Bugetul țărilor NATO destinat apărării însumează 1,4 trilioane de dolari.

Conform raportului anual al NATO, în 2025, Europa şi Canada şi-au majorat cheltuielile de apărare cu o cincime, notează Politico. Raportul mai demonstrează că toţi cei 32 de membri ai NATO au îndeplinit obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB pentru anul trecut.

În ceea ce privește cheltuielile totale pentru apărare, acestea s-au ridicat la 1,4 trilioane de dolari, o creştere cu 6% faţă de 2024. În 2025, Spania, Portugalia, Albania, Belgia şi Canada şi-au cheltuit cea mai mică parte din PIB pentru apărare – toate la 2%.

Polonia a avut cele mai mari cheltuieli ca procent din PIB în cadrul alianţei, cu 4,3%, în timp ce Lituania, Letonia, Estonia şi Danemarca au fost cu mult peste 3%. Între 2024 şi 2025, Europa şi Canada şi-au crescut cheltuielile pentru apărare cu 19%, până la 574 de miliarde de dolari, potrivit raportului, în timp ce cheltuielile din SUA s-au redus marginal, la 838 de miliarde de dolari. Ponderea SUA din totalul cheltuielilor NATO pentru apărare a scăzut de la 64% la 59% anul trecut.

Interesant este şi statistica privind numărul de militari. Țara noastră a raportat peste 69.000,  în timp ce ţările din Europa au aproximativ două milioane de militari, iar toate ţările aliate 3,3 milioane.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Raport SG NATO 2025: Toate statele membre au cheltuit peste 2% din PIB pe apărare appeared first on Forbes Romania.

Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) estimează pentru 2026 o evoluție pozitivă a principalilor indicatori financiari, susținută de extinderea rețelei și performanța restaurantelor existente.

Compania vizează vânzări de peste 1,69 miliarde de lei în restaurante, în creștere cu 7,6% față de anul anterior. Avansul este susținut atât de creșterea vânzărilor în restaurantele comparabile, cât și de contribuția unităților noi. În același timp, grupul anticipează îmbunătățirea profitabilității, cu o EBITDA (excluzând impactul IFRS 16) estimată la 160 milioane de lei (+8,2%) și un profit net de 72,7 milioane de lei, în creștere cu 1,1%.

„Am construit bugetul pentru 2026 într-o manieră prudentă, ancorată în realitățile economice actuale și ținând cont de perspectivele acestui an, marcat de incertitudini generate de contextul geopolitic, presiuni inflaționiste și creșteri de costuri la energie, materii prime și combustibili. În același timp, rămânem încrezători în potențialul nostru de creștere, accelerăm investițiile față de anul trecut și ne menținem ambițiile de extindere a rețelei, precum și de dezvoltare a brandurilor recent achiziționate”, a declarat Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group.

Gestionarea costurilor rămâne o prioritate. Cheltuielile cu alimentele și materialele sunt estimate să crească odată cu vânzările, menținând, însă, o pondere stabilă de 31,2% din total. Cheltuielile cu personalul vor fi ajustate în funcție de evoluția vânzărilor, urmând dinamica acestora pe parcursul anului. Per ansamblu, cheltuielile de exploatare în restaurante sunt așteptate să rămână stabile ca pondere în vânzări.

Totodată, în 2026, Sphera accelerează investițiile și alocă aproximativ 130 milioane lei pentru dezvoltare. Planurile de expansiune includ deschiderea a 21 de restaurante noi: 11 în România (8 KFC, 2 Taco Bell și 1 Hard Rock Cafe), 2 în Republica Moldova (KFC și Taco Bell) și 8 în Italia (3 KFC și 5 Cioccolatitaliani). Totodată, Grupul va continua investițiile în remodelarea restaurantelor existente și în digitalizare, prin implementarea soluțiilor de comandă de tip chioșcuri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Sphera Franchise Group estimează investiții de aproximativ 130 milioane de lei în 2026 appeared first on Forbes Romania.

