Anul 2026 începe într-un context geopolitic și economic marcat de incertitudini comparabile cu cele mai tensionate episoade ale ultimului deceniu, arată o analiză Allianz Research.
Deși piețele financiare par să ignore temporar amplificarea riscurilor geopolitice, fundamentele economice indică o perioadă de creștere mai lentă și vulnerabilități persistente, în special în economiile cu dezechilibre structurale ridicate, potrivit lui Mihai Chipirliu, CFA, risk director, Allianz Trade.
Potrivit analiștilor, Europa Centrală și de Est va înregistra o ușoară accelerare a creșterii economice în 2026, cu perspective mai favorabile în 2027, pe fondul revenirii cererii interne și al creșterii veniturilor reale. Totuși, diferențele dintre economiile din regiune se adâncesc, iar România este identificată drept una dintre cele mai expuse țări la riscuri macroeconomice.
Polonia și Cehia continuă să se poziționeze peste media regională, susținute de investiții publice și private consistente, o absorbție mai eficientă a fondurilor europene și un cadru macroeconomic mai echilibrat. În schimb, România și Ungaria înregistrează o redresare mai lentă, afectată de inflația ridicată, dezechilibrele fiscale și un climat investițional fragil.
Inflația rămâne principalul factor de risc în Europa Centrală și de Est. Deși la nivel regional prețurile au intrat pe un trend de temperare, România se detașează negativ, pe fondul scumpirilor persistente la alimente și servicii, dar și al impactului măsurilor fiscale. Această evoluție prelungește perioada de dobânzi ridicate și limitează capacitatea de stimulare a economiei prin politica monetară.
În timp ce Polonia ar putea începe reduceri ale ratelor dobânzilor în cursul anului 2026, iar Ungaria ar putea relaxa politica monetară mai rapid decât se anticipează, România are un spațiu de manevră mult mai restrâns. Persistența inflației, deficitele externe și volatilitatea piețelor energetice și valutare obligă banca centrală la o abordare prudentă, cu eventuale reduceri de dobândă lente și condiționate.
La nivel fiscal, majoritatea statelor din regiune continuă să înregistreze deficite bugetare peste pragul de 3% din PIB, iar datoria publică este așteptată să crească, inclusiv în România. Deși au fost inițiate măsuri de consolidare fiscală, ritmul acestora rămâne lent, menținând vulnerabilitatea la șocuri externe.
Contextul macroeconomic pune presiune și asupra companiilor, în special în România, unde costurile ridicate de finanțare, creșterea salariilor și întârzierile la plată afectează lichiditatea și profitabilitatea. Allianz Research avertizează că, deși redresarea economică va continua în regiune, economiile cu inflație persistentă și spațiu fiscal limitat vor rămâne expuse unor riscuri ridicate și unei evoluții economice sub potențial.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.