Ziarul de Gardă continuă să-și consolideze poziția în peisajul media din Republica Moldova. Pentru redacție, anul 2025 a adus dificultăți financiare și presiuni externe, dar și recunoaștere internațională pentru investigațiile publicate.
Alina Radu, directoare executivă Ziarul de Gardă
Forbes România: Ce a însemnat anul 2025, un an frământat în Republica Moldova, pentru „Ziarul de Gardă” (ZdG) și compania de media pe care o conduceți? Prin ce s-a diferențiat 2025 de alți ani?
Alina Radu: A fost unul dintre anii cei mai interesanți și stresanți. A început cu rezilierea contractelor de grant cu organizațiile din SUA, ceea ce a însemnat tăierea a circa 40 la sută din salarii la ZdG. Asta în timp ce unii dintre colegi deja lucrau sub acoperire în rețelele rusești, ca să documenteze „armatele digitale ale Kremlinului”, inclusiv cum veneau banii de la Moscova la Chișinău pentru deturnarea alegerilor parlamentare. Așa investigații nu le oprești pentru că nu ai bani să plătești reporterii, te desfaci în patru și găsești tot de ce e nevoie.
Menționez că era început de an, organizațiile serioase aveau deja planurile bugetare făcute și nu te aștepta nimeni cu banii pe tavă, dacă nu aveau asta planificat. Totuși, am reușit să umplem golul în doar câteva luni și asta a însemnat că mai există instituții care înțeleg cât e de important jurnalismul de investigație într-un an electoral, într-o societate atât de afectată.
A urmat European Press Prize pentru cea mai bună investigație jurnalistică din Europa, acest premiu a venit pentru prima dată în Republica Moldova și asta după ce am fost în competiție cu cele mai reputate grupuri de investigații jurnalistice de pe întregul continent. Desigur că ne-am bucurat în acest context de zeci de apariții în presa străină despre această echipă de investigații de la Chișinău, dar și de o mulțime invitații la marile foruri jurnalistice europene.
Anul a continuat cu investigațiile răsunătoare cu titlul „Armata Digitală a Kremlinului” (partea I și partea II) care au însemnat un nou val de discuții publice și confirmări ale faptului că fără jurnalismul de investigație războiul hibrid al Rusiei nu poate fi deconspirat deplin. Am fost și ținta unor numeroase atacuri digitale, a unor campanii de denigrare bine plătite, au urmat și câteva procese judiciare.
Finalul de an a venit cu un nou val de premii pentru reporterii ZdG, dar și alte succese: numărul abonaților ediției tipărite pentru anul 2026 a crescut în comparație cu anul precedent, iar pe web în luna octombrie 2025 www.zdg.md a fost cea mai citită pagină dintre toate proiectele web din Republica Moldova, depășindu-le pe cele de soft news, meteo și vânzări online.
Și trebuie să remarc faptul că pe parcursul mai multor luni, în 2025, publicul din România care intra pe ZdG era mai numeros decât cei care accesează pagina noastră web de acasă, din Republica Moldova. Vă mulțumim pentru încredere!
Forbes România: Care este poziționarea din prezent a publicației Ziarul de Gardă în peisajul presei din Republica Moldova? Din 2004, când a fost lansat, ZdG a suferit repoziționări sau și-a menținut același loc în mass media?
Alina Radu: În prezent suntem cel mai mare grup de investigații jurnalistice din Moldova, cel mai abonat ziar din Moldova, suntem lideri pe online, fiind lunar în top 10 cele mai accesate pagini web din Moldova. Suntem și printre media care se bucură de cea mai mare încredere a publicului, potrivit măsurărilor CJI, și, probabil, rămânem cea mai premiantă echipă jurnalistică din Moldova.
Din 2004 s-au schimbat foarte multe pe piața media și în viața noastră. Atunci eram cel mai mic ziar, jurnalismul digital nu era prea dezvoltat, piața ziarelor tipărite era dominată de ziarele rusești editate la Moscova. Cred că o primă mare victorie a noastră în timp a fost, după mai mult de un deceniu de muncă grea, să depășim numărul abonaților la Komsomolskaya Pravda, un ziar controlat de Kremlin, care a fost până atunci cel mai mare ziar din Republica Moldova.