Dacă războiul din Orientul Mijlociu continuă să majoreze preţurile la energie şi perturbă transportul global, creşterea comerţului mondial cu mărfuri va încetini semnificativ la 1,9% anul acesta, de la 4,6% anul trecut, şi s-ar putea reduce chiar mai mult.

În 2025, creşterea comerţului legată de inteligenţa artificială (AI) şi majorarea exporturilor de mărfuri către SUA în anticiparea taxelor vamale a dus la o performanţă peste aşteptări a comerţului, transmite DPA, citată de Agerpres. Deşi comerţul mondial a rămas rezilient, previziunile sunt sub presiune în urma extinderii războiului din Iran, a anunțat directorul general de la OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

Conform unui raport publicat joi de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), dacă preţurile ţiţeiului şi gazelor naturale lichefiate (GNL) rămân ridicate anul acesta, în urma conflictului, creşterea comerţului mondial cu mărfuri ar putea încetini la 1,4%. O blocadă prelungită a Strâmtorii Ormuz de către Iran ar afecta importurile de îngrăşăminte şi recoltele unor ţări ca India, Thailanda, Brazilia, şi ar spori riscurile la adresa securităţii alimentare.

„Preţurile ridicate la energie ar putea şterge 0,5 puncte procentuale din creşterea comerţului mondial cu mărfuri, cele mai afectate fiind Asia şi Europa”, avertizează OMC.

Şi creşterea comerţului cu servicii ar putea încetini la 4,1% anul acesta, faţă de un nivel previzionat anterior de 4,8%, în urma perturbării comerţului maritim şi a celui aerian. Anul trecut, creşterea comerţului cu servicii a fost de 5,3%.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Creșterea comerțului mondial va încetini la 1,9% în 2026 appeared first on Forbes Romania.

Numărul turiştilor străini în Japonia a crescut, în ritm anual, cu 6,4% în februarie, ajungând la 3,47 milioane, cel mai ridicat total lunar înregistrat vreodată.

Acest record se datorează majorării numărului de călătorii din Asia de Est, în urma vacanţelor de Anul Nou Lunar, arată datele guvernamentale publicate miercuri, în contextul în care turiştii chinezi au stat departe pe fondul tensiunilor dintre Tokyo şi Beijing, transmit Kyodo şi Reuters.

Cei mai mulţi turişti străini în „Ţara Soarelui Răsare” au venit din Coreea de Sud (1,09 milioane, o creştere de 28,2%) şi Taiwan (693.600, un avans de 36,7%), conform datelor publicate de Organizaţia naţională de turism din Japonia (JNTO).

Numărul vizitatorilor din China a scăzut în ritm anual cu 45,2% în februarie, la 396.400, a treia lună de declin consecutiv. Relaţiile dintre cele două ţări vecine s-au deteriorat de când prim-ministrul japonez, Sanae Takaichi, a sugerat în noiembrie că Tokyo ar putea interveni militar dacă China ar lansa un atac împotriva Taiwanului. În replică, Beijingul şi-a sfătuit cetăţenii să nu călătorească în Japonia.

Cifrele din turism au fost sprijinite de faptul că anul acesta sărbătorile de Anul Nou Lunar au avut loc în februarie, comparativ cu ianuarie anul trecut, a precizat JNTO.

La festivalul Kawazu Sakura Festival din estul Japoniei, cunoscut pentru înflorirea timpurie a florilor de cireş, scăderea turiştilor chinezi a fost semnificativă, a explicat Hoshi Mori, director al Asociaţiei turistice a oraşului. Totuşi, festivalul a atras 630.000 de vizitatori, cei mai mulţi începând din 2022, datorită majorării numărului de turişti interni şi din Taiwan.

Japonia a primit un nou număr record de vizitatori străini anul trecut, peste 40 de milioane pentru prima dată, în pofida unei scăderi accentuate a sosirilor de turişti chinezi la sfârşitul anului. Guvernul japonez şi-a stabilit un obiectiv ambiţios: să ajungă la 60 de milioane de turişti străini anual până în 2030, dublând numărul în mai puţin de un deceniu.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Numărul turiştilor străini în Japonia a ajuns la un nou nivel record appeared first on Forbes Romania.

