În ultimii ani, consumul de televiziune liniară (vizionarea pe telecomandă) a scăzut în România. Dar este prea devreme pentru a striga: „Televiziunea a murit, trăiască internetul!”
Sondajele de audiență TV arată, într-adevăr, o erodare a consumului de televiziune liniară, dar nu constituie un semnal de alarmă pentru decăderea sau sfârșitul televiziunii. În ultimii 10 ani, populația României a îmbătrânit, așa încât și audiența TV a înaintat în vârstă. Migrația românilor a contribuit la scăderea numărului de telespectatori care butonează telecomanda. Explozia internetului și a rețelelor de socializare a mușcat din consumul TV. Calitatea tot mai redusă a programelor a indus în rândului publicului o stare de lehamite. Apoi, presiunea investitorilor în publicitate, care a mărit pauzele de publicitate, a instaurat o plictiseală generalizată. Numărul de televiziuni cu difuzare prin cablu TV s-a majorat de la an la an, dar, paradoxal, românii s-au îndepărtat de micile ecrane. Anul pandemic 2020 a marcat o creștere a audienței televiziunilor de știri, dar sondajele arată că, la nivelul pieței TV, consumul n-a „explodat” pe măsura așteptărilor sau estimărilor. Pandemia n-a lucrat în favoarea televiziunii. Ba dimpotrivă, după ridicarea restricțiilor sanitare, românii „au zburdat în aer liber” și au abandonat televizoarele. Nici războiul din Ucraina nu i-a ținut prea mult timp lipiți pe telespectatori de micile ecrane. După vreo lună și jumătate, războiul a intrat în normalitatea vieții. Mai mult, criza energetică n-a magnetizat audiența. În acest context complex și dificil, televiziunea nu dă semne că se va prăbuși sau va muri prea curând, dimpotrivă, rămâne principala sursă (ieftină) de divertisment și informații pentru români.
Rapoartele de audiență TV arată că, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2022, 17,43 milioane de români (indivizi diferiți) au urmărit un program TV, la nivel național, cel puțin un minut, conform măsurătorilor companiei Kantar Media. Exprimat în procente din total populației, reach-ul este de 99,1%, adică 99,1% din universul măsurătorii (populația țării) a urmărit cel puțin un minut un program TV. Indicatorul de audiență reach reprezintă numărul de indivizi diferiți care s-au uitat la un program TV cel puțin un minut, într-un interval de timp, în cazul nostru, 1 ianuarie – 31 iulie 2022
Reach-ul de 17,43 milioane de indivizi (ianuarie – iulie 2022) este mai mic cu 0,72% față de aceeași perioadă a anului 2021. Comparativ cu alți ani, indicatorul de audiență din 2022 a înregistrat următoarele scăderi: -0,3% față de ianuarie – iulie 2020, -1,1% față de aceeași perioadă a anului 2019 și este mai mic cu 2,3% față de ianuarie – iulie 2018. Așadar, pierderi minore în ultimii patru ani, în ciuda evenimentelor sociale și politice care au marcat această perioadă.
Totuși, comparativ cu audiența din ianuarie – iulie 2012, adică în urmă cu 10 ani, audiența din prezent este mai mică cu 8,6%. În acea perioadă, reach-ul a fost de 19,06 milioane de telespectatori. Asta înseamnă că piața TV a pierdut 1,63 milioane de persoane în ultimul deceniu. O pierdere care poate fi pusă pe seama migrației masive a românilor în străinătate și dezvoltării internetului și a rețelelor de socializare.
Relevant este și indicatorul care arată numărul de minute petrecute în medie, într-o zi, de o persoană în fața televizorului. În intervalul 1 ianuarie – 31 iulie 2022, durata medie petrecută de un român în fața televizorului (pe telecomandă) a fost de 275 de minute pe zi, adică 4 ore și 30 de minute. Aceasta a fost mai mică cu 23 de minute față de media timpului de vizionare din anul 2021 (298 minute) și cu 30 de minute față de 2020 (305 minute).
În urmă cu 10 ani, numărul mediu de minute petrecute în fața micilor ecrane a fost de 312. Astfel, în decurs de 10 ani, durata medie de vizionare într-o zi s-a redus cu 37 de minute. Concluzia: românii se uită mai puțin la televizor decât în urmă cu 10 ani. Totuși, consumul rămâne ridicat în prezent: 4 ore și 30 de minute pe zi.
Aceleași sondaje arată că vârsta medie a telespectatorilor (Age Average) a crescut de la 43 de ani, în ianuarie – iulie 2012, la 48 de ani în același interval din 2022. În decurs de 10 ani, telespectatorul român a îmbătrânit cu 5 ani.
Revenind la consumul de televiziune din primele șapte luni ale anului 2022, studiile Kantar Media arată că din cele 275 de minute alocate zilnic televiziunii, în intervalul ianuarie – iulie 2022, circa 52 de minute au revenit urmăririi programelor televiziunii Pro TV. Media de vârstă a telespectatorilor Pro TV a fost de 50 de ani. Se poate spune că așa-numita Generație Pro, formată după lansarea televiziunii la mijlocul anilor ’90, a îmbătrânit.
Antena 1 are o medie de vârstă de 51 de ani, în timp ce Kanal D, 53 de ani. Dintre televiziunile de știri, cea mai ridicată medie de vârstă este deținută de televiziunile B1 TV și Realitatea Plus cu 60 de ani, fiind urmate de România TV (59 de ani), și Antena 3 (58 de ani). Media de vârstă la TVR 1 este de 57 de ani și telespectatorii de la Digi24 au o medie de 56 de ani.
În urmă cu 10 ani, durata medie de vizionare la Pro TV a fost de 47 de minute pe zi, cu 5 minute mai puțin decât în acest an, dar publicul său de atunci avea o medie de vârstă de 48 de ani, cu doi mai tânăr decât cel de-acum.
Cei trei indicatori analizați, reach, durata zilnică de vizionare și vârsta medie, arată că audiența TV a urmat firesc, în ultimii ani, procesul de îmbătrânire și împuținare a populației României.