Într-un context marcat de presiuni fiscale, schimbări legislative și o ofertă tot mai limitată de locuințe noi, anul 2026 se anunță drept unul al repoziționării strategice pentru piața imobiliară și cea de creditare din România, arată o analiză realizată de OferteBancare.ro.
În condițiile în care dobânzile ajung sub nivelul inflației, piața secundară a locuințelor devine principalul câștigător, atât pentru cumpărătorii finali, cât și pentru investitori.
Potrivit analizei, modificările legislative recente, inclusiv așa-numita Lege Nordis, sporesc protecția cumpărătorilor, dar reduc lichiditatea dezvoltatorilor mici și medii, favorizând consolidarea pieței în jurul jucătorilor mari, bine capitalizați.
În paralel, majorarea cotei de TVA pentru locuințele noi mută avantajul competitiv către tranzacțiile cu imobile „second-hand”, care nu sunt afectate de acest cost suplimentar.
„Nu suntem într-o bulă imobiliară. O piață în care aproximativ 60% dintre achiziții au fost realizate cu bani cash în ultimii ani este o piață de economisire, nu una de speculă bazată pe datorie”, afirmă Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro.
După vârful dobânzilor din anii anteriori, 2026 va aduce un trend de stabilizare pe dobânzile fixe și de scădere pe dobânzile variabile, în special ca urmare a evoluției IRCC. Băncile intră într-o competiție intensă pentru refinanțări și clienți noi, cu oferte care coboară sub nivelul inflației, ceea ce îmbunătățește semnificativ accesibilitatea creditului.
Scăderea IRCC de la începutul anului funcționează deja ca un „balon de oxigen” pentru clasa medie, iar o eventuală reducere a dobânzii-cheie de către BNR, condiționată de corecția deficitului bugetar, ar putea accelera acest proces spre final de an.
Pe segmentul rezidențial, oferta rămâne principalul punct de presiune. Numărul autorizațiilor de construire, mai ales în București, se află pe un trend descendent accentuat, ceea ce generează un deficit de locuințe noi în 2026. În acest context, prețurile se mențin reziliente, chiar dacă volumul tranzacțiilor rămâne moderat.
„Modificările legislative apărute în urma cazului Nordis cresc siguranța cumpărătorilor, dar restrâng lichiditatea dezvoltatorilor mici și medii. Piața se consolidează în jurul jucătorilor mari, bine capitalizați, iar livrările de proiecte noi vor rămâne limitate”, subliniază Claudiu Trandafir.
Potrivit analizei care citează informațiile ANCPI, din 2017 până în prezent, în România au fost tranzacționate peste 1,6 milioane de locuințe, majoritatea fără credit bancar. Acest profil al vânzătorilor – fără presiunea ratelor – conferă stabilitate prețurilor pe piața secundară.
În plus, creșterea TVA pentru locuințele noi creează o diferență de preț suficient de mare încât o parte semnificativă a cererii finanțate prin credit să se reorienteze către apartamentele existente. Cele mai atractive rămân locuințele construite și finalizate în perioada 2017–2025, dar și apartamentele mai vechi, finalizate înainte de 2000, situate în zone centrale sau bine conectate.
„Prețurile nu scad pentru că oferta nouă este la minim istoric, iar vânzătorii de pe piața secundară nu sunt presați de bănci. În 2026, cea mai inteligentă achiziție pentru un cumpărător cu credit este un apartament recent, din piața secundară, combinat cu o dobândă fixă sub inflație”, concluzionează fondatorul OferteBancare.ro.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.