FacebookTwitterLinkedIn

Ana-Maria Diceanu, fondator și CEO al agenției de PR Brain 4 Strategy, consideră că sunt trei elemente combinate care pot atenua impactul nefast al fenomenului știrilor false (fake news): educația, tehnologia și o pregătire psihologică a oamenilor.

Forbes: Fenomenul „fake news” nu are limite. Episodul „Elon Musk în România” a intrat deja în istoria acestui fenomen. Noi, consumatori de presă, ce învățăminte trebuie să tragem din acest episod?

Ana-Maria Diceanu: În primul rând, doresc să facem diferența dintre fake news și folk news, pentru că, recent, am avut „povestea” cu Florin Salam, care „a murit”… Din punctul meu de vedere, aceasta din urmă a fost o știre falsă. Un jurnalist, plin de zel, a dorit să fie primul care dă știrea și a dat-o fără s-o verifice. Deci, a fost o știre falsă.

Fenomenul fake news este mult mai profund decât o știre falsă, dată din greșeală. Acesta are în spate o agendă și cu niște obiective foarte clare de manipulare, de schimbare a opiniei, pentru a controla mulțimea. Are în spate o campanie elaborată. Sunt o groază de troli care se asigură că „informația” se distribuie. Totul este furnizat și distribuit cu intenție.  

Referitor la episodul Elon Musk, ne uităm dacă a fost un fake news sau un folk news. Este posibil ca în spate să fi fost niște interese, dar este clar că a durat mai mult și a fost alimentat mai mult decât o știre falsă aruncată undeva din greșeală. O putem cataloga drept un fake news.

Ce învățăminte să tragem? Nu sună foarte profesionist, dar am să spun: „să nu punem botul” la tot ce citim. Adică, să tragem aer în piept și să depunem efortul de a verifica informațiile pe care le primim.

Fenomenul fake news nu este nou. La un moment dar, a venit Donald Trump și a spus „fake news” și de atunci fenomenul știrilor false are un nume. Dar acesta există de când există lumea! Ce s-a schimbat, totuși, în prezent? S-au schimbat trei elemente care, cumva, duc la această epidemie:

– Volumul de informații este mult, mult mai mare. Suntem inundați în fiecare zi de informații pe toate canalele posibile.

– Viața noastră merge pe un pilot-automat. Ne trăim viața pe pilot-automat.

– Atenția noastră este foarte redusă.

În condițiile din prezent, suntem mult mai ușor victimele unui fake news decât în trecut. De aceea, consider că este important să nu ne uităm tot timpul ca la un adevăr când citim o știre.

Dar și noi, care promovăm educația media, putem să cădem în „plasa” unui fake news. Și eu am intrat în plasa „știrilor” despre venirea lui Elon Musk în România!

CARTE DE VIZITĂ

Ana-Maria Diceanu are o experiență de peste 20 de ani în corporate PR și comunicare de criză, timp în care a oferit clienților consultanță cu precădere în domenii precum managementul crizei, managementul reputației, strategie corporate, strategie CSR, employer branding, măsurare și evaluare.

La începutul anului 2018, a lansat Brain 4 Strategy, o agenție de consultanță în PR. În cadrul agenției ea colaborează cu experți și consultanți din SUA, Norvegia și UK.

Ana-Maria Diceanu are o diplomă CIPR obținută la Londra și este primul profesionist din PR-ul românesc cu certificare AMEC (International Association for the Measurement and Evaluation of Communication).

În 2018, a lansat sucursala românească a asociației internaționale Global Women în PR. Ea predă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și face parte din jurii internaționale de PR precum Digital Communication Awards (Berlin).

Forbes: Pentru diminuarea efectelor negative ale acestui fenomen („fake news”) se vorbește despre creșterea gradului de educație media în rândul consumatorilor de presă, mai ales în rândul tinerilor. Crezi că este de ajuns? Mai sunt și alte opțiuni viabile?

