Andra Marinescu este cunoscută publicului larg din emisiunea-fenomen „Visuri la cheie”, dar visurile ei depășesc cu mult prezentul, creionând planuri, decoruri și culori pentru posteritate.
Ce înseamnă, în opinia ta, să fii femeie în acest moment în timp?
Depinde cât de în spate vrem să privim. Desigur, femeile și-au câștigat multe drepturi și au demonstrat, în timp, că sunt capabile să facă orice își doresc. Asta se aplică și bărbaților – nu cred că ține de sex, ci de determinarea fiecărui om. Consider că a fi femeie nu este o slăbiciune, iar aici aș vrea să fac referire, în special, la meseria mea, de arhitect, o meserie în care, poate, te aștepți să găsesc mai mult partea masculină. Însă ce se omite este că arhitectura nu este numai despre betoane și matematică, arhitectura este despre suflet, despre creație, finețe. Din punctul meu de vedere, să fii femeie, nu doar în meseria de arhitect, este un mare privilegiu.
Pe ce parte a zeitgeist-ului te situezi – „Noi versus ei” sau „Diferiți, dar egali”?
Egali, da, categoric. Și diferiți pentru că fiecare, la timpul său, crește și se dezvoltă cu anumite obiceiuri și mentalități care, în timp, se schimbă, evoluează. Cred doar că fiecare dintre noi trebuie să învețe să țină pasul, dar este foarte important și să nu uite elementele de bază din trecut, cele care au dus la crearea omenirii de astăzi.
Cât de mult înseamnă pentru tine cariera/activitatea ta profesională?
Cred cu tărie că este foarte important ca ideea de carieră să se îmbine perfect cu pasiunea, pentru că doar atunci rezultatul muncii pe care tu o depui poate fi cu adevărat impresionant. Am fost mereu o fire ambițioasă, dornică de progres, iar când am devenit 100% conștientă de importanța calității produsului pe care eu îl ofer, am canalizat toată energia în ceea ce fac și în ceea ce creez. Consider că, pentru o carieră reușită, ai nevoie de cel puțin două ingrediente esențiale: pasiune și un obiectiv bine determinat. Pentru că un obiectiv reprezintă o promisiune făcută viitorului tău. Pentru mine, ideea de creație reprezintă sfera din care îmi pot extrage toată energia pozitivă.
Unde îți găsești ideile, inspirația pentru proiectele în care te implici?
Inspirație există în tot ceea ce ne înconjoară, trebuie doar să avem ochii deschiși… de asemenea, trebuie să știm să căutăm la noi în suflet, pentru că acolo rezidă adevărata sursă a inspirației.
Care a fost cel mai mare succes din viața profesională de până acum?
Consider că am ajuns aici ca rezultat al tuturor încercărilor, eșecurilor și reușitelor din cei 20 de ani de arhitectură pe care îi am la activ. Pentru mine, ca arhitect, fiecare proiect încheiat reprezintă un succes profesional.
Un eșec din care ai învățat ceva.
Mintea mea a fost mereu setată pe ideea că orice formă de eșec este, de fapt, o etapă necesară în drumul către succes și cel mai important este să știi să înveți din fiecare experiență prin care treci. Atât timp cât încrederea în forțele proprii există, umbra unui eșec nu poate împiedica pașii către ceea ce mă așteaptă în față.
Care e cel mai mare atu al tău în carieră?
Ambiția de a crede mereu că arhitectura începe acolo unde se termină cuvintele și începe imaginația! Ca arhitect trebuie să cauți capacitatea de a putea materializa viziunea din Oz, să le arăți direcția și să îi convingi că poți construi drumul de cărămizi galbene; restul este tehnică!
Dar cel mai mare defect?
Detașat conduce lipsa răbdării. Știu că este esențială, în special, în procesul de construcție, însă amploarea și multitudinea ideilor pe care le am în minte ar cere o zi de minimum 48 de ore…
STYLING (DREAPTA) : Eli Adam cu top CrissMiss, pantaloni Aleksander Revas, Makeup Mihaela Iancu, Hair: Nicoleta Zamfir.
FOTO DE GRUP: Delia Baciu poartă un taior semnat Cristallini, Marina Bundac poarta o salopeta Self-Portrait (magazinul Maison Couture), Madalina Diaconu poarta un set semnat Nadare, Sandra Ecobescu, Maria Tureanu și Andra Marinescupoarta ținute din garderoba personală.
