Economia județului Constanța traversează o perioadă de încetinire, în condițiile în care industria, comerțul exterior și activitatea portuară înregistrează scăderi importante, potrivit celor mai recente date publicate de Direcția Județeană de Statistică pentru perioada ianuarie–mai 2026.

Deși piața muncii rămâne relativ stabilă, iar șomajul se menține sub media națională, salariile nu mai țin pasul cu inflația, ceea ce duce la o diminuare semnificativă a puterii de cumpărare.

Salariile cresc prea puțin pentru a acoperi inflația

La sfârșitul lunii mai 2026, în județul Constanța erau înregistrați 198.400 de salariați, cu 113 mai puțini decât în aprilie și cu 3.197 sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Salariul mediu net a ajuns la 4.943 de lei, înregistrând o creștere anuală de numai 0,35%. În contextul unei inflații de 10,9%, această evoluție este însă insuficientă pentru a proteja veniturile populației. În termeni reali, puterea de cumpărare a salariilor s-a redus cu aproximativ 9,5% într-un singur an.

Scăderea veniturilor reale afectează consumul populației și poate pune presiune suplimentară asupra economiei locale, într-o perioadă în care mai multe sectoare importante înregistrează deja dificultăți.

Șomaj redus, dar tot mai mulți fără indemnizație

Piața muncii oferă totuși câteva semnale pozitive. La finalul lunii mai, numărul șomerilor înregistrați era de 5.265 de persoane, cu 476 mai puțini față de luna precedentă.

Rata șomajului s-a menținut la doar 1,9%, semnificativ sub media națională, estimată la 3,2%.

Cu toate acestea, structura șomajului ridică semne de întrebare. Peste jumătate dintre persoanele fără loc de muncă sunt femei, iar aproape 70% dintre șomeri nu beneficiază de indemnizație, ceea ce indică existența unei categorii importante de persoane vulnerabile din punct de vedere social.

În același timp, numărul șomerilor este cu 172 mai mare decât în luna mai a anului trecut, ceea ce sugerează că piața muncii începe să resimtă încetinirea activității economice.

Industria, principalul sector afectat

Cel mai puternic recul este înregistrat de sectorul industrial.

În primele cinci luni ale anului, producția industrială din județul Constanța a scăzut cu 10,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, confirmând încetinirea activității de producție.

În schimb, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 6,4%, ceea ce arată că firmele au reușit să își mențină încasările în principal prin majorarea prețurilor și prin comercializarea unor produse cu valoare mai ridicată, nu prin creșterea volumelor produse.

Diferența dintre evoluția producției și cea a cifrei de afaceri reflectă presiunile inflaționiste și dificultățile cu care se confruntă sectorul industrial.

Exporturile se reduc, iar deficitul comercial rămâne ridicat

Și comerțul exterior al județului continuă să se deterioreze.

În perioada ianuarie–aprilie 2026, exporturile au însumat 776,1 milioane de euro, în scădere cu 9,3% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Importurile au coborât într-un ritm mai redus, cu 2,2%, până la 1,215 miliarde de euro.

În aceste condiții, deficitul comercial al județului a ajuns la aproape 440 de milioane de euro.

Structura schimburilor comerciale arată dependența economiei locale de sectorul energetic. Combustibilii și uleiurile minerale reprezintă aproape 39% din exporturi și peste două treimi din importuri.

Printre principalele produse exportate se mai regăsesc cerealele, animalele vii și semințele, în timp ce la import predomină mașinile și echipamentele electrice, produsele metalurgice și alte bunuri industriale.

Activitatea Portului Constanța încetinește

Scăderea comerțului se reflectă și în activitatea celui mai mare port al României.

În primul trimestru din 2026, Portul Constanța a manipulat aproximativ 13,7 milioane de tone de mărfuri, cu 10,9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Reducerea volumelor confirmă încetinirea fluxurilor comerciale și logistice și afectează unul dintre cele mai importante motoare economice ale județului.

Pensiile stagnează

Datele statistice indică și o evoluție modestă în cazul pensionarilor.

În primul trimestru din 2026, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale a crescut la 149.562 de persoane, însă pensia medie lunară a scăzut ușor, până la 3.020 de lei, cu 0,07% față de trimestrul precedent.

