Republica Moldova a avut parte, în prima parte a anului 2025, de un şoc inflaţionist, generat de preţurile pe piaţa internaţională a energiei, însă, în prezent, se află într-un proces de dezinflaţie, a declarat Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), într-un interviu pentru Agerpres.
Rata inflaţiei ar putea ajunge, la finalul acestui an, la 6,5%, conform oficialului BNM.
Anca Dragu: „Noi am început măsuri de relaxare a politicii monetare. Am avut o şedinţă de politică monetară şi am avut a doua reducere a ratei de politică monetară, astfel încât în prezent această rată de referinţă, rată de politică monetară, este 6%.
Anul acesta am avut un şoc inflaţionist, la începutul anului, luna ianuarie, un şoc inflaţionist care a venit tot din zona preţurilor la energie. A fost, practic, o ultimă etapă a reformei pieţei de energie în Republica Moldova.
Da, am avut o creştere a inflaţiei în prima parte a anului, dar acum inflaţia a intrat pe un trend descendent. Suntem într-un proces de dezinflaţie şi ne aşteptăm ca, până la sfârşitul anului, rata inflaţiei să intre în coridorul de ţintire a inflaţiei, adică să ajungă sub 6,5%, este partea superioară a acestui coridor.
Pentru 2026 ne aşteptăm ca rata inflaţiei să rămână în coridorul de ţintire, adică să avem acele condiţii în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, a inflaţiei, care să asigure un model de creştere economică echilibrat.”, conform Agerpres.
Anca Dragu: „Sistemul bancar din Republica Moldova este unul foarte solid, bine capitalizat, cu lichiditate foarte mare. Toţi aceşti indicatori sunt peste limitele pe care noi le considerăm a fi respectate. Ca atare, înseamnă că este loc de mai mult business, este loc de creştere a intermedierii financiare şi ne uităm cu atenţie pe partea de stabilitate financiară să ne asigurăm că băncile păstrează aceste buffere în bilanţurile lor, care să facă faţă tuturor şocurilor.
Deci ne asigurăm că în sistemul bancar capitalizarea, pe de o parte, asigură creşterea activităţii, dar există şi o pernă de siguranţă în momentul în care ar putea fi şocuri. De altfel, tot o pernă de siguranţă este şi acest nivel ridicat al rezervelor obligatorii pe care noi le avem.
Încercăm să reducem această rată a rezervelor obligatorii tocmai pentru a lăsa mai mulţi bani în piaţă pentru business şi a avea şi partea de pernă de siguranţă pentru întregul sistem bancar.”
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.