Alina Stepan, Managing Director, Ipsos South-East Europe
Oportunitatea pentru România
Alina Stepan: Am crezut, timp de 90 de ani, că pandemiile (declarate oficial) aparțin trecutului. Ultima pandemie resimțită în România a fost gripa spaniolă de la sfârșitul primului război mondial, cele mai recente au trecut pe lângă noi. Descoperim acum, cu uimire, că epidemia a fost, cel mai probabil, provocată de hiper-tehnologizare: creșterea industrială a animalelor, efectul de seră, transportul alimentelor, aviația… Poate nu e evident la prima vedere sau poate dezvălui un truism, însă nu virusul e cel care se propagă, ci noi suntem cei care îl transportăm.
Parafrazându-l pe Boris Cyrulnik, pot spune că, post-pandemie, vom avea șansa fie de a trăi mai bine, fie de a intra sub dictatură, fie ea politică, religioasă, financiară sau a excesului consumerist.
Din punct de vedere politic, de obicei, după situațiile catastrofice, apare cineva care spune: „Soluția e la mine, urmați-mă, votați-mă!” Pe acest gen de politicieni sau economiști sau guru de mediu lumea îi urmează însă, de cele mai multe ori, ei nu știu cu adevărat ce e de făcut, nimeni nu știe și toată lumea se adaptează din mers.
Soluția este de construcție împreună, însă România nu a învățat cu adevărat ce este solidaritatea socială. Noi nu cântăm la geamuri, nu avem „Ziua Vecinului”, ca în Franța (anul acesta a fost mutată de pe 29 mai pe 18 septembrie, din motive de pandemie), iar obiceiul de a cere un pahar de făină vecinului e văzut ca un act nostalgic de pe vremea comunismului, practicat doar de bunicuțe cu basma.
Într-o notă mai pozitivă însă, în ciuda divizării care continuă să existe în societatea românească (de la „Nu ești cu PNL, înseamnă că ești cu PSD” și până la dilema, aproape morală, „criză sanitară sau criză economică, ce e mai rău?”), e pentru prima oară când învățăm să acționăm împreună.
Deocamdată majoritatea inițiativelor se întâmplă în mediul privat, atât antreprenorial, cât și corporatist, instituțiile statutului mai au nevoie de timp pentru a-și construi o credibilitate durabilă în ochii populației.
Putem deschide un nou drum acum pentru România, cu condiția să nu uităm ce ne-a învățat perioada asta de carantină și să putem stabili un dialog real între public și privat. Și cu condiția să fim mai puțin egoiști, da.
Domenii ce trebuie reformate
Alina Stepan: Administrația centrală și locală, haosul legislativ, instituțiile de forță.
Măsuri urgente pentru relansare
Alina Stepan: Comparativ cu țările vest-europene, măsurile luate în România și în alte țări din Europa Centrală și de Est pentru companii și angajați sunt rizibile. Angajații de la companiile private au fost afectați major de tăieri de salarii, concedieri, reducere de program de lucru, șomaj tehnic, deși știu de companii care și-au obligat angajații să lucreze în pofida șomajului tehnic, așa că probabil vom asista la o vânătoare de vrăjitoare în perioada următoare, când statul va începe să controleze respectarea condițiilor de către firmele care au apelat la facilitățile oferite companiilor pentru șomajul tehnic.
Având în vedere scăderile de business din multe domenii economice (și cel în care activez, cercetarea de piață, este unul dintre cele puternic afectate), după părerea mea se impun următoarele măsuri de primă urgență:
- Nu amânarea, ci reducerea taxelor pentru companiile care fac dovada faptului că au fost afectate de criză, dar nu pe proprie răspundere a administratorului, ci cu acte și cifre;
- Trecerea medicamentelor / materialelor/serviciilor SSM necesare pentru prevenție/dezinfecție/protecție de la cota redusă sau standard de TVA la cota de 5%. Bugetele companiilor afectate deja de criza economică vor fi îngreunate și mai mult de obligativitatea achiziției continue de materiale de protecție;
- Subvenții directe pentru sectoarele afectate care păstrează angajații, încurajarea de angajări noi prin facilități fiscale (exemplu, scutiri la CAS in anul 2021 pentru cei care nu fac disponibilizări în anul 2020, și scutiri pentru cei care fac angajări în sectoare critice);
- Deschiderea sectorului turistic și încurajarea turismului autohton pentru anul 2020 (termen scurt) și folosirea acestei experiențe pentru revigorarea turismului românesc pe termen mediu și lung;
- Digitalizarea și reformarea aparatului administrativ de stat.
Revenirea domeniului
Alina Stepan: Am analizat tot felul de curbe până am obosit. V, U sau, mai rău, L. Mai nou, se discută de W, generată de un posibil val 2 de contaminări în toamnă.
Pe noi, la Ipsos, ne-a ajutat soliditatea companiei globale, prezentă în 90 de țări, expertiza în online și, mai ales, dedicarea și spiritul antreprenorial al oamenilor pe care sunt norocoasă să îi am în echipele locale, atât în România, cât și în Bulgaria. În România, mare parte din cercetarea de piață se desfășoară offline, adică în contact direct cu oamenii, fie acasă la ei, fie în magazine, fie în grupuri de 5-8 persoane în discuții de grup față în față, fie în ceea ce noi numim „locații centrale”, adică spații publice închiriate temporar sau spații proprii pentru testarea împreună cu consumatorii de produse noi, de obicei produse alimentare. Multe dintre aceste tipuri de studii se pot desfășura în online doar parțial sau pentru o perioadă limitată, și asta pentru că nu există în România panele online care să acopere ca lumea ruralul, parte din limbajul nonverbal atât de util în cercetarea socio-psihologică e mai dificil de urmărit, chestionarele în online sunt mai simple și mai scurte și pentru că, în sfârșit, cercetarea bine făcută presupune mai degrabă un contact direct cu experiența consumatorului decât o relației aseptică ecran-la-ecran.
Noi ne-am propus (cu condiția ca Guvernul să aibă un comportament economic normal) ca până la finalul anului să recuperăm o mare parte din pierderea cauzată de carantină și să revenim la nivelul anului anterior cel mai târziu în primul trimestru din 2021. Nu e însă momentul pentru planuri pe termen lung, ajustăm săptămânal estimările în funcție de realitatea pieței și de deciziile cu impact economic luate de Guvern.