FacebookTwitterLinkedIn

 Andrei Spătaru, CEO IBC Focus

 

Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021, din perspectiva business-ului IBC Focus?

Consolidare. În ultimul an am investit în crearea de noi instrumente integrate în platforma IBC Focus, care vor fi lansate în prima parte a anului 2022. Prin aceste instrumente, vom facilita accesul la informații de Competitive Intelligence și la o platformă de educare a oamenilor de vânzări din companiile active pe piața românească.

Care au fost motivele tale de îngrijorare pentru fondatorii IBC Focus în anul 2021?

Principala îngrijorare la început de an a fost legată de pandemie, siguranța angajaților și mai ales modul de organizare a muncii în condițiile în care am ales ca întreaga echipă să poate lucra remote dacă dorește. Și cum doar 10% dintre angajați au decis să lucreze de la birou, iar restul de 90% remote, îngrijorarea majoră a fost legată de modul de management în noul context. 

Așadar, încă experimentăm mai multe metode de management care par să funcționeze până acum. Dacă în 2020 am reușit să avem cel mai bun an din istoria firmei în pofida pandemiei, anul 2021 a venit cu o nouă creștere a businessului de două cifre.

 

Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

Dacă până anul trecut majoritatea clienților noștri erau firme multinaționale sau companii cu capital străin, remarcăm că tot mai multe companii autohtone s-au maturizat și au înțeles valoarea informațiilor pentru departamentele de vânzări și marketing în construcții.

Observăm un interes în creștere pentru instrumente de automatizare și digitalizare a vânzărilor la șantiere. De asemenea, firmele sunt tot mai interesate de instrumente de Business Intelligence și analize de piață. Faptul că am investit în dezvoltarea unor instrumente de Business Intelligence ne permite să explorăm zone noi de creștere a businessului. De exemplu, explorăm și investim într-un proiect care sperăm să revoluționeze piața imobiliară și să elimine intermediarii din piața imobiliară.

 

Cum caracterizați industria de construcții din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

Primul paradox în piață este dat de faptul că, deși piața construcțiilor crește an de an, firmele de construcții din România au cea mai mică rată de supraviețuire (mai puțin de jumătate din firmele de construcții mai sunt active după 4 ani de la momentul lansării). În ciuda aparențelor, nu este atât de ușor să faci afaceri profitabile în construcții.

Firmele de construcții au fost lovite în ultimul an atât de migrația muncitorilor (asta după ce în 2020 s-a observat o revenire în țară a muncitorilor din diaspora) și dificultăți în recrutare, cât și de majorarea prețurilor la materialele de construcții care au dus în multe cazuri la erodarea profitabilității, întârzieri în execuție datorate încercărilor constructorilor de a renegocia contractele cu investitorii.

Desigur că firmele de construcții și cele de arhitectură s-au adaptat și vor continua să transfere majorările în prețul final către clienți noi. De exemplu, în urma studiilor realizate de IBC Focus, am aflat că 7 din 10 arhitecți vor crește prețurile în următoarele 6 luni.

Chiar și cu aceste majorări de costuri transferate către investitori, cererea din construcții continuă să rămână ridicată. Jumătate (48%) dintre cei mai puternici 100 constructori din România estimează o creștere a volumului de muncă în următoarele 12 luni, alți 27% consideră că se va menține aceeași cerere și doar un sfert se așteaptă la o scădere a volumului de muncă.

Cererea ridicată în segmentul construcțiilor se observă și la licitațiile de lucrări publice, unde rata de participare la  a scăzut și tot mai des se întâmplă ca la multe licitații să nu se înscrie niciun constructor.

Ca tendințe principale, segmentele în care constructorii mizează că vor fi cele mai multe lucrări în 2022 sunt lucrările de infrastructură, construcțiile rezidențiale și apoi cele industriale.

În zona materialelor de construcții piața rămâne dominată de jucătorii internaționali. Chiar dacă pandemia a adus un oarecare avantaj producătorilor autohtoni din cauza problemelor de aprovizionare întâmpinate de jucătorii cu facilități de producție în afara României, nu cred că producătorii români au profitat la maximum de această fereastră de oportunitate.

Consider că cel mai mare handicap al firmelor autohtone constă în capacitatea de a face marketing și de a construi procese și echipe de vânzări. Totuși, observăm că tot mai multe firme românești investesc în echipe de vânzări și caută soluții de a crește prezența în piață.

 

 Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

La nivel general, marea provocare care o urmăresc cu atenție este lupta dintre economia centralizată (vezi China) și economia descentralizată. Cele două sisteme mă fascinează și cu siguranță antreprenorii vor fi afectați de rezultatul celor două abordări care acum intră în competiție mult mai direct datorită creșterii puterii Chinei. Sper să nu ajungem chiar la un conflict militar major.

La nivelul industriei construcțiilor, provocarea rămâne în continuare lipsa resursei umană specializate (în toate țările dezvoltate forța de muncă specializată în construcții este tot mai îmbătrânită pentru că tinerii nu sunt atrași de domeniu și atunci soluția este importul de forță de muncă din statele mai slab dezvoltate care generează în cascadă în respectivele țări).

A două provocare la fel de mare este accesul și variația prețului materialelor de construcții, care este influențat de creșterile de preț datorate costului poluării în procesul de producție, transportului și reducerii disponibilităților materiilor prime (de exemplu, se vorbește tot mai des de criza nisipului, foarte necesar în producția betonului și a mortarelor).

Industria construcțiilor este cea în care s-au înregistrat cele mai puține inovații tehnologice în ultimile decenii. Aici remarc tot mai multe start-up internaționale care încearcă diverse soluții de inovare atât în zona utilajelor și echipamentelor dar și în zona de materiale inovative mult mai sustenabile și prietenoase cu mediul. Totuși, comparativ cu alte industrii, progresele semnificative continuă să se lase așteptate.