

Următorul pas: retailul farmaceutic

Dacă online-ul a validat modelul, piața fizică este cea care poate multiplica cifrele.

Datele sunt clare: 51% dintre cumpărători achiziționează vitamine și suplimente din farmacie. În categoria colagenului, indicatorii sunt și mai puternici: 89% dintre cumpărători cumpără direct din farmacie. În plus, această categorie este estimată la aproximativ 190 de milioane de euro anual, cu 900.000 consumatori activi și un buget mediu lunar de 88 de lei.

Faunus Plant este indicat în cercetarea internă drept prima marcă menționată în categoria colagenului din România, cu 33% notorietate și 38% intenție de consum viitoare. Aceste cifre nu sunt întâmplătoare. Anul trecut, Colagenus 500ml a fost Votat Produsul Anului^Ⓡ 2025 pentru inovație în categoria de suplimente alimentare cu colagen.

Aceste cifre explică foarte bine că Faunus Plant a reușit să câștige încrederea consumatorului înaintea unor competitori consacrați.

Faunus Plant intră în această etapă cu un avantaj pe care puțini jucători locali îl au: nu vine în retailul farmaceutic ca un brand necunoscut. Vine cu cerere deja construită, cu produse validate și cu un nivel crescut de recunoaștere.

Într-o piață aglomerată, curajul strategic face diferența

Cazul Faunus Plant merită urmărit pentru că arată un plan rar întâlnit la jucătorii locali. Nu este doar o companie care a crescut repede, ci una care a pus fiecare etapă în serviciul următoarei. Online-ul a generat tracțiune, vizibilitate și date valoroase despre comportamentul consumatorului. Producția a adus capacitate, standardizare și control. Distribuția fizică are potențialul de a deveni următorul multiplicator de volum și valoare.

Tocmai această arhitectură face modelul relevant dincolo de povestea unui brand aflat în creștere. Faunus Plant nu se bazează pe un singur canal sau pe un singur moment favorabil, ci pe un sistem construit astfel încât fiecare pas nou să poată susține următorul nivel de dezvoltare.

Dacă această logică este dusă mai departe cu aceeași disciplină, compania are potențialul de a trece dintr-o nișă competitivă într-o poziție mult mai puternică în categoria suplimentelor alimentare, cu spațiu real de extindere în retailul farmaceutic. Iar pentru parteneri, distribuitori și retaileri, acesta este poate cel mai important semnal: un business românesc care nu urmărește doar creșterea de moment, ci construirea unui plan solid pentru următoarea etapă de expansiune.

____

* conținut sponsorizat

The post Într-o piață farmaceutică tot mai selectivă, un brand românesc își accelerează creșterea appeared first on Forbes Romania.

Articol de Iurie Rija, Expert în comerțul cu cereale


Moldova a importat deja mai multe semințe de rapiță pentru sezonul care vine decât a adus pentru sezonul-record care tocmai se încheie. Analiza prin teledetecție aeriană confirmă tendința: suprafețele însămânțate ating un nou maxim.

În perioada iunie 2025 – martie 2026, adică pentru campania de toamnă și de primăvară a sezonului agricol viitor 2026-2027, în Republica Moldova s-au adus mai multe semințe de rapiță decât pentru sezonul curent. Astfel, au fost deja importate 369 de tone de semințe de rapiță, în timp ce pentru sezonul curent — care se încheie acum și care a fost considerat recordul istoric la producție și export — s-au adus 258 de tone de material semincier. Pentru comparație, producția obținută în sezonul curent a fost de 335–340 mii tone, recoltate de pe o suprafață de circa 141 mii ha (Moldova împreună cu regiunea transnistreană).

Cifra importurilor capătă o greutate aparte dacă ținem cont de un detaliu important al culturii: în Republica Moldova semințele de rapiță nu se produc local — întreg materialul semincier este importat. Prin urmare, volumul de semințe care intră în țară într-un an devine un indicator anticipativ fidel al suprafețelor ce vor fi semănate și, implicit, al recoltei viitoare.

Saltul de la 258 la 369 de tone de semințe importate — o creștere de peste 40% — este cel mai elocvent semnal că fermierii pariază din nou puternic pe rapiță.