Deși variația este redusă, ea vine într-un context în care inflația continuă să erodeze veniturile populației, inclusiv ale pensionarilor.

Perspective prudente pentru economia județului

Datele statistice conturează imaginea unei economii aflate într-o fază de încetinire. Industria produce mai puțin, exporturile și traficul portuar sunt în declin, iar salariile nu mai reușesc să compenseze creșterea prețurilor.

În același timp, rata redusă a șomajului oferă un element de stabilitate, însă evoluția din următoarele luni va depinde de revenirea activității industriale, de dinamica comerțului internațional și de capacitatea investițiilor de a susține creșterea economică în unul dintre cele mai importante județe ale României.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Constanța încetinește economic: industria și exporturile scad, iar salariile pierd teren în fața inflației appeared first on Forbes Romania.

Mai mult de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, în timp ce aproximativ 15,5% reprezintă taxe și contribuții către stat, iar aproape 18% sunt destinați recuperării investițiilor în infrastructură.

Concluziile apar într-o analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda, care a evaluat structura costurilor celor mai mari companii din sectorul telecomunicațiilor prin rețele cu cablu.

Potrivit studiului, din fiecare 100 de lei achitați de un client, 55 de lei sunt direcționați către furnizori și parteneri, aproximativ 17 lei acoperă amortizarea investițiilor, 8 lei sunt alocați dobânzilor și costurilor cu energia, 7 lei reprezintă salariile nete ale angajaților, iar circa 15,5 lei ajung la bugetul statului sub formă de TVA, impozite și contribuții sociale.

Factura produce efecte în întreaga economie

Iancu Guda subliniază că plata unei facturi nu generează doar venituri pentru operatorul de telecomunicații, ci produce un efect economic în lanț.

Pe lângă impactul direct, reprezentat de salarii, investiții și taxe, există și un efect indirect, deoarece furnizorii și subcontractorii utilizează la rândul lor sumele încasate pentru achiziții, investiții și plata angajaților, contribuind astfel la multiplicarea efectelor economice și fiscale.

Analiza a fost realizată pe baza situațiilor financiare ale principalelor companii din domeniu pentru perioada 2020–2025.

Investițiile în infrastructură, de șase ori peste media economiei

Unul dintre cele mai importante capitole de cheltuieli îl reprezintă recuperarea investițiilor în infrastructura de telecomunicații.

Aproape 18% din cifra de afaceri este destinată amortizării investițiilor în rețele de fibră optică, centre de date, infrastructură mobilă, echipamente radio, licențe pentru spectrul de frecvențe și sisteme informatice.

Potrivit autorului analizei, această pondere este de aproximativ șase ori mai mare decât media înregistrată la nivelul economiei românești, unde doar circa 3% din cifra de afaceri este alocată amortizării investițiilor.

Profit moderat și costuri în creștere

Sectorul telecomunicațiilor a înregistrat în 2025 o marjă medie de profit de 6,5%, apropiată de media economiei naționale. Totuși, aproximativ un sfert dintre companii au raportat pierderi, iar majoritatea celorlalte au obținut profituri sub 10%.

În ultimii cinci ani au crescut constant cheltuielile cu investițiile, personalul, dobânzile și energia. Costurile cu amortizarea au urcat de la 16% din totalul cheltuielilor în 2020 la 18,8% în 2025, în timp ce ponderea cheltuielilor cu energia s-a dublat.

În același timp, companiile au reușit să-și mențină echilibrul financiar prin reducerea costurilor cu echipamentele oferite clienților și prin optimizarea serviciilor subcontractate, ceea ce a compensat parțial creșterea celorlalte categorii de cheltuieli.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Iancu Guda: Cum se distribuie fiecare 100 de lei plătiți pentru serviciile de telecomunicații appeared first on Forbes Romania.

Prețurile de consum din Republica Moldova au înregistrat în luna iunie prima scădere lunară din acest an, diminuându-se cu 0,1% față de luna mai. Cu toate acestea, inflația anuală a rămas la un nivel ridicat, de 6,5%, iar carburanții, serviciile de transport și unele produse alimentare continuă să exercite presiuni importante asupra bugetelor populației, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Scăderea din iunie a fost determinată în principal de ieftinirea legumelor cu 12,2%, a ouălor cu 5,8% și a carburanților cu 4,6%. Motorina s-a ieftinit cu 10,1% față de luna precedentă, iar benzina cu 6,9%, contribuind la temperarea evoluției generale a prețurilor.