În prezent, desigur că s-au schimbat multe, nu mai publicăm doar investigații o dată pe săptămână, publicăm știri la minut și suntem în competiție cu cele mai prolifice pagini de știri din Moldova, fără să publicăm texte de clickbait.
Forbes România: Aveți o bogată experiență de jurnalist. Cât a contribuit această experiență în funcția de manager al publicației. Există o zonă comună între cele două meserii, manager – ziarist?
Alina Radu: În 2004, când am lansat ZdG, am acceptat munca de manageră temporar și doar în paralel cu activitatea mea de jurnalistă. Ziua scriam investigații, documentam cazuri de corupție, iar seara scriam proiecte și solicitări de finanțare și depuneam dosare la donatorii străini. Nu mă interesase niciodată managementul, dar mă interesa foarte mult jurnalismul profund, etic și integru, care servește interesul public.
Atunci când pornisem la drum cu ZdG știam că vrem să construim o redacție care nu poate fi șantajată de politicieni, unde conținutul nu poate fi condiționat de cel care dă mai mulți bani. Știam că vom face o redacție finanțată din bani transparenți, granturi, publicitate sau donații și abonamente. Credeam că într-o bună zi vom găsi un manager care știe cum să facă asta cel mai bine și va dori să o facă la noi.
Mai târziu mi-am dat seama că era un job aproape imposibil: atunci când ești un ziar nou, foarte critic, cu dosare în instanță, nu prea se încumetă nimeni să îți ofere granturi și susținere, cu atât mai mult publicitate.
A fost un exercițiu de călire și supraviețuire, dar a meritat să învăț toate lecțiile și să învăț ce înseamnă siguranța unei redacții în mijlocul multor incertitudini.
De-a lungul anilor am urmărit două trenduri în mass-media: unele redacții se dezvoltau, altele se destrămau. Priveam cu atenție la managementul tuturor, analizam succesele și erorile.
Țin minte că a fost o perioadă în care erau prezentate frumos „investițiile românești” în televiziunile de la Chișinău. Visam să găsim și noi un investitor, chiar am avut câteva solicitări de dialog la temă. Doar că am găsit contradicții și urme politice în toate ofertele, așa că le-am respins.
Priveam la potențialii „investitori” cu ochii unor jurnaliști de investigație. În timp, au picat, una după alta, acele televiziuni cu tot cu investitori, pentru că în spate erau interese politice, nu interese de a dezvolta jurnalismul de calitate.
Acum, dacă ne uităm la toate datele posibile, reiese că în prezent ZdG este una dintre cele mai puternice redacții din Moldova, referindu-ne la tiraj, creșterea comunității de cititori, impactul investigațiilor, încrederea publicului, etc.
Deci, probabil e corect ca managementul unei redacții să îl facă un jurnalist, managementul unui spital – un medic, iar managementul unei grădini zoologice – un zoolog.
Visul meu a fost să lucrez într-o redacție unde să nu existe cenzură și bani obscuri. A trebuit să o creez de la zero și să mă bucur acum alături de alte câteva zeci de colegi de ceva rarisim – o redacție normală.
Forbes România : Ce fel de manager sunteți? Mână de fier, înțelegător cu toate probleme angajaților, obsedat de ordine, proceduri și disciplină, exigent?
Alina Radu: Să fii managerul unei echipe de investigații e diferit de orice altfel de echipă. Tu conduci o echipă de oameni sceptici, foarte critici, atenți la detalii, gata să sape în profunzime la orice oră de zi și noapte, știi că vor crea un dosar și despre tine dacă apar suspiciuni.
Reporterii ZdG au trecut prin tot felul de riscuri și unii sunt duri ca metalul, sunt cinici chiar și cu ei înșiși. Cum să fii managerul unor așa oameni? Nu prea există descrieri în manuale despre asta. Din experiența mea – e să fiu ca ei, puternică și corectă. Și să-i inspir.
Forbes România: În fapt, care este filosofia de business a companiei de media pe care o conduceți?
