Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, contestă argumentele care au stat la baza amenzii record de 3,73 miliarde de lei aplicate de Consiliul Concurenței celor zece bănci implicate în procedura de stabilire a indicelui ROBOR. Acesta susține că analiza autorității de concurență conține erori metodologice și interpretări care nu reflectă modul de funcționare al pieței monetare.
Poziția lui Lazea vine după ce, încă de la începutul anchetei, BNR a solicitat clarificări privind concluziile investigației, avertizând că prezentarea acestora ar putea genera confuzii și acuzații nefondate, cu efecte asupra stabilității financiare.
ROBOR, confundat cu tranzacțiile din piață
Potrivit economistului-șef al BNR, una dintre principalele probleme ale investigației este confuzia dintre cotațiile ROBOR și tranzacțiile efective realizate între bănci.
Lazea explică faptul că ROBOR reprezintă dobânda la care băncile sunt dispuse să se împrumute reciproc pentru diferite scadențe, de la o zi până la 12 luni. În mod natural, dobânzile pentru perioade mai lungi sunt mai ridicate decât cele pentru împrumuturile overnight, deoarece implică riscuri mai mari.
În opinia sa, faptul că într-o anumită zi nu există tranzacții la scadențe de trei sau șase luni nu înseamnă că respectivele cotații sunt fictive. În România, acestea sunt ferme, iar băncile sunt obligate să execute tranzacțiile la dobânzile cotate dacă există o contraparte dispusă să accepte oferta.
Astfel, economistul consideră că analiza Consiliului Concurenței compară în mod greșit ROBOR la trei luni cu media tranzacțiilor efectuate pe termen foarte scurt, două produse financiare diferite care nu pot fi puse pe același plan.
Băncile nu aveau interes să majoreze artificial ROBOR
Valentin Lazea respinge și ipoteza potrivit căreia băncile ar fi avut un interes economic să ridice artificial nivelul ROBOR.
Acesta explică faptul că ROBOR și ROBID evoluează împreună, iar o bancă ce ar majora dobânda la care acordă împrumuturi altor instituții de credit ar suporta, în același timp, costuri mai mari atunci când ar avea nevoie să se finanțeze.
În aceste condiții, spune economistul, avantajul unei astfel de strategii ar fi anulat de costurile suplimentare, ceea ce face improbabilă existența unui stimulent economic real pentru manipularea indicelui.
Schimbul de informații, parte a mecanismului pieței
Economistul-șef al BNR susține că schimbul de informații dintre bănci în timpul fixingului zilnic al dobânzilor nu reprezintă, în sine, o practică anticoncurențială.
Potrivit acestuia, fiecare instituție cunoaște doar propria situație de lichiditate, iar accesul la cotațiile celorlalți participanți contribuie la stabilirea unui nivel cât mai apropiat de realitatea pieței.
Lazea avertizează că, în lipsa acestui schimb de informații, diferențele dintre cotațiile băncilor ar putea deveni chiar mai mari, crescând riscul unor fluctuații extreme ale ROBOR.
Critici privind calculul prejudiciului
Valentin Lazea contestă și metodologia utilizată de Consiliul Concurenței pentru estimarea prejudiciului.
Acesta afirmă că autoritatea extrapolează diferențele dintre ROBOR la trei luni și media tranzacțiilor interbancare pe perioade lungi de timp, fără să țină cont de factori precum inflația, lichiditatea din sistem, politica monetară sau poziția de trezorerie a fiecărei bănci.
În opinia economistului, această abordare reprezintă o eroare metodologică și nu permite stabilirea obiectivă a unei valori reale a prejudiciului.
Amenzi de peste 3,7 miliarde de lei pentru zece bănci
Consiliul Concurenței a sancționat zece instituții de credit cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, concluzionând că acestea și-au coordonat comportamentul în procesul de stabilire a ROBOR, încălcând legislația națională și europeană în domeniul concurenței.
Cea mai mare sancțiune, de aproape 876 milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania, urmată de BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit, BRD, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România.
Ancheta, începută în 2022, a vizat perioada în care ROBOR depășise pragul de 8%, pe fondul inflației ridicate și al majorării dobânzilor în întreaga regiune. Consiliul Concurenței susține că schimbul de informații dintre bănci a influențat nivelul indicelui, în timp ce BNR consideră că argumentele invocate nu demonstrează existența unei coordonări anticoncurențiale.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
