Modelul de școală construit de Alina Gânj, Managing Director și cofondatoarea International House & English Kids Academy, se bazează pe integrarea educației emoționale în procesul de învățare. Cât de fezabil este acesta într-o lumea asediată de tehnologie?
Alina Gânj, Managing Director și cofondatoarea International House & English Kids Academy
Forbes România: Care au fost motivele care au stat la baza lansării în 2002 a International House & English Kids Academy? Ce anume v-a determinat să porniți această activitate? Care au fost motivațiile de atunci?
Alina Gânj: La început a fost, foarte sincer, o alegere de viață. Când am pornit acest drum, nu am plecat de la ideea de a construi doar o afacere, ci de la dorința de a construi ceva care să conteze cu adevărat pentru copii. Pentru copiii noștri, dar și pentru alți copii care meritau acces la educație de calitate, la profesori bine pregătiți, la mentori și la experiențe care să le deschidă nu doar mintea, ci și caracterul.
Afilierea la rețeaua International House, în 2002, a venit firesc. Ne-am dorit să aducem în România standarde internaționale reale în predarea limbilor străine, nu doar cursuri de engleză. Engleza și limbile străine au fost de fapt, poarta de intrare. În spatele lor am vrut să construim ceva mult mai profund încredere, curaj, autonomie și inteligență emoțională. Asta a fost motivația de atunci și a rămas, în esență, aceeași și astăzi.
Forbes România: Care sunt riscurile antreprenoriatul în educație? Dar avantajele?
Alina Gânj: Antreprenoriatul în educație are un specific aparte: lucrezi într-un domeniu esențial pentru societate, dar care nu produce marje spectaculoase pentru business și nici rezultate instant pentru cursant. Aici, riscul cel mai mare este să sacrifici calitatea de dragul creșterii rapide. În educație, orice compromis se vede mai târziu: în calitatea profesorilor si a lecțiilor, în copil, în rezultate, în reputație.
Există și riscuri externe: schimbări legislative, presiune economică, crize care afectează imediat puterea de cumpărare a familiilor și bugetele companiilor. Noi am trecut prin momente dificile, criza din 2009–2010 și apoi pandemia și tocmai ele ne-au obligat să devenim mai disciplinați și mai atenți la sustenabilitate.
Avantajul major este că, atunci când faci lucrurile bine, impactul este profund și multiplicator. În educație nu livrezi doar un serviciu, contribui la formarea unor oameni, iar asta creează loialitate, sens și o reputație care se construiește în ani.
Ceea ce mă motivează cu adevărat nu este doar performanța economică, ci mai ales rezultatele pe care le văd în oameni, in profesorii în care investim constant prin divizia de teacher training și pe care îi văd crescând frumos, profesional și uman, în copiii pe care îi însoțim ani la rând și la care vedem, în timp, nu doar progres academic, ci și mai multă încredere, autonomie și echilibru. Și, poate cel mai emoționant „avantaj” îl simțim în recunoștința părinților care ne spun că văd impactul nostru în dezvoltarea copiilor lor. Pentru mine, aceasta este cel mai mare avantaj.
Forbes România: Explicați-ne, vă rog, ce înseamnă pionieratul RULER (Yale) în România? Ce înseamnă implementarea programului RULER de la Yale Center for Emotional Intelligence?
Alina Gânj: Pentru noi, pionieratul RULER în România înseamnă să fi adus în mod instituțional un model validat științific, care pune emoțiile acolo unde le este locul: în centrul învățării, nu la periferia ei. RULER este programul dezvoltat de Yale Center for Emotional Intelligence pentru a sprijini școlile să construiască un climat emoțional sănătos și competențe reale de inteligență emoțională în rândul copiilor și profesorilor.
Noi am ales acest drum pentru că am văzut foarte clar un adevăr simplu: un copil care nu se simte în siguranță emoțional nu poate învăța la potențialul lui real. Implementarea RULER înseamnă instrumente concrete: copiii învață să recunoască emoțiile, să le înțeleagă, să le numească, să le exprime adecvat și să le regleze. Profesorii, la rândul lor, învață să creeze un climat de clasă mai calm, mai clar și mai eficient. În materialele noastre, această transformare apare foarte limpede: RULER a devenit limbaj comun în clasă, în relația cu părinții și în formarea echipei.
Forbes România: Care este structura holdingului pe care îl conduceți? Care sunt firmele care activează în cadrul holdingului?
Alina Gânj: La nivel de business, holdingul este construit pe trei piloni principali.
Primul este zona dedicată copiilor, prin English Kids Academy. Al doilea pilon este divizia pentru adulți și corporate training, unde lucrăm mai ales cu organizații prin programe in-company și soluții personalizate pentru business. Al treilea pilon este Teacher Training Centre, prin care formăm profesori prin programe precum CELTA, DELTA si IHCYLT și contribuim la creșterea calității predării limbilor străine în România.
