Cu bunăstarea economică a țării în pericol, republicanii au insistat asupra unor reduceri semnificative de cheltuieli, în timp ce președintele Biden a îndemnat Congresul să crească limita de îndatorare a țării fără condiții.
SUA s-a mai aflat într-o astfel de situație în toamna anului 2021 și atunci Consiliul de Asistență Economică al Casei Albe (CEA) a publicat un articol pe blog detaliind cum ar putea arăta “Viața după incapacitatea de plată”.
“Incapacitatea de plată ar împiedica în mod fundamental guvernul federal să își îndeplinească rolul în servirea poporului american”, a constatat CEA, anticipând totodată “efecte financiare și economice grave și îndelungate”. În acel articol CEA a îndemnat legislativul să evite “ruinarea economică auto-flagelată” și a spus că “Plafonul datoriei nu ar trebui să fie utilizat ca o minge politică. Consecințele sunt prea mari.”
În ciuda tuturor avertismentelor privind consecințele potențial catastrofale ale unei incapacități de plată, dezbaterea privind plafonul datoriei s-a transformat într-o altă problemă partizană care împarte țara aproximativ în două.
Potrivit unui sondaj recent realizat de YouGov, democrații susțin în mare măsură creșterea plafonului datoriei, în timp ce majoritatea republicanilor consideră că Congresul nu ar trebui să ridice limita, așa cum arată graficul alăturat, al Statista.
Sursă grafic: Statista
Incapacitatea de plată, o “catastrofă economică complet evitabilă”
În noua analiză a CEA publicată la începutul acestei luni se avertizează cu privire la posibilele consecințe ale unei încălcări efective a plafonului datoriei. Există un consens larg între economiști, arată analiza, că un astfel de eveniment ar “genera o catastrofă economică complet evitabilă”. Chiar și o impas de ultim moment care lasă deschisă posibilitatea unei incapacități de plată pe măsură ce termenul limită se apropie ar putea avea consecințe negative semnificative, constată raportul, deoarece incertitudinea tot mai mare în legătură cu o posibilă incapacitate de plată ar perturba piețele financiare, ar afecta prețurile acțiunilor și ar zgudui încrederea consumatorilor și a companiilor.
Dacă incapacitatea de plată ar avea loc, ar fi puse în pericol milioane de locuri de muncă și, în funcție de durata incapacității de plată, rezultatul ar putea fi o recesiune profundă. După cum arată graficul Statista, bazat pe simulările CEA ale diferitelor rezultate, o incapacitate de plată prelungită ar putea duce la pierderi catastrofale de locuri de muncă și o scădere semnificativă a producției economice în trimestrul al treilea al anului 2023. Spre deosebire de recesiunile anterioare, guvernul nu ar putea cheltui bani pentru contramăsuri, ceea ce ar face impactul potențial asupra gospodăriilor și afacerilor mult mai grav și procesul de revenire mult mai dificil.
Mai mult decât atât, chiar și o încălcare scurtă a plafonului datoriei ar putea avea un efect de durată asupra ratelor dobânzilor, pentru că în acest caz titlurile Trezoreriei SUA nu ar mai fi considerate lipsite de risc.
“Practic fiecare analiză pe care am văzut-o arată că o incapacitate de plată duce la o recesiune imediată și puternică în stilul Marii Recesiuni”, concluzionează CEA. “Economiștii pot să nu fie de acord în multe aspecte, dar când vine vorba de magnitudinea riscurilor implicate de apropierea sau încălcarea plafonului datoriei, împărtășim acest consens profund îngrijorător.”
Sursă grafic: Statista