Ce ne spun dronele: 158 mii ha însămânțate

Prognoza unei viitoare recolte abundentă de rapiță este confirmată independent de analiza suprafețelor semănate, realizată la situația din 1 iunie 2026 cu ajutorul dronelor, prin metoda teledetecției aeriene. Conform estimărilor, suprafața însămânțată cu rapiță la nivelul Republicii Moldova împreună cu regiunea transnistreană constituie 158 mii ha.

Chiar și într-un scenariu prudent, care ține cont de o eroare de până la −10% (pe câmp există buruieni cu floare galbenă greu de diferențiat de cultura rapiței), suprafața coboară la 140–143 mii ha — adică, în varianta cea mai pesimistă, o valoare comparabilă cu cea a sezonului curent. Prin urmare, sezonul 2026/2027 se anunță unul puternic, cel puțin similar cu sezonul care se încheie acum (2025/2026), în care Republica Moldova a demonstrat cele mai bune rezultate din istorie, devenind al doilea furnizor de semințe de rapiță în Uniunea Europeană. Iar dacă condițiile vor fi favorabile, sezonul viitor ar putea fi chiar mai bun.

La nivel teritorial, distribuția suprafețelor este puternic dezechilibrată în favoarea Sudului. Sudul, inclusiv UTA Găgăuzia, adună 70 482 ha — 44,4% din total. Urmează Nordul cu 40 432 ha (25,5%), distribuit relativ uniform între raioane precum Florești, Fălești și Dondușeni, și Centrul cu 28 110 ha (17,7%), susținut mai ales de Rezina, Orhei și Telenești. Regiunea transnistreană (inclusiv Bender și Dubăsari) totalizează 19 989 ha (12,4%), completând cele aproape 159 mii ha la nivel național.

Pornind de la suprafețele măsurate și de la randamentele medii caracteristice fiecărei zone — Nord 2,4–2,6 t/ha, Centru 2,2–2,4 t/ha, Sud în jurul valorii de 2,0 t/ha (extins la 1,9–2,1 t/ha) — recolta de rapiță a sezonului 2026/2027 se conturează într-un interval de circa 303 mii tone în scenariul pesimist și până la 369 mii tone în cel optimist, cu o estimare realistă în jur de 335 mii tone. Practic, chiar și varianta-țintă moderată plasează producția viitoare la nivelul recordului din sezonul curent, ceea ce confirmă, din toate cele trei direcții de analiză — importul de semințe, suprafața detectată prin dronă și randamentele zonale — că Republica Moldova se îndreaptă spre încă un an de referință la rapiță.

Estimările privind suprafețele se bazează pe teledetecție aerială (dronă) la situația din 01.06.2026, cu o marjă de eroare de până la −10%. Estimările de recoltă reprezintă scenarii de lucru și pot fi ajustate în funcție de evoluția condițiilor agro-meteorologice până la recoltare.

______

* conținut sponsorizat

The post Importurile de semințe arată un nou sezon-record la rapiță: 2026/2027 se anunță cel puțin la fel de puternic ca anul de vârf appeared first on Forbes Romania.

În ultimii ani, piața soluțiilor smart home din România a evoluat dincolo de zona gadgeturilor și a intrat într-o etapă în care tehnologia este evaluată prin eficiență, economie de energie și securitate. În acest context, companii precum Somfy România contribuie la accelerarea adopției sistemelor inteligente de umbrire și automatizare pentru locuințe și clădiri comerciale.

Parte a grupului francez Somfy, fondat în 1969, compania este considerată unul dintre liderii globali în domeniul automatizării soluțiilor de umbrire și acces pentru locuințe inteligente. Somfy activează în România din 2006 și operează local printr-un birou în București și un centru logistic în Brașov.

Pe piața locală, interesul pentru automatizarea locuințelor este alimentat atât de creșterea costurilor cu energia, cât și de presiunea dezvoltatorilor și proprietarilor de a integra soluții eficiente energetic în proiectele rezidențiale noi. În acest ecosistem, rulourile exterioare, sistemele screen și jaluzelele automatizate nu mai sunt percepute exclusiv ca elemente de confort sau design, ci ca investiții cu randament măsurabil.

Economia invizibilă din spatele confortului

În lunile de vară, supraîncălzirea spațiilor vitrate reprezintă una dintre principalele cauze ale consumului ridicat de energie pentru climatizare. Specialiștii din industrie susțin că umbrirea solară exterioară poate reduce necesarul de aer condiționat cu până la 70%, atunci când sistemele sunt utilizate corect și sincronizate cu condițiile climatice.

