Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale la nivel național a scăzut cu peste 22% în ultimii zece ani, potrivit datelor analizate de Forbes România pe baza portalului Statistici România.
Dacă în 2015 au fost emise 39.112 autorizații, în 2024 numărul acestora a coborât la 30.426, ceea ce reflectă un recul de peste 8.600 de autorizații la nivel național.
Ilfov își păstrează prima poziție în clasament, însă cu o scădere substanțială a volumului de autorizații: de la 5.318 în 2015, la 2.901 în 2024. Tendința ar putea reflecta atât maturizarea pieței imobiliare periurbane din jurul Capitalei, cât și presiunile legate de infrastructură, reglementări sau condiții de finanțare.
Pe următoarele locuri se mențin județele cu piețe imobiliare active – Timiș (1.976 autorizații în 2024 față de 2.257 în 2015) și Suceava (1.962 în 2024, față de 2.401 în 2015). Iașiul și Clujul completează top 5, ambele în scădere față de acum un deceniu.
Bucureștiul înregistrează una dintre cele mai abrupte scăderi: doar 330 de autorizații în 2024, față de 681 în 2015, o diminuare de peste 50%. Capitala este devansată de majoritatea județelor din top, inclusiv de Ialomița, Giurgiu sau Gorj.
În partea inferioară a clasamentului se mențin județele Caraș-Severin, Tulcea și Teleorman, toate cu sub 200 de autorizații emise în 2024. Caraș-Severin încheie lista, cu doar 120 de autorizații, față de 192 în 2015.
Comparativ cu 2015, doar câteva județe au înregistrat o dinamică relativ constantă sau ușor pozitivă – de exemplu, Bihorul și Brașovul au reușit să limiteze scăderea autorizațiilor, iar Salajul și Satu Mare au raportat cifre relativ stabile. Totuși, pe ansamblu, toate regiunile istorice (Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia și Dobrogea) au consemnat o scădere a activității în sectorul rezidențial.
Scăderea numărului total de autorizații de construire reflectă mai mulți factori precum creșterea costurilor de construcție, înăsprirea condițiilor de creditare și reducerea marjelor de profit pentru dezvoltatori. În paralel, urbanizarea accelerată din anii anteriori și epuizarea terenurilor disponibile în proximitatea marilor orașe au dus la o scădere a ritmului de autorizare în anumite zone.
Evoluția evidențiază presiuni persistente asupra pieței rezidențiale din România și un potențial necesar de recalibrare a politicilor locale de urbanism, precum și a strategiilor de dezvoltare imobiliară în următorii ani.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.