Cel mai recent raport privind comerţul agroalimentar al Uniunii Europene, publicat vineri de Comisia Europeană, arată că exporturile agroalimentare ale UE au atins un nou record în 2025, în pofida provocărilor economice globale.

Exporturile agroalimentare ale UE s-au cifrat la 238,4 miliarde euro în 2025, ceea ce reprezintă o creştere cu 1% (sau 2,3 miliarde euro) faţă de 2024. Marea Britanie a rămas principala destinaţie pentru exporturile agroalimentare ale UE, reprezentând 23% din total (55,6 miliarde euro), informează executivul comunitar.

Printre alte evoluţii-cheie, au crescut semnificativ exporturile în Elveţia (avans de 7% sau 1,2 miliarde euro) şi Turcia (creştere de 16% sau 1,1 miliarde euro). Preparatele din cereale, produsele lactate şi vinul au continuat să conducă exporturile UE, în timp ce cacaua, cafeaua şi ciocolata au înregistrat cele mai mari creşteri de valoare, în mare parte din cauza majorării preţurilor.

Pe de altă parte, importurile agroalimentare ale blocului comunitar au crescut cu 9%, sau 15,3 miliarde de euro, faţă de 2024, până la la 188,6 miliarde euro. Marea Britanie, Brazilia şi SUA au rămas principalii furnizori, cu cacao, cafea şi fructe şi fructe cu coajă lemnoasă, care au determinat creşterea importurilor din cauza preţurilor mai mari la nivel mondial.

UE a înregistrat un excedent comercial agroalimentar global de 49,9 miliarde euro în 2025. Această valoare este cu 13,3 miliarde euro mai mică decât excedentul total din 2024, în principal din cauza creşterii preţurilor de import ale unor produse de bază esenţiale, cum ar fi cafeaua, cacaua, fructele şi fructele cu coajă lemnoasă.

UE rămâne primul exportator mondial de produse agroalimentare şi a fost, de asemenea, cel mai mare importator mondial în 2025.

Comerţul cu produse agroalimentare a reprezentat 9% din totalul exporturilor UE (2.600 miliarde de euro), 7,5% din totalul importurilor UE (2.500 miliarde de euro) şi 37% din excedentul comercial total al UE în 2025.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Exporturile agroalimentare ale UE au atins un nou record în 2025 appeared first on Forbes Romania.

Cantitatea este echivalentul unui camion plin cu mâncare, asta în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, potrivit Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).

„România trăieşte zilnic un paradox dureros: în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, având dificultăţi în a-şi asigura o masă completă zilnic, la nivel naţional aruncăm peste 3,4 milioane de tone de alimente în fiecare an (2022). Statistic, asta înseamnă că un camion plin cu mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut”, se menţionează în comunicat.

Federaţia atrage atenţia asupra unor percepţii greşite care contribuie la risipa alimentară şi propune câteva soluţii simple pentru reducerea acesteia.

Potrivit organizaţiei, una dintre cele mai răspândite idei este aceea că risipa alimentară ar fi generată în principal de supermarketuri, iar la nivelul gospodăriilor problema ar fi minoră.

“Risipa alimentară e generată de supermarketuri. La mine în casă nu prea se aruncă mâncare”, arată FBAR, subliniind că acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri privind risipa alimentară.

În realitate, studiile arată că gospodăriile sunt responsabile pentru o parte covârşitoare a cantităţii de hrană aruncată. Cumpărăturile impulsive şi lipsa de organizare duc adesea la pierderea evidenţei produselor din frigider. Pentru a conştientiza acest lucru, specialiştii recomandă testul “Puşculiţa risipei”: un borcan în care să fie pusă contravaloarea alimentelor aruncate, pentru a vedea la finalul lunii cât costă lipsa de organizare.