Această structură reflectă foarte bine felul în care am gândit dezvoltarea: nu ca o școală de limbi străine într-un singur format, ci ca un ecosistem educațional care acoperă copilul, adolescentul, adultul, compania și profesorul. Din acest motiv folosim și formularea de holding educațional.
Forbes România: Ce înseamnă să faci afaceri în educația privată?
Alina Gânj: Să faci afaceri în educația privată înseamnă, în primul rând, să accepți că lucrezi cu un tip de capital foarte sensibil: încrederea. Părinții nu cumpără doar un curs. Companiile nu cumpără doar ore de training. Toți cumpără o promisiune legată de viitor.
Asta înseamnă că nu poți construi sănătos doar pe marketing sau pe volum. Trebuie să construiești pe calitatea profesorilor, pe consistența metodologiei, pe procese clare, pe măsurarea rezultatelor și pe o relație de lungă durată cu clientul. În zona corporate, de exemplu, nu mai este suficient un curs general de engleză. Se cer programe specializate, audit lingvistic, obiective măsurabile și flexibilitate. În zona copiilor, părinții caută tot mai mult un loc unde copilul nu doar învață o limbă străină, ci crește ca om.
Forbes România: Ce a însemnat anul 2025 pentru afacerea dvs?
Alina Gânj: Pentru noi, 2025 a însemnat mai ales consolidare, maturizare și claritate strategică. După ani în care am crescut și ne-am diversificat, a fost un moment în care s-a văzut foarte clar cine suntem: nu doar un furnizor de cursuri, ci un centru de excelență în educație lingvistică și dezvoltare umană.
A fost și un an în care s-au confirmat câteva direcții importante: cererea pentru programe personalizate a continuat să crească, atât în zona copiilor, cât și în zona B2B; componenta de teacher training și-a consolidat rolul; iar diferențiatorul nostrum, combinația dintre standarde internaționale și dezvoltare emoțională, a devenit și mai relevant.
Forbes România: Dar cum a început acest an (trei luni), foarte frământat de evenimente interne și internaționale?
Alina Gânj: A început într-un climat de multă prudență. În perioade tensionate, familiile devin mai atente la deciziile lor, companiile își reevaluează investițiile, iar incertitudinea generală se simte imediat și în educație.
Pe de altă parte, tocmai într-un astfel de context se vede foarte clar ce înseamnă să ai o fundație solidă. Noi am pornit anul cu aceeași idee care ne ghidează de multă vreme: în vremuri volatile, educația nu devine mai puțin importantă, ci mai importantă. Oamenii au nevoie de competențe reale, de adaptabilitate, de limbi străine, de echilibru emoțional și de profesori buni. Așa că am început anul cu realism, dar și cu încredere în ceea ce am construit deja.
Forbes România: Care este filosofia de business a companiei dvs? Care sunt valorile afacerii pe care o conduceți?
Alina Gânj: Filosofia noastră de business pornește de la o idee foarte simplă: educația este o investiție pe termen lung, nu un consum de moment. Din acest motiv, nu am urmărit niciodată creșterea cu orice preț. Ne-a interesat mai mult să construim un centru de excelență decât o organizație mare, dar lipsită de profunzime.
Valorile noastre sunt calitatea, respectul pentru om, rigoarea profesională, grija pentru dezvoltarea reală a copilului și ideea de comunitate. Credem foarte mult și în principiul „It takes a village to raise a child” educația nu este treaba unei singure instituții, ci rezultatul unei relații sănătoase între profesori, părinți, mentori și comunitate.
În business, asta se traduce în standarde mari, investiție constantă în profesori, procese care susțin calitatea și o atenție reală la echilibrul dintre performanță și dimensiunea umană.
Forbes România: Ce reprezintă pentru dvs, în calitate de antreprenor, profitul financiar al companiei?
Alina Gânj: Profitul este necesar. Fără el nu există sustenabilitate, nu există investiție, nu există continuitate. Dar pentru mine profitul nu este scopul final, ci dovada că un model construit sănătos poate merge mai departe și poate servi mai bine oamenii.
În educație, profitul are și o dimensiune morală: ce faci cu el? Îl folosești doar ca indicator de succes contabil sau îl reinvestești în profesori, în curriculum, în experiența cursanților, în infrastructură, în inovație? Pentru noi, răspunsul a fost mereu a doua variantă. Tocmai de aceea am vorbit constant despre echilibrul dintre sustenabilitatea financiară și accesibilitatea cursurilor. În anii cei mai buni, profitabilitatea a fost în jur de 10-15%, dar nu asta definește organizația. O definește felul în care folosește acel profit pentru a crește calitatea.
Forbes România: Se vehiculează în presă și în spațiul public că domeniul educației suferă în România, s-a degradat, sunt foarte mulți analfabeți funcționali. Care este opinia dvs referitoare la nivelul educației și învățământului din România?
