După candidatura la Președinția Ordinului Arhitecților din România, unde s-a remarcat prin discurs și atitudine, Arh. Andra Raluca Tăutu de la Arkia Creative Home ne împărtășește din misiunea și viziunea sa.
1. De ce ați ales să deveniți arhitect și designer interior?
Cred că fiecare om trebuie să trăiască, să crească și să evolueze într-un spațiu frumos, care să-i producă bucurie și să-l ajute să își dezvolte creativitatea, să se poată odihni, să poată visa și să se poată juca în el. Pe scurt, un spațiu în care să fie fericit.
2. Cum se deosebește un arhitect excelent de unul obișnuit?
Un arhitect excelent are capacitatea de a înțelege, în cele mai mici detalii, nevoile clientului și de a le transpune în planuri, forme, imagini și fond construit valoros. De asemenea, acesta este un bun tehnician, înțelege concepte abstracte și tehnologii diverse și are capacitatea de suprapune aceste cunoștințe peste nevoile clientului. Un arhitect excelent citește printre rânduri spusele clientului său, știe să ”manipuleze” furnizorii pentru a nu da soluții tehnice, standard, ci creative și nu în ultimul rând – este un foarte bun comunicator.
3. Cum este să fii arhitect în România?
Pe de o parte este foarte complicat și provocator și pe de altă parte este foarte frumos. Ai posibilitatea de la o vârstă fragedă să lucrezi ca freelancer, să-ți manifești meseria și talentul neîngrădit, fără a fi neapărat sub bagheta cuiva. Este în același timp o provocare pentru că sunt foarte puțini oameni care știu cu adevărat ce face arhitectul și trebuie să consumi multă energie pentru ca să explici aceste lucruri. Au fost 50 de ani în care arhitectul a fost rupt de client… nu a existat această legătură de care vorbesc, clientul primea proiectul conform programului, arhitectul și clientul nu lucrau împreună. Este complicat pentru că există pe piață foarte mulți oameni nespecialiști dar care se prezinta ca designeri sau arhitecți și de fapt sunt ingineri sau au alte meserii fără legătură cu acest domeniu.
4. Care sunt obstacolele pe care le întâmpinați în comunicarea cu clienții?
În primul rând, clientul este bine să înțeleaga care este scopul arhitectului și cum poate acesta aduce un plus de valoare proiectului său. Te lovești și de problema financiară, pentru că cei mai mulți nu știu că un proiect bun, coordonat de la început cum trebuie, poate salva bani. Un arhitect care se implică inclusiv pe partea de bugetare poate să te îndrepte către unde să investești și unde să economisești. De cele mai multe ori te lovești de o rezistență la ceea ce înseamnă arhitect. La arhitect mergi ca la psiholog! Îi spui tot ce îți dorești de la casa respectivă, de la ce îți place, la unde îți bei ceaiul, dacă ai copii care desenează pe pereți sau adolescenți care se închid în cameră și bat tobele. Toate acestea țin de dinamica clientului și sunt relevante și pentru zona rezidențială dar și pentru birouri. Dacă aceste detalii se comunică unui arhitect și sunt bine analizate, arhitectul le poate transforma în idei care să aducă valoare investiției.
Pentru o perioadă de timp, arhitectul devine un membru al familiei tale și trebuie sa fie acolo 100%.
5. De ce ați ales să candidați pentru președinția OAR?
Am constatat că această meserie și-a pierdut din statutul în societate. Arhitectul riscă să ajungă un accesoriu care schițează niște planuri la comanda firmelor de project management sau ale marilor firme de construcții și pune niște ștampile, în loc să fie văzut ca un creator și ca un dirijor al acestei meserii. Eu cred cu tărie că arhitectul trebuie adus și repus în fața reflectoarelor.
Acest lucru se poate face și individual, la scară mică, eu cu publicul meu țintă, unde transmit acest mesaj. Însă altceva este ca o organizație care reprezintă arhitectul, arhitectura și fondul construit să iasă cu un program cultural prin care să mediatizeze această profesie. Arhitectura și fondul construit nu pot exista fără arhitect. El trebuie să reapară în față.
6. Care a fost cel mai complicat proiect de până acum?
Cel mai complicat proiect a fost cel în care mi s-a dat un teren cu o ruină pe el, clădire ce trebuia demolată și construită o casa nouă, mi s-a dat un buget și mi s-a spus ”Vreau a, b, c, d. E treaba ta cum rezolvi, cum te descurci și cum intri în bugetul respectiv.” Asta era acum mai bine de 10 ani și făcusem separat toate aceste lucruri dar întotdeauna cu clientul alături de mine în toate etapele. Mă duceam de două ori pe săptămână pe șantier la Constanța, mai și dormeam pe șantier din când în când. Responsabilitatea de pe umerii mei a fost uriașă. Aveam două variante, să mă duc la fund sau să supraviețuiesc. A fost o provocare definitorie care m-a transformat și mi-a marcat viața de arhitect. În continuare, chiar și 10 ani mai târziu, casa respectivă este la fel de frumoasă și proprietarii ei se simt foarte bine acolo. Asta înseamnă case fericite pentru oameni fericiți!
7. Cum arată o ”casă fericită”?
O casă fericită este o casă care nu te face să fii sclavul ei, care te ajută cu organizarea, funcționarea sau relaxarea. Indiferent în ce perioadă a vieții ești, casa îți este sprijin, nu obstacol. Dacă vrei să faci schimbări, nu ai nevoie de bugete mari, poți schimba sezonier câteva detalii sau decorațiuni și îi dai un suflu nou. O casă fericită este cea în care te simți bine și la 20 și la 30 și 
