În cadrul dezbaterii live moderate de Victor Grosu, fondatorul Hype Project la Forbes Business Fest 2025, Andra Marinescu, arhitect la Visuri la cheie & Paradigma Studio și Omid Ghannadi, cofondator al I.O.G Arhitectura, au adus în discuție rolul arhitecturii sociale și impactul real al spațiului construit asupra vieții comunităților.
„Astăzi, orașele moderne se confruntă cu o dilemă: trebuie să fie eficiente, dar și estetice; să susțină comunități, dar și nevoile individuale. Căutăm echilibrul perfect”, a punctat Grosu.
„Noi vorbim foarte mult despre sustenabilitate, dar uităm că omul este primul indicator de sustenabilitate. Dacă omul nu se simte bine în acel spațiu, clădirea nu este sustenabilă, indiferent de materiale sau tehnologii,” a spus Andra Marinescu. Ea a subliniat că noile orașe nu trebuie doar construite, ci gândite empatic: „O arhitectură bună înseamnă un echilibru între estetică, funcțiune și emoție. Nu poți construi un oraș sănătos fără să înțelegi ce-l doare pe locuitorul lui.”
La rândul său, Omid Ghannadi a accentuat ideea de „proiectare cu sens” și importanța educării beneficiarilor. „Locuim în clădiri fără să știm cum funcționează ele. Ar trebui să vorbim mai mult cu oamenii despre cum pot trăi mai bine în spațiul lor. Designul nu e doar despre frumos, ci despre decizii corecte care aduc echilibru.” Ghannadi a vorbit și despre relația directă dintre arhitectură și sănătatea mintală, pledând pentru proiecte care implică utilizatorul încă din faza de concept.
Ambii arhitecți au atras atenția asupra responsabilității pe care o au profesioniștii din domeniu în a redefini orașele, dincolo de presiunea financiară a dezvoltării. „Orașele noastre au nevoie de spații publice vii, nu doar de construcții noi. Iar asta ține și de noi, ca arhitecți, să spunem <<nu>> unor compromisuri,” a explicat Ghannadi.
Minimalismul între funcționalitate și constrângere
Andra Marinescu a pledat pentru minimalism ca soluție durabilă: „Este atemporal, funcțional și permite adaptarea ușoară la trenduri. Dar presupune un nivel ridicat de atenție la detalii și finisaje, deci nu e deloc mai ieftin”.
Omid Ghannadi, cu o experiență în designul locuințelor pentru clientul final, a oferit perspectiva opusă: „Minimalismul nu se potrivește oricărei arhitecturi sau oricărui stil de viață. Mulți clienți vor spații personalizate, calde, care să reflecte cine sunt ei”.
În ceea ce privește locuințele inteligente, Andra Marinescu a menționat și riscurile practice: „Blackout-urile recente din sudul Europei ne arată că o casă full smart poate deveni greu de folosit fără curent. Costurile de implementare rămân ridicate, iar supratehnologizarea poate produce dependențe nefirești”.
Restaurare vs reconstrucți: cum salvăm patrimoniul urban?
Ambii arhitecți au susținut importanța restaurării clădirilor vechi. „Readucerea la viață a patrimoniului este esențială pentru sufletul orașului. Dar implică birocrație, competență tehnică și răbdare din partea clientului. Readucerea la viață a clădirilor vechi este foarte importantă pentru renașterea unui oraș”, a spus Andra Marinescu.
Ghannadi a completat: „Prima măsură a sustenabilității în construcții este renovarea a ceea ce deja există. E cel mai eficient mod de a limita impactul asupra mediului. Dar nu orice clădire veche poate fi adaptată stilului de viață actual”.
Panelul a demonstrat că piața imobiliară nu poate fi decuplată de design, funcționalitate și empatie față de utilizator, iar arhitecții sunt chemați nu doar să construiască, ci să „reconfigureze uman” orașele.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.