O altă percepţie greşită des întâlnită este aceea că alimentele aruncate nu ar avea un impact asupra mediului.”Mâncarea este biodegradabilă, deci dacă o arunc la gunoi nu poluează”, notează organizaţia.

În realitate, atunci când hrana ajunge la groapa de gunoi şi se descompune, eliberează metan, un gaz cu efect de seră extrem de puternic. În plus, odată cu un aliment aruncat sunt irosite şi resursele necesare pentru producţia, ambalarea şi transportul acestuia, precum apa, energia şi munca umană, se mai arată în comunicat.

De asemenea, multe alimente ajung la gunoi din cauza confuziei privind etichetele de pe ambalaj.”Dacă a trecut data de pe ambalaj, produsul e periculos şi trebuie aruncat imediat”, se mai precizează în document.

Specialiştii subliniază că trebuie făcută diferenţa între “a se consuma până la”, care indică siguranţa alimentară şi este folosită, de exemplu, la carne sau lactate, şi “a se consuma de preferinţă înainte de”, care se referă la calitatea optimă a produsului. Produse precum pastele, orezul, conservele sau cafeaua pot fi consumate şi după această dată, dacă ambalajul este intact.

Totodată, prevenirea risipei nu presupune măsuri complicate, ci câteva obiceiuri simple de organizare.

“Să previi risipa e prea complicat, ia prea mult timp şi nu face o diferenţă reală”, susţin reprezentanţii organizaţiei. În realitate, organizarea inteligentă necesită doar câteva minute pe săptămână.

Printre soluţiile recomandate se numără aplicarea regulii FIFO (First In, First Out) în frigider, crearea unei zone pentru produsele care trebuie consumate cu prioritate, rehidratarea legumelor ofilite în apă cu gheaţă sau congelarea ingredientelor rămase în tăviţe pentru gheaţă, se mai precizează în document.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post România aruncă anual peste 3,4 milioane de tone de alimente appeared first on Forbes Romania.

România se află pe locul 3 în UE la prezența femeilor în antreprenoriat. În ultimul deceniu, numărul femeilor care conduc sau dezvoltă afaceri a crescut constant, iar țara noastră depășește media Uniunii Europene la acest indicator.

Potrivit datelor Eurostat, analizate de organizația de antreprenoriat The Business Alliance, aproape 4 din 10 antreprenori din România sunt femei.

„România este una dintre campioanele Europei la antreprenoriat feminin. Vedem tot mai multe femei care aleg să își lanseze propriile afaceri și să își asume roluri de lider, iar acest lucru spune multe despre curajul, determinarea și capacitatea lor de a transforma idei în proiecte reale. Antreprenoriatul feminin aduce în business o combinație valoroasă de creativitate, perseverență și viziune pe termen lung, iar aceste calități contribuie tot mai mult la dezvoltarea economiei și la diversificarea mediului antreprenorial”, spune antreprenorul Florin Pețu, fondatorul organizației The Business Alliance.

Top țări din UE după proporția femeilor în antreprenoriat, conform Eurostat:

• Grecia – aproximativ 40–45% dintre antreprenori sunt femei
• Polonia – aproximativ 38–40%
• România – aproximativ 38%
• Spania – aproximativ 36–38%
• Portugalia – aproximativ 35–37%
• Italia – aproximativ 34–36%
• Franța – aproximativ 33–35%
• Olanda – aproximativ 32–34%
• Suedia – aproximativ 31–33%
• Germania – aproximativ 30–32%

Câte femei sunt antreprenoare în România

În România, aproximativ 620.000 de femei sunt acționare sau asociate în companii active, iar alte circa 185.000 desfășoară activități independente ca PFA, întreprindere individuală sau familială. Astfel, aproape 800.000 de femei sunt implicate direct în mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea antreprenoriatului și a economiei locale, potrivit datelor de la Registrul Comerțului analizate de KeysFin.