Alina Radu: ZdG nu e un business care să genereze profit financiar. Nu poți să vinzi o investigație la trei prețuri. E un serviciu pe care îl prestăm societății, deseori celor mai vulnerabili oameni. Moneda noastră este încrederea oamenilor în adevăr și schimbările pe care le-am generat în mentalul colectiv de-a lungul celor două decenii.
Când ne-am lansat, oamenii din Moldova nu prea știau de investigații jurnalistice și de rostul lor. Acum, practic fiecare știe, că undeva există o redacție care se apucă de cele mai riscante și dificile dezvăluiri, care va fi de partea celor mai afectați de nedreptăți.
Orice țară are nevoie de asemenea redacții. Totodată, echipele de investigații nu pot fi întreținute din bani publici, chiar dacă prestează un serviciu în interes public. Nu poți investiga posibile fraude ale guvernului, fiind plătit de guvern.
Totuși, reporterii de investigație nu trebuie să fie umiliți financiar. La modul ideal trebuie să existe un parteneriat responsabil cu câteva grupuri ale societății: cetățenii să susțină aceste echipe prin proiecte de crowdfunding, iar afacerile să-și administreze publicitatea și fondurile de implicare socială, ținând cont de cei care sunt pe prima linie în lupta pentru integritate, de care beneficiază toți.
Forbes România: Cât de greu este să conduceți o publicație independentă și de investigație în Republica Moldova?
Alina Radu: Sunt două dificultăți majore în această ecuație: jurnalismul de investigație ca gen jurnalistic și Republicii Moldova ca stat sărac la marginea războiului. Investigațiile sunt cel mai greu și mai costisitor fel de jurnalism. Iar Moldova e printre cele mai sărace state, iar odată cu războiul rusesc din Ucraina – suntem și plini de riscuri care descurajează investițiile și creșterea economică.
Dar să nu uităm că toate dificultățile generează oportunități. Când conduci o publicație independentă care face jurnalism de calitate și are reputație bună, nu mai este absolut imposibil să găsești parteneri de finanțare, iar când jurnaliștii sunt atacați pentru munca pe care o fac, opinia publică răspunde cu valuri de susținere. Deci, tot greul cu oportunitățile sale.
Forbes România: Cum apreciați bugetele de publicitate investite în presa din Republica Moldova? Televiziunea deține „partea leului” din bugetele de publicitate?
Alina Radu: Da, publicitatea mare se împarte acum între televiziuni și influencerii din spațiul digital. Publicitatea, ca și fenomen, trece prin transformări profunde și foarte rapide în ultimii ani, afacerile se bulucesc la conturile care au cele mai mari comunități pe rețelele sociale, nu se mai discută aproape deloc despre etica în publicitate, pe online nu se mai plătesc taxe, nu prea mai e timp de responsabilitate socială, fiecare vrea să reușească să vândă cât mai rapid, căci așa sunt trendurile.
Jurnaliștii care sapă în profunzime și contribuie la rezolvarea problemelor societății nu sunt atractivi pentru publicitate. Dar sunt importanți pentru oricine care ajunge la ananghie, iar în cele 2 decenii de muncă ni s-au adresat după ajutor și mari oameni de afaceri, și politicieni, chiar foști președinți de stat. Căci nu poți rămâne fericit dacă ai bani și succese, atunci când democrația în jur degradează. E bine să ne gândim la asta împreună.
Forbes România: Care sunt puncte tari și punctele slabe ale presei din Republica Moldova?
Alina Radu: Problema anilor recenți e că orice creator de conținut de pe rețele, chiar și cel care aruncă niște gunoi într-un reels, e echivalat cu un jurnalist. Iar algoritmii scot gunoiul în față mai lesne decât o investigație jurnalistică, împingând consumatorii de informații spre concluzia că de degradarea spațiului informațional ar fi vinovați „jurnaliștii” care livrează prea mult gunoi digital. E o mare vulnerabilitate a mass-media în Moldova și în lume: vocile bine informate se pierd în haosul dezinformațional.
Punctele forte rezidă în faptul că nu oricine poate face muncă de investigație jurnalistică, nu oricine are curaj și dexterități să se apuce de asta. Nici măcar cele mai avansate module de inteligență artificială nu pot face investigații jurnalistice în teren. Deci de această muncă va fi mereu nevoie și cei care o pot face sunt printre oamenii puternici din mass-media.
