Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Republica Moldova, spune că anul 2024 va marca o evoluție pozitivă a economiei românești, cu o creștere estimată între 2,9% și 3,5%, în timp ce inflația ar urma să scadă către un nivel situat între 4,7% și 5,8%.
Reff a subliniat că există multiple motive pentru optimism în 2024. Salariile reale cresc în Europa, iar gospodăriile încă dispun de economii reziduale din perioada pandemiei, stimulând astfel consumul. În plus, inflația este în continuare în descreștere, iar așteptările sunt că Banca Centrală Europeană va reduce ratele dobânzilor, fapt ce ar stimula creditarea și investițiile.
„Cred că în 2024 există motive pentru optimism. În general, în Europa, salariile reale cresc acum, după o perioadă de scădere, gospodăriile încă au nişte economii din perioada pandemiei, ceea ce probabil va stimula consumul. Inflaţia continuă să scadă. Există o aşteptare că Banca Centrală Europeană va reduce ratele dobânzilor, ceea ce va stimula creditarea şi investiţiile foarte important. NextGenEU şi alte programe aduc sume foarte importante în economie, lucru care deja este tot mai evident şi în România. Ceea ce cred eu că putem anticipa astăzi, cu toate riscurile de a fi surprinşi de evoluţii tot mai imprevizibile, este că 2024 va marca o evoluţie pozitivă a economiei româneşti în ansamblu, creşterea urmând să accelereze spre 2,9 sau chiar 3,4 – 3,5, depinde de cine calculează. Ne-am obişnuit ca Guvernul să fie întotdeauna cel mai optimist. Inflaţia ar continua să scadă şi ne aşteptăm cu toţii spre un nivel de 4,7 – 5,8, din nou cea mai optimistă e Banca Naţională”, a subliniat consultantul Deloitte.
Aprecierea lui Reff se întemeiază și pe investițiile semnificative din programele NextGenEU și altele asemenea, care injectează sume substanțiale în economie, fapt deja observabil și în contextul românesc.
Referitor la situația din ultimii cinci ani, Reff a recunoscut că aceștia au fost marcați de incertitudini fără precedent. Anul 2023 a fost caracterizat de o încetinire a creșterii, fiind la limita evitării recesiunii pentru Europa în ansamblu. Mai mult, investițiile străine au înregistrat o scădere semnificativă față de nivelul record din 2022.
“Ultimii cinci ani de când derulăm această conferinţă au fost marcaţi de incertitudini fără precedent şi de provocări care ar fi putut, fiecare dintre în parte, să provoace uriaşe dificultăţi companiilor. Cred că s-a instaurat un climat care este greu de caracterizat din perspectiva sentimentului de business. Cel puţin, eu văd contradicţii multiple între, pe de o parte, aşteptarea permanentă a unei intensificări a dificultăţilor, poate a unei recesiuni, poate chiar a unei recesiuni severe şi, pe de altă parte, conştiinţa prezenţei oportunităţilor multiple de creştere, de dezvoltare, de reinventare, ceea ce probabil că a ţinut în mişcare, investiţiile, finanţările, tranzacţiile şi comerţul, în general. Aş spune că 2023 a fost un an de încetinire a creşterii, înjumătăţită faţă de anul anterior pentru România şi la limita evitării recesiunii pentru Europa în ansamblu, cu dificultăţi chiar şi mai mari pentru Germania. În plus, am asistat la o scădere considerabilă a volumului investiţiilor străine de la nivelul record înregistrat în 2022 şi acesta cred că un indicator cel puţin la fel de de preocupant”, afirmă Reff.
În privința perspectivei politice și fiscale, Reff estimează că, în 2024 și 2025, preocupările electorale nu vor permite modificări fundamentale în fiscalitate. Stabilitatea politică, împreună cu un moratoriu privind schimbările fiscale, sunt factori care vor contribui la menținerea unui mediu relativ constant.
„Avem stabilitate politică, ne putem aştepta ca ea să continue şi după alegeri. De asemenea, avem un moratoriu de cel puţin un an, promis de Guvern în ceea ce priveşte modificarea suplimentară a fiscalităţii. Şi spun cel puţin un an, pentru că eu cred că preocupările eminamente electorale din 2024 nu vor permite, măcar din punct de vedere tehnic, nişte modificări paradigmatice în fiscalitate nici în 2025. Fondurile europene încep să fie puse la treabă şi să aibă un impact de substanţă în economie. Vedem asta în infrastructură, în construcţii, dar nu numai, iar investiţiile publice se menţin la un nivel ridicat. Întrebarea este dacă această perspectivă, mai degrabă încurajatoare, este împărtăşită şi de către directorii financiari ai marilor companii”, spune Alexandru Reff.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.