Alina Gânj: Cred că ar fi o greșeală să privim educația din România fie excesiv de pesimist, fie prea superficial de optimist. Da, educația din România are probleme reale, iar analfabetismul funcțional este una dintre ele. Da, există decalaje mari între ce cere lumea de azi și ce oferă încă, în multe locuri, școala. Da, prea mult timp am confundat performanța cu memorarea și evaluarea cu presiunea.
Dar cred la fel de mult că există și foarte mulți profesori buni, multe inițiative sănătoase și un potențial real de transformare. Ce lipsește cel mai mult este coerența: formare serioasă și permanentă a profesorilor, educație emoțională structurată, mai mult sens în învățare, mai puțină rușine în clasă și mai multă relevanță pentru viața reală. Școala viitorului nu va fi definită de tehnologie, ci de felul în care rămâne centrată pe copil, pe om.
Forbes: Ce înseamnă pentru dvs un lider? Cum se definește – în viziunea dvs?
Alina Gânj: Pentru mine, liderul este omul care îi face și pe ceilalți să crească. Nu cred în liderul definit prin autoritate sau prin control, ci în liderul care inspiră, structurează, ține direcția și creează context pentru ca ceilalți să devină mai buni.
Îmi este foarte dragă ideea formulată de John Quincy Adams: dacă acțiunile tale îi inspiră pe ceilalți să viseze mai mult, să învețe mai mult, să facă mai mult și să devină mai mult, atunci ești un lider. Mi se pare o definiție foarte sănătoasă, pentru că mută accentul de pe “mine” pe impact.
Forbes România: Ce fel de lider sunteți? Mână de fier, înțelegător cu toate problemele angajaților, obsedat de ordine, proceduri și disciplină, exigent și maniac?
Alina Gânj: Sunt un lider care crede, înainte de toate, în blândețe, în ascultare și în prezență reală lângă oameni. Cred că oamenii au nevoie să fie văzuți, înțeleși și ascultați, nu doar coordonați. Un lider nu ar trebui să stea deasupra echipei, ci alături de ea, mai ales în momentele grele. Îmi place mult ideea lui Simon Sinek din Leaders Eat Last: liderul este cel care își asumă responsabilitatea primul și își pune oamenii pe primul loc, creând pentru ei un spațiu de siguranță, încredere și cooperare.
În același timp, cred la fel de mult în nevoia de cadru clar. Oamenii au nevoie de structură, de repere, de procese sănătoase și de coerență. Procedurile și disciplina nu sunt dușmanii creativității, ci, dimpotrivă, pot deveni baza ei. Când există claritate, oamenii se pot exprima mai liber, pot comunica mai bine și pot construi mai așezat. Pentru mine, disciplina începe în primul rând cu propria persoană: sunt disciplinată cu mine, cu munca mea, cu felul în care îmi asum responsabilitatea și cu standardele pe care mi le cer mai întâi mie.
Așadar, nu sunt nici un lider de tip „mână de fier”, dar nici unul fără direcție. Sunt un lider uman, prezent și exigent în același timp. Cred în empatie, dar și în rigoare. Cred în ascultare, dar și în responsabilitate. Cred că oamenii cresc frumos atunci când se simt respectați, dar și când știu clar care este cadrul în care lucrează.
Forbes România: Într-o lume foarte complexă, în care se suprapun mai multe crize, care credeți că este rolul profesorului? Dar rolul educației și învățământului?
Alina Gânj: Într-o lume atât de complexă, profesorul nu mai poate fi doar un transmițător de informație. Informația este peste tot. Rolul profesorului devine acela de a filtra, de a contextualiza, de a ghida și de a construi siguranță.
Profesorul este, tot mai mult, omul care îl ajută pe copil să înțeleagă lumea fără să fie copleșit de ea. Iar educația ar trebui să însemne exact asta: nu doar acumulare de conținut, ci formare de discernământ, autonomie, capacitate de colaborare, reziliență și gândire critică. Aici cred că rolul educației este uriaș: să pregătească oameni care pot rămâne echilibrați, lucizi și ancorați în valori într-o lume accelerată. RULER și toate demersurile noastre din jurul proiectului amplu „Future Leaders” merg exact în această direcție
Forbes România: Ce așteptări aveți în 2026 de la afacerea pe care o conduceți?
Alina Gânj: În 2026 îmi doresc consolidarea tuturor celor trei piloni ai holdingului, o aprofundare a diferențiatorului nostru educațional și o dezvoltare care să nu compromită niciun moment standardele.
Îmi doresc să creștem în continuare în zona de copii și adolescenți, să consolidăm parteneriatele corporate, să întărim și mai mult Teacher Training Centre și să păstrăm această poziționare de centru de excelență. În egală măsură, îmi doresc ca în 2026 să rămânem foarte clari în misiunea noastră: să nu predăm doar limbi străine, ci să formăm oameni mai încrezători, mai bine pregătiți și mai capabili să facă față viitorului.
(2 aprilie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