Dacă ai putea da timpul înapoi, în ce direcție te-ai îndrepta?
Aș alege EXACT același drum, însă aș încerca să fiu și mai atentă la toate lecțiile pe care le am de învățat. Iubesc din suflet ceea ce fac și pot declara fără ezitare că îmi trăiesc visul copilăriei cu ochii deschiși!
Solidaritatea feminină: mit sau realitate, din experiența ta?
Ar trebui să ne raportăm la ideea de solidaritate umană, să nu fim egoiști și să încercăm să susținem oamenii din jurul nostru. Da, susțin solidaritatea feminină, însă mi-aș dori să putem avea empatie și solidaritate colectivă – fie că vorbim de femei/bărbați, copii/vârstnici, oameni care fac parte din familie sau cei pe care nu-i cunoaștem. Poate sună a clișeu, dar cred că trebuie să fim mult mai buni unii cu ceilalți. Uite, acesta este un motiv în plus pentru care mă bucur enorm să fiu parte din „Visuri la cheie”, pentru că, dincolo de transformarea unei locuințe, cunoaștem oameni de la care avem mereu ceva de învățat. Și asta este de neprețuit.
Ce înseamnă o viață bună, în accepțiunea ta?
Viața bună este atunci când scrie „Mom calling” pe ecranul telefonului. Viața bună este sănătatea minții și a corpului sau acea zi liberă pe care ți-o poți face cadou ori de câte ori simți nevoia. În fuga noastră zilnică, uităm să trăim… uităm să apreciem micile bucurii care ne fac viața frumoasă. Viața bună este liniștea de la finalul zilei pe care o simți din adâncul sufletului.
Cum te relaxezi?
Sportul mă relaxează complet, indiferent de cât de grei și negri sunt norii pe cer. Fie că alerg, fie că merg la sală sau în poligonul de tir sportiv, acele momente reprezintă deconectare completă a minții și conectarea totală și relaxarea sufletului.
Cum îți găsești bucuria?
Bucuria nu se găsește, ci se caută în adâncul sufletului! Ce ar fi dacă am putea conștientiza toți că bucuria nu înseamnă ca totul să fie perfect, ci ca tu să poți vedea dincolo de imperfecțiunile momentului?! Clipa în care am decis că, la final, suntem suma tuturor întâmplărilor pozitive și negative din viață, abia atunci am înțeles că bucuria este ceea ce ești tu și mai ales lumina pe care o poți oferi celor din jurul tău.
Hârtie sau AI?
Consider că „să fii de modă veche” nu înseamnă „să fii demodat”, ci să rămâi clasic. La prima vedere, AI pare a fi dinamică și activă, iar hârtia – statică și pasivă, însă aici intervine valoarea pe care doar omul o poate da tuturor acestor aspecte. Arhitectura este creație, inspirație și ordine, atribute pe care le poți oferi doar accesând inspirația din interior, nicidecum oferind instrucțiuni. De ce să îți dresezi mintea să se adapteze capacității computerelor de a învăța și de a oferi soluții problemelor, când poți să îți accesezi capacitatea ta creativă din interior, care va fi mereu unică și desăvârșită. Asta nu înseamnă că evoluția și AI nu sunt utile, ba sunt și ne ajută mult în viața de zi cu zi, dar, repet, nu cred că funcționează la fel de bine fără componenta umană.
Ce ai face dacă ai avea inelul Arabellei?
Acest privilegiu are legătură directă cu proiectul meu de suflet: „Visuri la cheie”. Cred că așa aș avea capacitatea să pot aduce zâmbet și liniște în viața multor familii, mult mai multe decât reușim fizic, ca oameni normali. În general, noi, arhitecții, suntem percepuți asemenea magicienilor, însă condiția umană, și mai ales timpul, ne oferă și nouă constrângeri multe. Cu inelul Arabellei, cerul n-ar mai fi limita!
Ce moștenire ai vrea să lași în urmă?
Cred că arhitectura este una dintre acele meserii care îți dau posibilitatea să creezi lucruri „timeless”. Mi-aș dori să pot reuși să creez acele clădiri care să poată emana actualitate, dar, în același timp, să poată deveni atemporale.
FOTO: MATEI BUȚĂ
STYLING: LUCIA FAUR
LOCAȚIE: WIN GALLERY, STR. ERMIL PANGRATTI NR. 2A