De asemenea, 47% dintre firmele cu cifră de afaceri peste 10.000 lei au cel puțin o femeie acționar sau asociat, iar 25% dintre companiile active din România sunt deținute exclusiv de femei.

Deși antreprenoriatul feminin este în dezvoltare continuă, însăși antreprenorii susțin că există limitări și provocări.

Un sondaj intern realizat de The Business Alliance, la care au răspuns membri ai organizației – bărbați și femei, arată că majoritatea antreprenorilor consideră că antreprenoriatul feminin este în creștere, însă femeile antreprenor continuă să se confrunte cu obstacole specifice.

• 60,9% – consideră că antreprenoriatul feminin a crescut, dar există încă bariere și provocări specifice
  
  
• 30,4% – spun că evoluția este vizibilă și că tot mai multe femei pornesc propriile afaceri
  
  
• 8,7% – consideră că progresul este moderat, cu o evoluție lentă
  
  

Rezultatele arată că percepția generală este una pozitivă, însă ecosistemul antreprenorial încă nu oferă condiții complet egale pentru femeile care conduc sau dezvoltă un business.

În același timp, există încă provocări reale – de la accesul la finanțare și la rețele de business, până la echilibrul dintre viața profesională și cea personală, punctează Florin Pețu, fondatorul comunității The Business Alliance.

Potrivit acestuia, consolidarea comunităților de business poate contribui la reducerea acestor bariere, oferind antreprenorilor spații de networking, schimb de experiență și oportunități de colaborare.

Antreprenoriatul feminin – un potențial economic major

Pe plan global, studiile arată că antreprenoriatul feminin reprezintă una dintre cele mai importante surse de creștere economică și inovare.

Raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM) indică faptul că aproximativ o treime dintre antreprenorii care conduc afaceri mature sunt femei, iar diferența dintre femei și bărbați în start-up-uri continuă să se reducă.

În România, evoluția este clară: în urmă cu aproximativ un deceniu, femeile reprezentau aproximativ 29% dintre antreprenori, iar astăzi ponderea lor a ajuns la aproape 38%.

Datele Eurostat, OECD și rezultatele sondajului realizat în comunitatea The Business Alliance arată că antreprenoriatul feminin din România se află pe o traiectorie de creștere.

Tot mai multe femei își lansează propriile afaceri și ocupă poziții de leadership în companii, însă persistă provocări legate de accesul la finanțare, rețele de business și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Pentru comunități de business precum The Business Alliance, susținerea antreprenoriatului feminin reprezintă nu doar o direcție de dezvoltare economică, ci și o oportunitate de a valorifica un potențial antreprenorial încă insuficient exploatat.

Media europeană arată că 34,4% dintre antreprenorii din UE sunt femei. Aproximativ 6% dintre femeile adulte sunt implicate în lansarea sau conducerea unui business nou, comparativ cu 8% dintre bărbați.

Țările din Europa Centrală și de Est apar frecvent în top deoarece au o tradiție mai mare de micro-businessuri și firme de familie, femeile sunt mai prezente în IMM-uri și servicii și antreprenoriatul este uneori o alternativă la piața muncii. De aceea, România este printre țările UE cu cea mai mare proporție de femei antreprenor, chiar dacă participarea generală a femeilor pe piața muncii rămâne sub media europeană.

De asemenea, raportul OECD – The Missing Entrepreneurs arată că aproximativ 6% dintre femeile din UE sunt implicate în lansarea sau conducerea unui start-up, comparativ cu 8% dintre bărbați, ceea ce indică un decalaj de gen în antreprenoriat. În acest context, România se situează peste media europeană în ceea ce privește ponderea femeilor antreprenor.

The Business Alliance (TBA) este o organizație de business din România care reunește antreprenori, manageri și profesioniști din diverse domenii, cu scopul de a încuraja colaborarea, schimbul de experiență și dezvoltarea mediului antreprenorial. Prin evenimente de networking, întâlniri de business și inițiative dedicate comunității de antreprenori, organizația contribuie la consolidarea relațiilor de business, la dezvoltarea parteneriatelor și la susținerea inițiativelor

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Raport: România, pe locul 3 în UE la numărul femeilor care dețin o firmă. Aproape 4 din 10 antreprenori sunt femei, peste media UE appeared first on Forbes Romania.

