Oportunitatea pentru România

Cred că România ar putea fructifica două mari oportunități în contextul actual, printr-un parteneriat bazat pe dialog între politicieni și o administrație competentă, pe de o parte, și mediul de business, de cealaltă parte, care să lucreze împreună pentru aceste obiective în anii următori:

1. Atragerea unor investiții străine ca urmare a deciziei unor companii americane sau din vestul Europei de a reloca producția din China. Atenție, însă, – suntem în competiție cu toate țările vecine și este important să analizăm într-un mod obiectiv ce avantaje competitive avem de oferit din punct de vedere economic!
2. Accesarea fondurile europene alocate generos ca urmare a crizei Covid-19 pentru proiecte majore de investiții pentru România.

Domenii ce trebuie reformate

Oportunitatea creată de criza Covid-19 constă în faptul că s-a văzut mult mai clar pentru toată lumea care sunt ariile care au nevoie urgentă de un “upgrade”. Zonele cu probleme au ieșit imediat la suprafață. Și sunt domenii în care nu s-a făcut mai nimic pentru mult prea mulți ani și în care populația României așteaptă o reformă: sănătatea, educația, instituțiile administrative și cele care lucrează cu publicul.

În lumea firmelor – mici sau mari, românești sau străine, ultimele 3 luni de criză au forțat luarea unor decizii rapide, implementarea de soluții IT – de exemplu, munca la distanță, procese și fluxuri modificate în producție sau alte soluții conexe – pentru a se putea continua mersul afacerii sau pentru a ieși din criză în picioare. Am realizat toți cât de repede ne putem adapta, în cât timp se pot implementa și cât de utile sunt unele soluții și idei și după ce va fi trecut această criză. Din partea administrației publice mizăm pe rapiditate și adaptare la situația de extremă urgență cum este cea creată de răspândirea virusului Covid-19, iar mediul de afaceri are așteptări legate de adoptarea unor soluții de digitalizare care să ușureze viața firmelor în viitor, într-o lume post-Covid.

În domeniul în care activez de 25 de ani – fiscalitatea – și ținând cont și de experiența antreprenorială pe care o am de aproape 15 ani, consider că digitalizarea ANAF era și înainte o problemă de igienă a spațiului economic și este cu atât mai mult nevoie acum de ea.

Digitalizarea sau informatizarea se poate face pe anumite zone rapid, fără investiții extraordinar de mari și cu efecte imediate și vizibile. Alte zone pot presupune ceva mai mult timp de implementare (1-2 ani) și investiții semnificativ mai mari, dar cu efecte pe măsură.

De pildă, se poate face mutarea în on-line a interacțiunii cu ANAF pe teme precum înregistrarea fiscală, depunerea de declarații, primirea de certificate de inregistarare fiscală, vizualizarea fișei pe plătitor, plăți on-line, întâlniri virtuale cu inspectorii ANAF, prezentarea de documente la distanță în inspecții fiscale, transmiterea de date în timp real (case de marcat, facturi fiscale) – toate pot fi făcute atât în perioada de criză, dar mai ales menținute și după perioada de criză pentru a ușura viața firmelor și a persoanelor fizice – fără cozi și stat aplecat la ghișeu, fără drumuri prin orașe, fără contact uman generator de birocrație și posibil de corupție mică.

În plus, este un calcul de oportunitate pentru ANAF care ar trebui să dea cu plus, întrucât costă mult mai puțin să colectezi bani la buget dacă sistemul este informatizat. Informatizarea înseamnă mai puțină evaziune și o mai bună centralizare a datelor, posibilitatea de a efectua analize de risc din birou, pe baza de date certe obținute în timp real și nu controale la 5 ani după ce s-a întâmplat o greșeală ori s-a comis o faptă de evaziune.

Măsuri urgente pentru relansare

Pachetul de măsuri adoptat de Guvern până acum seamănă cu măsurile luate în vestul Europei și au fost apreciate de mediul de afaceri. Toate au fost gândite pentru a ajuta firmele să aibă acces la finanțare și să le ajute cu fluxul de numerar: amânări la plata impozitelor, bonificații pentru plata la timp, indemnizații de șomaj tehnic pentru firmele afectate, programul de finanțare pentru IMM-uri, etc.

Deși îmi doresc ca revenirea economiei să fie rapidă, analizând estimările multor analiști și instituții reputate, tind să cred că revenirea nu va fi una în V, ci mai degrabă va avea urcușuri și coborâșuri în perioada următoare și multe firme care nu au fost afectate în primul val (adică nu au fost neapărat închise prin măsurile luate la nivel guvernamental), vor reporni mai greu și le va lua ceva timp să se adapteze cu nouă cerere mai redusă pentru produsele sau serviciile lor, cu costul muncii care va presupune restructurări de personal sau de salarii, cât și cu posibilele reveniri ale epidemiei în valuri.

Pentru lunile care urmează, când se vor redeschide multe afaceri, însă veniturile acestora nu vor reveni imediat la nivelul anterior crizei Covid, mediul de afaceri ar avea nevoie de un cod al muncii mai flexibil și de măsuri de tip germanic “kurzarbeit”, adică o combinație de muncă part-time/flexibilă suportată de angajatori cu șomaj tehnic suportat de stat, implementarea unor măsuri de acces la finanțare ca cele pentru IMM-uri, dar aplicabile și firmelor mari, continuarea măsurilor de încurajare a conformării voluntare prin acordarea de bonificații celor care își plătesc taxele la timp sau înainte de termen, onorarea rapidă de către Stat a plății concediilor medicale și a rambursărilor de TVA.

Revenirea domeniului 

Pentru domeniul consultanței fiscale în care activează Taxhouse, perioada a fost și rămâne una activă, căci a abundat în legislație fiscală: peste 75 de ordonanțe de urgență și legi, pe care le citim la foc continuu și încercăm să le înțelegem beneficiile, dar și inadvertențele lor. Muncă de acasă a fost implementată în domeniul larg al consultanței de business, deși multe evenimente și interacțiuni cu clienții în sistem virtual nu pot înlocui total interacțiunea fizică.

Firmele de consultanță lucrează cu clienți, la rândul lor afectați în diferite faze ale crizei Covid – în timp ce anumite industrii au suferit imediat și direct (de ex. turism, HORECA, aviație, auto, mall-uri, etc.), altele nu au fost afectate semnificativ (de ex. IT), însă multe domenii anticipează scăderi în perioada următoare și o revenire lentă. Rămâne de văzut în ce măsură anumite zone ale consultanței de afaceri vor înregistra scăderi în restul anului 2020, în timp ce altele își vor menține activitatea la nivelul anului 2019 sau poate chiar vor avea o creștere în ultima parte a anului 2020.