Forbes România: În ce măsură Războiul din Ucraina și ingerințele Rusiei afectează presa din Republica Moldova?
Alina Radu: În prima lună de război, în 2022, redacția a primit o scrisoare oficială de la Moscova, prin care Procuratura Rusiei ne soma să ștergem materialele despre războiul rusesc din Ucraina. Pentru că nu ne-am conformat acelei somații, pagina noastră web a fost blocată pe teritoriul Rusiei, iar cititorii noștri de acolo nu ne mai pot citi decât prin VPN (avem versiunea rusă a ZdG pe web).
Ulterior, am fost de nenumărate ori atacați digital, iar o formațiune digitală numită „Russian Cyber Army” ne-a dedicat postări în care amenințau că ne vor distruge. Zilele trecute ne-a venit o nouă somație de la Rosskomnadzor de la Moscova, să ștergem de această dată o investigație despre averile ascunse ale lui Putin. Chiar dacă le ignorăm somațiile, știm că nu se vor lăsa de noi.
Altfel, războiul ne-a cauzat o mulțime de probleme colaterale. Importul de hârtie de ziar, tiparul, alte procese s-au scumpit mult. Energia electrică este uneori un deficit. A trebuit să investim în generator electric, în instruiri privind securitatea. A trebuit să construim planuri și să rezervăm mijloace pentru situații de forță majoră.
În ultimii ani reporterii trebuie să facă față unui val de scumpiri neplanificate a chiriilor și a tuturor produselor și serviciilor de primă necesitate, în timp ce veniturile redacției nu cresc în acea măsură, în care să recompensăm aceste creșteri.
Dar avem mulți prieteni printre jurnaliștii ucraineni, urmărim viața lor în fiecare zi și datorită lor înțelegem altfel prețul vieții și sensul acestei munci, de aceea nu ne putem plânge.
Forbes România: Există companii de media din România în care ați dori să lucrați? Ați primit vreodată oferte de muncă din partea unor companii de media din România?
Alina Radu: Suntem într-o relație bună cu echipele de investigație din România, comunicăm, mergem în vizite când apucăm, republicăm investigațiile, îi lăudăm, ne asociem când sunt atacați și, atunci când avem resurse – încercăm să facem lucruri împreună. Sperăm ca, având un public tot mai numeros din România care citește textele noastre și ne vizionează reportajele, să avem și un flux de publicitate de peste Prut, pentru a promova afacerile care contează.
Forbes România: Cum vedeți peste cinci ani „Ziarul de Gardă”? Dar presa din Republica Moldova?
Alina Radu: Știu că peste 5,10,15 ani Ziarul de Gardă va fi activ și conectat la audiență, și dacă corupția nu se va termina până atunci, colegii mei vor fi pe prima linie să demaște schemele ilicite și afacerile tenebre.
Dar îmi vine greu să zic cum va arăta presa în general peste cinci ani, deoarece observăm că, de la o zi la alta, Inteligența Artificială schimbă fundamental modul de creare de conținut. De asemenea, instabilitățile geopolitice ne dau foarte mult de gândit, polii de putere trec prin mari schimbări, ceea ce are impact și asupra ordinii lucrurilor în state mici cum e Moldova.
Una dintre reguli e că, atunci când situația e mai dificilă în societate, jurnalismul de calitate e tot mai necesar, dar eu tare vreau să trăim și noi o perioadă mai ușoară, mai calmă, mai așezată.
Forbes România: Care sunt planurile dvs profesionale în anul 2026?
Alina Radu: În acest an Republica Moldova împlinește 35 de ani și vrem să facem niște lucruri memorabile către această aniversare, inclusiv pe planul monitorizării justiției și a reformelor. Și desigur vrem să fim activi în fiecare zi, prezenți în spațiul public cu informații de care au nevoie oamenii și care contribuie la construirea unui viitor mai sigur pentru toți, acasă.
În plus, vrem să trecem tot mai mult Prutul informațional, să aducem cât mai mulți cititori din România pe zdg.md.
(10 martie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