Piața certificărilor verzi, precum și a celor pentru sănătate, siguranță și accesibilitate, a rămas foarte activă în 2025.

La nivel european au fost operate modificări privind obligațiile de raportare în domeniul sustenabilității. Anul trecut au fost acordate peste 180 de certificări verzi (BREEAM și LEED) și peste 70 de certificări axate pe sănătate și accesibilitate (WELL Health-Safety și Access4you), pentru proiecte care însumează aproximativ 4,6 milioane de metri pătrați de spații imobiliare, potrivit raportului anual publicat de Colliers.

Datele centralizate arată că, în 2025, au fost acordate 168 de certificări BREEAM, 13 – LEED, 52 – WELL și 23 – Access4you, ceea ce confirmă interesul constant al pieței pentru standarde clare de performanță și sustenabilitate. În funcție de tipul de proprietate, clădirile de birouri au avut cea mai mare pondere, cu 107 certificări. Au urmat proiectele de retail, cu 81 de certificări, segmentul industrial și logistic, cu 59, și alte tipuri de active imobiliare, care au cumulat 9 certificări.

„Certificările verzi nu mai reprezintă doar un avantaj competitiv, ci au devenit un criteriu important în finanțarea, refinanțarea și vânzarea proprietăților imobiliare. Băncile analizează tot mai atent consumul de energie și amprenta de carbon, iar investitorii și dezvoltatorii abordează sustenabilitatea ca parte integrată a strategiei de business, pe baza unor indicatori clari și măsurabili. Vedem o piață mai matură, în care contează rezultatele concrete, nu doar bifarea unor cerințe formale”, explică Roxana Isopescu, Director | Sustainability Services la Colliers.

Un alt semnal important din 2025 este creșterea numărului de certificări de cel mai înalt nivel – LEED Platinum și BREEAM Outstanding. Peste 20 de proiecte au obținut aceste standarde, mai mult decât dublu față de media din urmă cu câțiva ani, evoluție care, potrivit consultanților Colliers, arată că noile dezvoltări din România sunt realizate la standarde tot mai ridicate și că proprietarii investesc constant în clădiri mai eficiente, mai bine construite și mai sustenabile pe termen lung.

Clădirile de birouri au concentrat peste 40% din totalul certificărilor, ceea ce arată că, în acest segment, standardele de sustenabilitate, costurile de operare și atractivitatea pentru chiriași contează tot mai mult. Retailul a avut o pondere de peste 30%, inclusiv prin certificarea mai multor proiecte din același portofoliu. În cazul proiectelor industriale și logistice, dezvoltatorii urmează în general modele bine stabilite, ceea ce le permite să respecte mai ușor cerințele privind eficiența energetică și reducerea emisiilor.

În 2025, mai mulți jucători importanți din piață au continuat să investească în certificarea și recertificarea proiectelor din portofoliu, menținând un ritm susținut pe tot parcursul anului. CTP a finalizat aproape 40 de certificări, Globalworth – 36 de proiecte, iar AFI Europe – 17 certificate, în special pe segmentul de birouri. În retail, Penny s-a remarcat prin 45 de proiecte certificate, fiind unul dintre cei mai activi investitori în acest domeniu.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Analiză: Peste 4,6 milioane de metri pătrați certificați în 2025. Clădirile de birouri domină piața sustenabilității appeared first on Forbes Romania.

În ianuarie 2026, producţia de carne a României a crescut la porcine şi la păsări, în timp ce la bovine, ovine şi caprine a scăzut, în comparaţie cu perioada similară din 2025.

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în luna ianuarie 2026, faţă de luna decembrie 2025, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la păsări, iar la bovine, la porcine şi la ovine şi caprine au scăzut.