În schimb, fructele s-au scumpit cu 5,5% într-o singură lună, iar laptele și produsele lactate au înregistrat un avans de 0,8%. Totodată, tarifele pentru transportul de pasageri au crescut cu 1,6%, inclusiv cele pentru transportul aerian internațional.

Comparativ cu iunie 2025, cele mai mari creșteri de prețuri se regăsesc în sectorul transporturilor. Tarifele pentru transportul de pasageri sunt mai mari cu 27,7%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 38,9%, benzina cu 24%, iar gazele lichefiate cu 14,2%. De asemenea, energia electrică costă cu 15,2% mai mult decât în urmă cu un an.

La alimente, ouăle conduc clasamentul scumpirilor anuale, cu un avans de 27,9%, urmate de legume, pâine și produse lactate. În același timp, gazele naturale și energia termică s-au ieftinit față de anul trecut, contribuind la limitarea presiunilor inflaționiste.

Banca Națională a Moldovei estimează însă că inflația va accelera în următoarele trimestre, urmând să atingă aproximativ 8% în trimestrul al treilea din 2026 și să depășească 8,5% spre finalul anului. Potrivit prognozelor băncii centrale, revenirea inflației în intervalul-țintă este așteptată abia în al doilea trimestru din 2027.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Inflația din Republica Moldova rămâne la 6,5%. Motorina este cu aproape 39% mai scumpă decât anul trecut appeared first on Forbes Romania.

Piața globală a fuziunilor și achizițiilor (M&A) traversează una dintre cele mai dinamice perioade din ultimele decenii. În primele șase luni ale anului 2026, valoarea totală a tranzacțiilor anunțate a ajuns la 2.800 de miliarde de dolari, în creștere cu 48% față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru un prim semestru, potrivit datelor LSEG, citate de Reuters.

Motorul acestei evoluții îl reprezintă mega-tranzacțiile, respectiv acordurile cu valori de peste 10 miliarde de dolari. În prima jumătate a anului au fost anunțate 47 de astfel de operațiuni, cu o valoare cumulată de peste 1.300 de miliarde de dolari, reprezentând aproape jumătate din întreaga piață globală de M&A. Printre cele mai importante se numără fuziunea dintre NextEra Energy și Dominion Energy, evaluată la 66,8 miliarde de dolari, precum și achiziția Cursor de către SpaceX, estimată la aproximativ 60 de miliarde de dolari.

Paradoxal, deși valoarea tranzacțiilor a atins un maxim istoric, numărul total al acestora a scăzut cu 9%, până la aproximativ 24.000 de operațiuni, cel mai redus nivel din ultimii șase ani. Tendința indică faptul că marile corporații preferă investițiile strategice de amploare în detrimentul achizițiilor de dimensiuni medii.

Bancherii de investiții explică fenomenul prin accesul facil la finanțare și printr-un climat de reglementare mai favorabil, în special în Statele Unite și Europa. Tot mai multe consilii de administrație aprobă proiecte de fuziuni considerate până acum prea ambițioase, în încercarea de a obține avantaje competitive într-un mediu economic marcat de volatilitate geopolitică și transformări tehnologice accelerate.

Investitorii recompensează tot mai mult companiile cu dimensiuni mari și modele de afaceri concentrate. În schimb, conglomeratele foarte diversificate sunt privite cu mai multă prudență, ceea ce explică și creșterea numărului de separări corporative și reorganizări strategice. Exemple relevante sunt planurile Comcast de a separa NBCUniversal, restructurarea Honeywell și vânzarea diviziei de alimente a Unilever.

Sectorul tehnologiei continuă să domine piața globală a fuziunilor și achizițiilor, cu tranzacții de aproape 650 de miliarde de dolari în primul semestru. Interesul este alimentat atât de investițiile în inteligența artificială, cât și de infrastructura necesară susținerii acesteia. În paralel, tranzacțiile transfrontaliere au crescut cu 62%, până la aproape 900 de miliarde de dolari, Statele Unite și Marea Britanie rămânând principalele destinații pentru capitalul internațional.

