FacebookTwitterLinkedIn

Potrivit datelor Global Energy Monitor (GEM), dintr-un total de 91 de gigawați (GW) de capacitate nucleară aflată în construcție la nivel global, aproximativ 66 GW, respectiv 73%, sunt concentrați în Asia.

China domină această expansiune, urmată de India, Japonia și Coreea de Sud. Investițiile în energia nucleară sunt impulsionate de creșterea cererii de electricitate, de preocupările privind securitatea energetică și de volatilitatea prețurilor combustibililor fosili, accentuată de crizele geopolitice din Orientul Mijlociu.

Potrivit datelor Global Nuclear Power Tracker, capacitatea nucleară operațională la nivel mondial se ridică în prezent la aproximativ 408 GW. La aceasta se vor adăuga, în următorii ani, zeci de gigawați de capacitate nouă, dacă proiectele aflate în construcție vor fi finalizate conform planurilor.

China conduce cursa globală a energiei nucleare

China se află detașat pe primul loc în clasamentul statelor care construiesc noi capacități nucleare. Potrivit datelor GEM, țara are în construcție reactoare cu o capacitate cumulată de peste 43 GW, de peste șase ori mai mult decât India.

Pe următoarele poziții se află India, cu 6,6 GW, Japonia, cu 6,1 GW, și Coreea de Sud, cu 5,6 GW. Cele patru economii asiatice sunt, în prezent, principalii actori ai expansiunii nucleare globale.

Strategia Chinei nu presupune alegerea unei singure tehnologii de producere a electricității. Beijingul investește simultan în centrale pe cărbune, reactoare nucleare, parcuri eoliene și instalații fotovoltaice. Obiectivul este să acopere creșterea rapidă a consumului intern și să reducă vulnerabilitatea față de importurile de combustibili fosili.

China este deja unul dintre cei mai mari producători de energie pe bază de cărbune din lume și continuă să aprobe și să construiască noi centrale de acest tip. În același timp, dezvoltarea accelerată a energiei nucleare și a surselor regenerabile indică o strategie de diversificare a mixului energetic, nu o renunțare imediată la combustibilii tradiționali.

Crizele energetice accelerează investițiile în reactoare

Schimbarea priorităților energetice din Asia a fost influențată de mai multe șocuri succesive ale piețelor internaționale. Criza energetică din 2022-2023 a determinat numeroase guverne să reevalueze dependența de importurile de gaze și petrol și să ia în calcul construirea unor noi reactoare nucleare.

Mai recent, tensiunile din Orientul Mijlociu și criza din zona Strâmtorii Ormuz au readus în prim-plan vulnerabilitatea aprovizionării cu energie. Creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) a determinat statele asiatice să acorde o atenție mai mare resurselor energetice produse intern.

În acest context, energia nucleară oferă un avantaj strategic: odată construită și pusă în funcțiune, o centrală poate produce cantități mari de electricitate fără să depindă de aprovizionarea permanentă cu gaze sau cărbune. Combustibilul nuclear poate fi stocat pentru perioade îndelungate, iar funcționarea reactoarelor nu este dependentă de condițiile meteorologice.

Totuși, construirea centralelor nucleare presupune investiții inițiale foarte mari, proceduri complexe de autorizare și termene de realizare care se întind, de regulă, pe mai mulți ani.

India își diversifică sistemul energetic

India este al doilea mare centru de dezvoltare a capacităților nucleare din Asia, cu 6,6 GW aflați în construcție. Extinderea energiei nucleare se înscrie într-o strategie energetică mai amplă, prin care New Delhi încearcă să răspundă creșterii consumului de electricitate și să reducă presiunea asupra combustibililor fosili.

Țara a devenit, în ultimii ani, unul dintre principalii actori globali în dezvoltarea energiei regenerabile, în special a capacităților solare. Instalarea rapidă a panourilor fotovoltaice este însoțită însă de o problemă importantă: producția solară variază în funcție de condițiile meteorologice și de momentul zilei.

Pentru a integra mai eficient energia regenerabilă în sistemul electric, India investește și în baterii și alte soluții de stocare. Acestea permit păstrarea unei părți din energia produsă în perioadele de producție ridicată și utilizarea ei ulterior, când producția solară scade.

Capacitățile de stocare sunt însă încă insuficiente în raport cu ritmul de extindere a instalațiilor fotovoltaice. În lipsa unor rețele și sisteme de stocare adecvate, o parte din energia regenerabilă disponibilă poate fi limitată sau pierdută atunci când producția depășește cererea și capacitatea sistemului de a o prelua.

Energia nucleară poate completa acest sistem prin furnizarea unei cantități stabile de electricitate, contribuind la echilibrarea producției variabile din surse regenerabile.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.