În ianuarie 2025, au fost sacrificaţi 281.000 de porci, în scădere cu 58,80% comparativ cu decembrie 2025, când au fost sacrificate 682.000 de animale. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, numărul de sacrificări a fost mai mare cu 8,91%.

Producţia de carne de porc a totalizat 26.455 tone în ianuarie 2026, în scădere cu 58,14% faţă de decembrie 2025. În schimb, comparativ cu luna similară a anului precedent, România a înregistrat o creştere a producţiei, cu 11,31% în ianuarie 2026.

Potrivit INS, în ianuarie 2026, au fost sacrificate 120.000 de oi şi capre, mai puţine decât în decembrie 2025, când s-au înregistrat 313.000 de animale sacrificate, respectiv 61,66%. În ianuarie 2025, numărul ovinelor şi caprinelor sacrificate a totalizat 125.000 de capete, în scădere cu 4%.

La ovine şi caprine, greutatea în carcasă a înregistrat o scădere în ianuarie 2026 faţă de luna anterioară, cât şi raportat la ianuarie 2025. Astfel, producţia de carne de ovine şi caprine a fost de 1.807 tone în ianuarie 2026, în scădere cu 61,13% faţă de cea din decembrie şi cu 4,94% comparativ cu luna similară din 2025.

La carnea de pasăre, producţia a crescut în ianuarie 2026 atât raportat la luna anterioară, cu 6,91%, dar şi comparativ cu luna similară din 2025, cu 0,74%, totalizând 53.981 tone.

Datele statistice arată că în ianuarie 2026 au fost sacrificate 32,155 milioane de păsări, în creştere cu 2,18% faţă de luna anterioară (31,468 milioane capete) şi cu 1,27% comparativ cu ianuarie 2025 (31,751 milioane de capete).

În ceea ce priveşte producţia de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna ianuarie a acestui an 6.578 tone, în scădere cu 3,31% faţă de decembrie, când a fost înregistrată o producţie de 6.803 tone carcasă. Faţă de ianuarie 2025, când s-au consemnat 6.959 tone carcasă, scăderea a fost de 5,47%.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Producția de carne a României, în creștere la păsări și porcine appeared first on Forbes Romania.

În ciuda majorării prețurilor la acest tip de fast-food, cererea se află în creștere, în Germania, conform unui sondaj.

Anul trecut, preţul mediu naţional pentru o lipie umplută cu carne condimentată şi salată a fost de 6,70 euro (7,80 dolari). Este vorba de un preţ cu 47% mai mare decât în 2021, când preţul era de 4,85 euro, a informat institutul de sondare YouGov, transmite DPA, citată de Agerpres.

Cu toate acestea, numărul de comenzi de kebab a crescut cu 15% în aceeaşi perioadă, reprezentând o creştere peste medie, arată concluziile sondajului. Piaţa generală de mâncare la pachet din Germania a crescut cu doar 8% între 2021 şi 2025.

Sondajul include comenzi pentru mese destinate consumului imediat, inclusiv în restaurante, snack baruri, cantine şi unităţi comerciale de catering – atât la faţa locului, cât şi digital, de exemplu prin aplicaţiile de livrare de mâncare.

Un sondaj YouGov realizat în 2025 a constatat că aproximativ una din trei persoane (35%) din Germania mănâncă kebab cel puţin o dată pe lună. Cifra include atât opţiuni cu carne, cât şi opţiuni fără carne.

Numărul de cumpărători a scăzut uşor între 2021 şi 2025, dar cei mai mulţi clienţi au comandat mai frecvent, potrivit YouGov, care înregistrează achiziţiile a peste 7.000 de persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 69 de ani.

În 2021, pandemia de Covid-19 a lovit şi industria cateringului. Snack-barurilor li s-a interzis temporar să servească oaspeţi, dar vânzările la pachet şi livrările au fost în mare parte posibile.

Alături de currywurst, kebabul este unul dintre cele mai populare produse de tip fast-food din Germania.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Cererea de doner kebab este în creştere în Germania appeared first on Forbes Romania.