Analiștii estimează că ritmul actual ar putea depăși chiar și recordul stabilit după pandemie, în 2021, pe măsură ce marile companii continuă să urmărească tranzacții transformatoare și să profite de disponibilitatea ridicată a finanțării.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Analiză: Mega-tranzacțiile rescriu piața globală a fuziunilor și achizițiilor. Companiile mizează pe afaceri de peste 10 miliarde de dolari appeared first on Forbes Romania.

Românii privesc cu mai mult optimism viitorul decât media cetățenilor din Uniunea Europeană, însă se declară printre cei mai nemulțumiți de calitatea propriei vieți, relevă cel mai recent sondaj Eurobarometru realizat de Parlamentul European.

În contextul războiului din apropierea granițelor Uniunii și al incertitudinilor economice și geopolitice, 44% dintre europeni spun că sentimentul care le definește cel mai bine starea de spirit este incertitudinea. În România, însă, percepția este diferită, respondenții fiind mai încrezători în evoluția viitorului.

Diferențele apar și în ceea ce privește definiția unei vieți de calitate. Dacă, la nivel european, sănătatea fizică și mintală reprezintă principala preocupare, românii plasează pe primul loc siguranța financiară. Totodată, viața socială este considerată mai puțin importantă în România decât în restul Uniunii Europene atunci când este evaluat nivelul de bunăstare.

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, atrage atenția că sănătatea mintală continuă să fie insuficient valorizată în România. Potrivit acestuia, accesul dificil la servicii de psihoterapie și costurile ridicate contribuie la accentuarea problemelor legate de anxietate și stres, în timp ce stigmatizarea acestor afecțiuni persistă.

Sondajul arată însă că românii continuă să privească apartenența la Uniunea Europeană într-o manieră pozitivă. Majoritatea consideră că statutul de stat membru a adus beneficii importante, precum oportunități mai bune de angajare, dezvoltare economică, precum și un plus de securitate și stabilitate într-un context internațional tensionat.

Potrivit lui Nicu Ștefănuță, diferența dintre percepția asupra lumii și cea asupra situației din România este explicată de nivelul redus de încredere în instituțiile statului. În opinia sa, mulți cetățeni își proiectează speranțele asupra proiectului european, pe care îl percep ca pe un garant al stabilității și al progresului.

Eurobarometrul a fost realizat în perioada 9 aprilie – 4 mai 2026 în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe un eșantion de peste 26.000 de persoane. Interviurile au fost realizate preponderent față în față, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de populația fiecărui stat membru.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Sondaj Eurobarometru: Europenii se tem de incertitudine, românii își pun speranța în viitor și în UE appeared first on Forbes Romania.

Averea personală la nivel global a înregistrat în 2025 cel mai rapid ritm de creștere din ultimii ani, contribuind la apariția a aproape un milion de noi milionari în dolari, potrivit raportului anual Global Wealth Report publicat de banca elvețiană UBS.

Conform studiului menționat de Reuters, averea globală a crescut cu 10,8% în 2025, după avansuri de 4,6% în 2024 și 4,2% în 2023. Evoluția a fost susținută în principal de performanțele puternice ale piețelor financiare.

Statele Unite au avut cea mai mare contribuție la această creștere, cu peste 440.000 de persoane care au intrat în categoria milionarilor în dolari, reprezentând aproape jumătate din totalul noilor milionari la nivel mondial.

În Europa, averea exprimată în dolari a avansat într-un ritm accelerat, pe fondul deprecierii monedei americane față de euro în cursul anului trecut.

Raportul UBS evidențiază însă și o tendință mai puțin favorabilă. Deși averea medie a crescut, inegalitatea s-a accentuat după 2020. Averea mediană, indicator care reflectă mai bine situația populației obișnuite, a scăzut în majoritatea țărilor analizate, semnalând o diferență tot mai mare între cei mai bogați și restul populației.

Raportul UBS a analizat 56 de piețe care reprezintă peste 92% din averea mondială.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Analiză UBS: Aproape un milion de persoane au devenit milionare în 2025 appeared first on Forbes Romania.