Diferența vine dintr-un detaliu esențial: protecția montată la exterior blochează radiația solară înainte ca aceasta să pătrundă în interior. În practică, acționarea rulourilor la momentul optim poate reduce temperatura interioară cu 4 până la 7 grade Celsius, diminuând presiunea asupra sistemelor de răcire și contribuind la scăderea costurilor lunare cu energia.

Acest tip de eficiență explică de ce tehnologiile de umbrire inteligentă sunt integrate tot mai frecvent în proiecte rezidențiale premium și în clădiri orientate către standarde ridicate de sustenabilitate. Somfy și-a construit poziționarea exact în această zonă, dezvoltând soluții de motorizare și automatizare pentru rulouri, copertine și jaluzele, conectate la ecosistemele smart home și la sisteme de management energetic.

Automatizarea care lucrează în fundal

Una dintre cele mai importante transformări din acest segment este trecerea de la controlul manual la scenarii complet automatizate. Sistemele moderne permit programarea rulourilor și a jaluzelelor în funcție de poziția soarelui, temperatura exterioară sau intervalele orare, fără intervenția utilizatorului.

Practic, locuința poate reacționa singură la schimbările de temperatură: rulourile coboară automat în orele cu expunere solară puternică și se ridică atunci când lumina naturală devine utilă pentru încălzirea spațiului interior.

Somfy a investit constant în această direcție, de la dezvoltarea tehnologiilor radio pentru controlul automatizărilor până la platforme smart home, care permit conectarea și gestionarea mai multor dispozitive din locuință printr-o singură interfață digitală.

Securitatea, redefinită prin simularea prezenței

Dincolo de eficiența energetică, sistemele inteligente de umbrire câștigă teren și prin funcțiile de securitate. Unul dintre cele mai relevante scenarii este simularea prezenței — o combinație automatizată între rulouri și iluminatul interior, menită să creeze impresia că locuința este ocupată în perioadele de absență prelungită.

Scenariile pot include ridicarea și coborârea rulourilor la ore diferite, aprinderea luminilor în anumite camere sau sincronizarea acestora cu rutina obișnuită a proprietarului. Pentru utilizatori, avantajul este dublu: confort operațional și un nivel suplimentar de descurajare a pătrunderilor neautorizate.

Pe măsură ce piața locală de smart home se maturizează, securitatea începe să fie definită nu doar prin camere video și sisteme de alarmă, ci prin ecosisteme integrate care coordonează iluminatul, controlul accesului și soluțiile de umbrire.

Controlul locuinței, din orice loc

Digitalizarea completă a acestor soluții a schimbat și relația utilizatorului cu propria locuință. Prin aplicații mobile dedicate, proprietarii pot controla și verifica de la distanță statusul rulourilor, jaluzelelor sau sistemelor screen, indiferent dacă sunt acasă, la birou sau în vacanță.

Controlul prin aplicație permite atât ajustări manuale în timp real, cât și configurarea unor scenarii automate personalizate. Platforma este compatibilă cu peste 300 de periferice, permite conectarea simultană a până la 200 de dispozitive și se integrează cu soluțiile a peste 20 de producători de echipamente smart home. În plus, integrarea cu alte sisteme smart home — iluminat, climatizare sau senzori meteo — transformă umbrirea solară într-un element activ al managementului energetic al casei.

Datele companiei arată că piața locală se află într-o etapă accelerată de adopție. În ultimii ani, Somfy România și-a extins operațiunile locale și a raportat creșteri semnificative ale businessului, susținute de cererea pentru soluții de umbrire automatizată și case conectate. Compania estimează că mii de locuințe inteligente din România utilizează deja platformele sale pentru controlul rulourilor, iluminatului, accesului și climatizării.

Diferențierea din piață rezidențială se mută tot mai mult spre tehnologie și eficiență, iar soluțiile de umbrire solară depășesc nivelul unui upgrade de confort și se transformă într-o investiție strategică pentru reducerea costurilor, creșterea securității și valoarea pe termen lung a proprietății.

______

* conținut sponsorizat

The post Confortul inteligent devine investiție: cum transformă sistemele de umbrire eficiența unei locuințe appeared first on Forbes Romania.