De asemenea și Ana Maria Mihăescu, NED Raiffeisen Bank Romania și Director Executiv MedLife, consideră că mediul de business nu era pregătit pentru un astfel de eveniment care să vină cu atâta forță. Deși cele mai multe dintre societăți aveau un business continuity plan, acesta era adaptat pentru alte tipuri de crize, nicidecum pentru una sanitară.
“Am văzut niște conduceri executive extrem de bine pregătite, informate și în același timp hands on, pentru că ce a fost caracteristic acestei crize, a fost numărul mare de măsuri care trebuiau luate. Trebuia să te reajustezi imediat și lucrul acesta l-am văzut la mai toate societățile”, spune Ana Maria Mihăescu.
Deși acum situația este diferită față de criza din 2008-2019, ca și atunci, cel care va plăti costul ieșirii din criză va fi, până la urmă, tot mediul de business. Însă, totul rezidă în simplificarea relației în răspunsul la criză și în reglementările pe care statul român urmează să le adopte sau să le simplifice pe cele existente, astfel încât să vină în sprijinul mediului de business din România.
“Dacă nu vom fi în zona avansată a celor care iau în calcul partea de impact de mediu, de impact social și partea de guvernanță, nu cred că ne vom putea număra printre câștigătorii post-criză”, mai spune ea.
Pe de altă parte, Ana Maria Mihăescu susține că agricultura și industriile conexe vor juca un rol important în perioada următoare. Astfel, aceasta a pus bazele unui fond de investiții axat în mod special pe agricultură, dar nu pentru a crea unicorni, ci pentru a crea zebre, pentru că, din punctul ei de vedere, toate proiectele trebuie să aibă un impact social și să se adreseze cu prioritate societății.
“Cred că viitorul pentru România nu stă în unicorni, ci în zebre. Acum patru ani pe piața de capital din America a apărut Zebra Manifest, care este o inițiativă ce prinde tot mai mult, atrage tot mai mulți membri și sper că și proiectele pe care le dezvoltăm noi să fie sub umbrela mișcării zebrelor. Cred că vom avea un impact pozitiv“, continuă aceasta.
Momentan, Ana Maria Mihăescu este în discuții cu diverși investitori privați atât din România, cât și din Turcia. Proiectul va fi unul regional, care se va focusa pe România, Bulgaria, Croația și Moldova. De asemenea, a semnat și contracte de cercetare, deoarece își dorește să meargă și cu partea de Internet of Things în zona agriculturii. Fondul de investiții va avea între 50 și 100 de milioane de euro și va fi lansat cel mai probabil în luna octombrie.
În plus, aceasta punctează și faptul că sistemul de stat trebuie să se schimbe extrem de mult și să aplice digitalizarea, pentru că “nu se poate să mergem înainte fără a digitaliza agențiile majore ale statului și reglementatorii”.
“Digitalizarea este răspunsul la mai toate probleme și dacă doar se va continua să se peticească în dreapta și în stânga vom ajunge la aceeași situație, în care sectorul privat va trebui să dea mai mult”, mai spune Ana Maria Mihăescu.
Așadar, Guvernul va trebui să se antreneze extrem de mult și să continue această deschidere spre investiții majore, deoarece nu poți să relansezi economia când partea de infrastructură critică nu este rezolvată. “Nu poți să mergi înainte cu același model de societate”, subliniază aceasta.
Pandemia de COVID-19 a evidențiat și necesitatea unei reforme a sectorului public, care este un pion important în creșterea competitivității economiei românești. De asemenea și un climat de business propice este necesar pentru a fi un jucător regional
“Eu am foarte mare încredere în sectorul privat românesc și de aceea cred că, dacă vom deveni mai vocali în toate instituțiile patronale și de business și vom impune cumva ca sectorul privat românesc, construirea lui, să devină o prioritate pentru toate partidele politice, acesta este punctul în care se poate reporni economia după COVID-19”, afirmă Mihăescu.
Criza generată de COVID-19 a adus totodată și oportunități, însă, pentru a dezvolta oportunitățile în realitate, acestea necesită un climat de business, fără de care afaceriștilor din România le va fi foarte greu să devină competitivi atât pe piața internă, cât și pe cea externă.
“Cred că ceea ce contează foarte mult în astfel de perioade dificile este autoreglementarea. Ceea ce le recomand este ca în toate entitățile profesionale să fie vocali. În cazul în care există un măr putred, ei să fie cei care îl scot din rândurile lor”, a conchis Ana Maria Mihăescu.