Aproape jumătate dintre români au făcut donații în ultimul an, iar aplicațiile de mobile banking devin tot mai importante în acest proces, potrivit unei analize realizate de Raiffeisen Bank România împreună cu Appinio.

Analiza arată că 48% dintre români au susținut financiar sau prin donații în natură o cauză socială în ultimele 12 luni, în timp ce 43% dintre respondenți spun că ar prefera să doneze direct din aplicația de mobile banking.

În prezent, cea mai utilizată formă de sprijin rămâne redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, menționată de 38% dintre participanții la studiu. Donațiile de haine, alimente și alte produse sunt preferate de 33% dintre respondenți, iar transferurile bancare și donațiile în numerar sunt utilizate de câte 30%. Alte metode includ donațiile prin SMS (24%) și plățile online cu cardul (20%).

Studiul evidențiază interesul tot mai mare pentru integrarea donațiilor în serviciile bancare digitale. Pe lângă donațiile directe din aplicația de mobile banking, 29% dintre români ar opta pentru rotunjirea sumelor plătite la cumpărături în favoarea unei cauze sociale, iar 19% ar prefera donațiile recurente prin debit direct.

„Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să contribuie la cauzele în care cred și caută soluții simple, sigure și transparente. Vedem un interes clar pentru integrarea donațiilor în experiența digitală de banking, iar acest lucru confirmă rolul pe care băncile îl pot avea în facilitarea implicării sociale”, declară Laura Mihăilă, Director de Marketing, Comunicare & CX, Raiffeisen Bank România.

În ceea ce privește destinația donațiilor, sănătatea copiilor reprezintă principala cauză susținută, fiind indicată de 46% dintre respondenți. Urmează sprijinirea copiilor aflați în situații vulnerabile (39%), ajutorarea persoanelor aflate în dificultate (31%), educația copiilor (24%), protecția animalelor (21%) și proiectele dedicate mediului (9%).

Majoritatea românilor preferă donații de valoare redusă, dar constante. Peste jumătate dintre cei care donează (54%) alocă lunar până la 50 de lei, în timp ce 21% contribuie cu sume între 51 și 100 de lei. Aproximativ 10% donează peste 200 de lei pe lună.

Încrederea și transparența rămân elemente esențiale pentru cei care aleg să doneze prin intermediul băncilor. Potrivit studiului, 89% dintre respondenți consideră important ca banca să ofere informații clare privind securitatea datelor și a plăților, 88% vor să știe cum sunt folosite fondurile donate și care este impactul acestora, iar 86% apreciază transparența privind cauzele susținute și eventualele comisioane.

Raiffeisen Bank precizează că donațiile pot fi realizate direct din aplicația Smart Mobile, la fel ca orice altă plată, tranzacțiile putând fi salvate și repetate ulterior. Potrivit băncii, instituția susține anual peste 100 de organizații non-profit din România, iar investițiile dedicate comunităților au depășit 9 milioane de euro în 2025. Studiul a fost realizat în luna iunie 2026 pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Analiză Reifeissen Bank: Mobile banking-ul schimbă modul în care românii donează. 43% ar prefera aplicația băncii appeared first on Forbes Romania.

Datoria publică a României este proiectată să urce de la 61,6% din PIB în 2026 până la aproximativ 90% în 2036, potrivit Raportului de convergență pentru 2026 publicat de Comisia Europeană.

Evoluția indică o traiectorie ascendentă constantă, alimentată de deficite bugetare persistente și de creșterea costurilor cu dobânzile.

Documentul arată că nivelul datoriei publice a României a crescut deja de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025, urmând să continue ascensiunea în anii următori. În 2027, aceasta ar putea ajunge la 63,4% din PIB, înainte de a accelera spre pragul de 90% în 2036. Comisia Europeană avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei sunt ridicate pe termen mediu, în condițiile în care deficitul primar rămâne semnificativ.

