Conflictul declanșat în jurul Groenlandei, inițial perceput ca o inițiativă politică izolată a președintelui SUA, s-a transformat într-o confruntare economică cu impact global, amplificând riscurile geopolitice pentru piețele financiare, arată o analiză realizată de XTB, companie de investiții pe piețele internaționale.
Potrivit analiștilor, decizia Washingtonului de a introduce, de la 1 februarie, tarife de 10% pentru importurile din opt state europene care se opun preluării insulei – cu posibilitatea majorării acestora la 25% în luna iunie – marchează o ruptură semnificativă în relațiile transatlantice. Dincolo de impactul comercial, măsura creează un precedent politic sensibil: utilizarea sancțiunilor economice pentru obținerea de concesii teritoriale.
Europa răspunde dur și ia în calcul represalii majore
Uniunea Europeană a reacționat mai ferm decât în episoadele anterioare de tensiuni comerciale, luând în calcul activarea Instrumentului anti-coerciune (ACI) și reluarea unui pachet de represalii estimate la până la 93 de miliarde de euro. În acest context, conflictul riscă să se extindă dincolo de comerț, către sectoare strategice, reglementări financiare și fluxuri de capital, sporind volatilitatea pe piețele globale.
Analiza XTB evidențiază existența unor dependențe asimetrice între cele două blocuri. În ultimul an, Statele Unite au importat bunuri de peste 365 de miliarde de dolari din țările europene afectate, Germania și Regatul Unit având o pondere semnificativă. Multe dintre aceste importuri sunt bunuri intermediare cu valoare adăugată ridicată, dificil de înlocuit pe termen scurt, ceea ce limitează eficiența tarifelor ca instrument de presiune.
În schimb, exporturile americane către Europa sunt concentrate pe materii prime agricole, energie și servicii digitale, segmente în care există alternative regionale sau globale. Acest dezechilibru explică de ce Europa percepe un spațiu de manevră mai larg, în timp ce SUA încearcă să forțeze o soluționare rapidă, înainte ca lanțurile de aprovizionare să se adapteze.
Cine ar avea de câștigat
Printre potențialii beneficiari ai tensiunilor se numără statele europene care controlează puncte strategice. Danemarca, prin companii precum Novo Nordisk și Maersk, joacă un rol-cheie în industria farmaceutică și transportul maritim global. Olanda, prin ASML, deține un quasi-monopol în echipamentele avansate de litografie, esențiale pentru industria semiconductorilor. Norvegia ar putea beneficia indirect prin poziția sa în sectorul gazelor și petrolului, iar Germania și Franța își mențin avantajele în industrii greu de substituit, de la automatizare și chimie până la apărare și aerospațial.
Într-un scenariu de tensiuni prelungite, Europa ar putea accelera strategia de autosuficiență energetică, reducând dependența de importurile din SUA și consolidându-și poziția de negociere pe piața energetică, avertizează analiștii.
Activele refugiu câștigă teren, SUA resimt presiuni interne
Pe fondul incertitudinilor, activele de refugiu se remarcă drept câștigătoare. Aurul a urcat spre 4.700 de dolari pe uncie, susținut de achizițiile record ale băncilor centrale, iar euro și alte monede europene au arătat o reziliență relativă. În paralel, se conturează un narativ de slăbire a încrederii în instituțiile americane, care favorizează realocarea treptată a capitalului.
Statele Unite se confruntă, însă, cu riscuri structurale. Economia americană are un deficit extern ridicat și depinde de capitalul străin, în condițiile în care Europa, Regatul Unit și Norvegia dețin peste 10.000 de miliarde de dolari în active financiare americane. Chiar și ajustări marginale ale preferințelor investiționale ar putea pune presiune pe dolar și pe costurile de finanțare.
În plus, cele mai vulnerabile sectoare din SUA sunt cele dependente de componente europene esențiale, precum apărarea, industria aerospațială, farma și tehnologia avansată. Consumatorii americani ar putea deveni, la rândul lor, „perdanții tăcuți” ai conflictului, prin creșterea prețurilor de import, presiuni inflaționiste și reducerea puterii de cumpărare.
Deși pe termen scurt un dolar mai slab și protecționismul pot oferi sprijin unor industrii americane, analiza XTB arată că, pe termen mediu și lung, balanța rămâne nefavorabilă pentru SUA: investiții mai reduse, inflație importată mai mare și dileme dificile între ajustări fiscale și monetizarea datoriei.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.