Ana-Maria Diceanu: Cred că sunt trei elemente la care m-aș uita și care „fac o casă bună” împreună. Pe de o parte este educația, pe de altă parte, utilizarea tool-urilor de fake checking, adică tehnologia care a venit în ajutorul nostru pentru a combate aceste fenomen, și, nu în ultimul rând, o „vaccinare” a oamenilor, adică o inoculare psihologică. O să le iau pe rând…

Zona de educației trebuie să existe. În 2017, împreună cu un prieten jurnalist, am început să mergem în școli ca să vorbim elevilor despre fake news, ce înseamnă o știre, ce înseamnă un advertorial și un mesaj publicitar, să facă diferența și să înțeleagă. Am intitulat acest proiect „Găina care a născut pui vii”.

Pe atunci, tinerii credeau că sunt feriți de zona de fake news pentru că ei o vedeau preponderent în politică și ei nu urmăreau subiectele politice. Ei spuneau că știu de fake news, dar nu nu suntem afectați pentru că noi nu suntem interesați de politica internă și externă.

Tot atunci, am stat de vorbă cu elevi, profesori și influenceri, care ne-au spus că există acest fenomen în România, că este nevoie de educație și că școlile și mass-media ar trebui să se implice în această educație.

Centrul pentru Jurnalism Independent are un proiect în acest sens, dar sunt foarte, foarte puține astfel de proiecte de educație la nivel național. Cred că pentru educația media ar trebui să facem mult mai mult.

Mergem mai departe și trecem în partea de tehnologie care a venit în ajutorul combaterii fake news. Dacă știm s-o folosim și să facem fake checking, atunci ne ajută foarte mult.

Dar, în continuare, veriga slabă este omul. Și ajungem la cum să ne „vaccinăm”. Studiile arată că partea asta de noutate, când vedem ceva nou, se află în creier acolo unde află și motivarea, adică recompensa. Și atunci suntem foarte încântați să fim atenți la tot ce este nou pentru că urmează o recompensă.

Cei de la Google, imediat după izbucnirea războiului, au avut un experiment, Google Gexor, în care au început să alimenteze populația cu foarte multe informații privind diferența dintre fake news și știrile adevărate. Cumva, expunerea omului la știri false îi conferă o imunitate. Știrile false în paralel cu elementele care ajută la identificarea știrilor false îi conferă omului această imunitate.

Lucrurile sunt mult mai complexe decât, să zicem, doar educația sau tehnologia. Toate aceste trei elemente trebuie să vină împreună, pentru că nu este doar despre informații, ci și despre cum creierul nostru înțelege acea informație și o prelucrează.

Am văzut asta în timpul pandemiei, cât de ușor dădeam share la un mesaj pe WhatsApp de genul că „aceasta este rețeta de la un doctor pentru un medicament care nu se va mai găsi în farmacie!” Și eu mă simțeam bine că, uite!, dădeam share la o noutate către un prieten care acum are o părere mai bună despre mine! Poate nu le conștientizăm, dar aceste lucruri funcționează!

Fenomenul fake news devine și mai periculos dacă nu facem ceva în această direcție.

Forbes: De exemplu, o „poliție a știrilor”?

Ana-Maria Diceanu: Cred că aceasta există cumva prin tehnologia care vine să ne ajute, dar să ne înțelegem: ea nu funcționează ca poliția care bate la ușă și te salvează. Este foarte greu. Cred că prevenția este mai bună! Cred mai mult în efortul pe care trebuie să-l depunem în educație pentru a contracara impactul negativ al fenomenului fake news.

Forbes: În fapt, care sunt efectele negative asupra societății/publicului?

Ana-Maria Diceanu: Fake news se poate afla în orice subiect din viața noastră. Nu este doar în politică, pandemie și război. Oricând, din orice zonă, poate să apară o știre falsă, care să inducă panică. Așa cum a fost cu criza de benzină!

Un fake news nu este limitat la un subiect anume, ci poate să vină de oriunde. Acesta ne poate detuna memoria. Este un lucru foarte grav dacă ne gândim că o informație falsă poate să ne distorsioneze memoria și amintirile. Pe termen scurt, au un impact de panică, iar pe termen lung, impactul psihologic este vizibil.

Dar, cu cât ești mai imunizat, cu atât îți este mai ușor să treci peste un fake news.

Urmărește interviul integral pe pagina de Facebook a revistei Forbes România.