Economiștii români confirmă această direcție, dar avertizează că ritmul de creștere ar putea fi chiar mai rapid decât cel estimat oficial. Analistul economic Adrian Negrescu susține că împrumuturile actuale, de aproximativ un miliard de euro pe săptămână, pot împinge datoria publică spre 80–90% din PIB înainte de termenul prognozat. În opinia sa, structura bugetului, în care cea mai mare parte a veniturilor este direcționată către cheltuieli sociale și dobânzi, limitează drastic capacitatea statului de ajustare.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia consideră că această evoluție este dificil de evitat în lipsa unor excedente bugetare primare, scenariu pe care îl vede improbabil în următorul deceniu, conform news.ro.

El atrage atenția că dobânzile la împrumuturi au ajuns deja la aproximativ 3% din PIB și continuă să crească, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetului de stat.

În acest context, specialiștii indică un cerc vicios: deficitele bugetare determină noi împrumuturi, care generează costuri suplimentare cu dobânzile, reducând și mai mult spațiul fiscal. Potrivit estimărilor din raport, această dinamică menține România într-o zonă de vulnerabilitate ridicată, în care sustenabilitatea finanțelor publice depinde de capacitatea de a reduce deficitul și de a stabiliza datoria pe termen mediu și lung.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Analiză CE: Datoria publică a României ar putea ajunge la 90% din PIB înainte de 2036 appeared first on Forbes Romania.

România înregistrează una dintre cele mai rapide creșteri din Europa în ceea ce privește numărul persoanelor cu averi foarte mari, într-un context global în care distribuția capitalului continuă să se concentreze accelerat în rândul segmentului ultra-bogat.

Potrivit analizei Wealth Report 2026 realizat de Knight Frank, numărul românilor care dețin averi de peste 30 de milioane de dolari a crescut cu aproximativ 93% între 2021 și 2026, ajungând la circa 749 de persoane. Evoluția plasează România într-un grup restrâns de piețe europene emergente unde acumularea de avere se accelerează într-un ritm mult peste media regională.

Europa: creștere rapidă, dar inegală

La nivel european, populația persoanelor ultra-bogate a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, ajungând la aproape 184.000 de indivizi. Practic, în fiecare zi, aproximativ 20 de persoane intră în categoria celor cu averi de peste 30 de milioane de dolari.

Creșterea nu este însă uniformă. Economii mari precum Germania, Franța, Marea Britanie sau Italia concentrează cea mai mare parte a noilor intrări în segmentul ultra-high-net-worth, în timp ce statele mai mici înregistrează ritmuri mai modeste, dar stabile.

Germania rămâne liderul european, cu peste 38.000 de persoane în această categorie, urmată de Marea Britanie și Franța.

România: creștere rapidă de la o bază redusă

Deși numărul total rămâne relativ mic comparativ cu economiile vest-europene, dinamica României este una dintre cele mai accelerate din regiune. Creșterea de aproape 93% în cinci ani indică o expansiune rapidă a capitalului privat în economie, corelată cu dezvoltarea sectoarelor antreprenoriale, imobiliare și tehnologice.

Această evoluție reflectă și efectele acumulării de avere într-o economie emergentă, unde diferențele de bază sunt mai mari, iar creșterile procentuale apar mai rapid pe măsură ce activele financiare și imobiliare se apreciază.

Inegalitate ridicată la nivel european

În ciuda creșterii numărului de ultra-bogați, inegalitatea averilor rămâne ridicată în Europa. Datele Băncii Centrale Europene arată că averea netă mediană a gospodăriilor din zona euro era de aproximativ 123.500 de euro, însă diferențele sunt uriașe între segmentele sociale.

În partea inferioară a distribuției, gospodăriile din primii 20% de jos dețin în medie doar câteva mii de euro, în timp ce top 20% controlează averi de peste un milion de euro.

Această polarizare este amplificată de evoluțiile recente ale piețelor financiare, ale sectorului imobiliar și ale capitalului investițional global.

O tendință globală: accelerarea acumulării de avere

La nivel mondial, numărul persoanelor cu averi de peste 30 de milioane de dolari a ajuns la peste 713.000, în creștere cu peste 160.000 față de 2021. Ritmul global echivalează cu aproximativ 89 de noi ultra-bogați în fiecare zi.

Statele Unite domină clasamentul global, cu peste 250.000 de persoane în această categorie, urmate de China, cu peste 120.000. Germania se află pe locul trei la nivel global, confirmând rolul său central în arhitectura averilor europene.

România în context regional

În Europa Centrală și de Est, România se aliniază tendinței de creștere a capitalului privat, alături de Polonia, Cehia și alte economii emergente. Totuși, nivelul absolut rămâne modest comparativ cu Europa de Vest.

Diferența majoră nu este doar de volum, ci și de structură economică: economiile mature concentrează averi istorice, în timp ce piețele emergente acumulează rapid capital nou.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Analiză: Boom al averilor mari în România și Europa. Creștere rapidă a clasei ultra-bogate appeared first on Forbes Romania.

Economia Chinei traversează o fază de dezechilibru tot mai pronunțat, în care slăbirea cererii interne contrastează puternic cu reziliența sectorului industrial și cu accelerarea segmentelor legate de tehnologie și inteligență artificială.

Datele recente arată o transformare structurală: motorul tradițional al creșterii – consumul intern – își pierde din turație, în timp ce exporturile și industriile high-tech continuă să susțină activitatea economică, se crie într-o analiză Reuters.

În luna mai, vânzările retail din China au scăzut cu 0,6%, marcând prima contracție lunară din ultimii peste trei ani. Evoluția vine după o perioadă de stagnare și confirmă fragilitatea cererii interne într-un context dominat de criza sectorului imobiliar și de prudența tot mai mare a consumatorilor. Segmentul auto, un barometru important al încrederii, a înregistrat a opta lună consecutivă de scădere a vânzărilor interne, semnalând o deteriorare persistentă a apetitului de consum.

În paralel, investițiile au continuat să slăbească, ceea ce sugerează că mediul de afaceri rămâne prudent în fața incertitudinilor structurale. Chiar și programele guvernamentale de stimulare a consumului își pierd din eficiență, pe măsură ce efectul lor marginal se reduce.

Industria accelerează, susținută de exporturi și tehnologie

În contrast cu slăbiciunea cererii interne, producția industrială a crescut cu 4,5%, depășind așteptările pieței. Motorul principal rămâne sectorul manufacturier orientat spre export, dar și industriile tehnologice avansate, care beneficiază de cererea globală pentru soluții digitale și infrastructură AI.

Producția high-tech a crescut cu peste 15% în ritm anual, confirmând că China își consolidează poziția în lanțurile globale ale tehnologiei avansate. Această dinamică este alimentată de investițiile globale în inteligență artificială și centre de date, unde cererea pentru componente și materiale critice crește rapid.

Materiile prime strategice intră în ecuația AI

Un exemplu relevant este indiumul, un metal rar produs în proporție de aproximativ 70% de către China. Deși utilizat tradițional în ecrane și lipituri industriale, indiumul a devenit esențial în producția de semiconductori avansați, inclusiv pentru tehnologiile optice utilizate în centrele de date AI.

China a început să intensifice controlul exporturilor de indium și derivate, într-un context în care materiile prime critice devin pârghii geopolitice și economice. Chiar dacă metalul nu este încă pe lista oficială a restricțiilor, procesul de verificare a exporturilor s-a înăsprit, sugerând o posibilă extindere a regimului de control.

Această evoluție reflectă o tendință mai amplă: resursele industriale nu mai sunt doar inputuri economice, ci instrumente strategice într-o competiție globală pentru tehnologie și securitate economică.

O economie cu două viteze

Analiștii descriu tot mai frecvent China ca o economie „cu două viteze”. Pe de o parte, consumul intern slăbește sub presiunea incertitudinii, a îndatorării și a crizei imobiliare. Pe de altă parte, industria orientată spre export și sectorul tehnologic avansat continuă să crească, susținute de cererea globală.

Această divergență creează o problemă structurală: creșterea economică devine mai dependentă de factori externi și mai puțin de consumul intern, ceea ce crește vulnerabilitatea pe termen lung.

Economiștii estimează că ritmul de creștere ar putea încetini în trimestrele următoare, în timp ce autoritățile de la Beijing ar putea fi nevoite să intervină cu măsuri de stimulare țintită a consumului în a doua parte a anului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Analiză: China între două viteze: consumul intern se prăbușește, industria AI accelerează economia appeared first on Forbes Romania.