FacebookTwitterLinkedIn

Lecții pentru 2026 – Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic.

Alexandra Dinovici, General Manager Bolt Food România

Care este cuvântul care caracterizează cel mai bine 2025? Argumentați.

Cuvântul care caracterizează cel mai bine 2025 este: irațional.

2025 a fost un an marcat de decizii luate sub presiune, într-un context cu multe variabile neclare și cu un nivel ridicat de anxietate economică, alimentat inclusiv de măsurile și schimbările fiscale aprobate în ultima perioadă. Am văzut comportamente iraționale nu doar la nivel de consumatori, ci și in industrie: jucători care au accelerat investiții sau au schimbat direcții strategice din teama de a nu-și pierde poziția, restaurante care au reacționat defensiv la creșterea costurilor, uneori în detrimentul sustenabilității pe termen mediu.

Pentru Bolt Food, acest context a fost un test important. Într-un an în care multe decizii au fost dictate de panică sau de presiuni pe termen scurt, am ales să rămânem disciplinați și să ne bazăm pe date, nu pe reacții emoționale. Asta a însemnat să nu urmărim fiecare mișcare din piață, ci să ne concentrăm pe ce știm ca funcționează: modele economice echilibrate, parteneriate sănătoase și o experiență predictibilă pentru utilizatori.

Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2025? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Principala mea îngrijorare în 2025 a fost legată de presiunea macroeconomică asupra partenerilor din HoReCa. Măsuri fiscal-bugetare introduse în a doua parte a anului, alături de creșterea costurilor cu forța de munca, utilitățile și materiile prime, au pus o presiune reală pe marjele restaurantelor, în special în zona de mid-market și business-uri mici.

În acest context, riscul major nu a fost scăderea cererii, ci fragilizarea ofertei: restaurante care funcționează mai greu, reduc calitatea sau își pierd capacitatea de a investi. Pentru noi, a fost clar că stabilitatea ecosistemului este mai importantă decat orice obiectiv pe termen scurt.

În ceea ce privește rezultatele, performanța Bolt Food în 2025 a fost una solidă tocmai pentru ca am fost aliniați cu realitatea economică a pieței. Într-un an în care consumatorii au devenit mult mai atenți la preț și valoare, focus-ul nostru pe accesibilitate și pe utilizarea de zi cu zi a serviciului a devenit un avantaj competitiv clar. Am crescut prin frecvență, relevanță și accesibilitate, nu prin volume conjuncturale sau stimulente artificiale, chiar dacă mediul economic a fost mai dur decat prognozat la începutul anului.

Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina) și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea companiei dvs.?

Crizele suprapuse nu au afectat doar cererea, ci mai ales comportamentul economic al tuturor actorilor din ecosistem: am avut consumatori mai atenți la preț, restaurante cu toleranță mai mică la risc și investiții, operatori mai sensibili la cash-flow.

Pentru Bolt Food, acest context a accelerat o schimbare strategică deja începută:

  • am menținut accentul pe accesibilitatea reală a serviciului și pe frecvența utilizării, astfel încât food delivery să rămână relevant ca soluție de zi cu zi;
  • am susținut această direcție și prin extinderea în noi orașe, adaptând modelul la realitatea economică locală și poziționând serviciul ca o opțiune accesibilă inclusiv în piețe unde puterea de cumpărare este mai limitată;
  • am adoptat modele de parteneriat mai flexibile cu restaurantele, calibrate la noile structuri de cost și la nevoia de sustenabilitate pe termen mediu.

Privind in ansamblu, 2025 nu a fost un an de reacție defensivă, ci unul de adaptare lucidă la un context economic și geopolitic mult mai complex.

Măsurile fiscal-bugetare au un rol important atunci când vin să corecteze dezechilibre, iar orice noua intervenție trebuie să țină cont de realitățile sistemului privat, care este, în final, cel chemat să susțină orice politică fiscală. România are nevoie urgentă de o reformă profundă a sistemului fiscal, reformă care nu ar trebui să întârzie și care reprezintă, de fapt, elementul cheie al întregului ecosistem. Absența unei astfel de modernizări nu face decât să adauge presiune asupra mediului privat, fără a crea condițiile unui sistem echitabil în care companiile nu doar supraviețuiesc, ci pot opera într-un cadru stabil și corect. 

Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?

Punctele tari ale României rămân antreprenoriat agil, capacitate rapidă de adaptare, consumatori digitalizați și receptivi la servicii moderne. În același timp, punctele slabe țin de predictibilitate: schimbări fiscale rapide, consultare – nu de puține ori – limitată cu mediul privat și o volatilitate legislativă care îngreunează planificarea pe termen mediu și lung.

Pentru industrii precum food delivery — care operează cu marje mici și volume mari — stabilitatea și claritatea sunt esențiale.

Acum, la finalul unui an, ce așteptări aveți de la autoritățile române?

Așteptarea principală este predictibilitatea: reguli clare, anunțate din timp, care permit companiilor și antreprenorilor să se adapteze fără șocuri. La fel de importantă este o înțelegere mai nuanțată a modului în care HoReCa funcționează integrat cu ecosisteme economice complexe, precum platformele digitale, care susțin zeci de mii de locuri de muncă indirecte și facilitează accesul consumatorilor la servicii esentiale. Ne dorim ca guvernul să acționeze cu prudență în procesul de reglementare a acestei piețe, inclusiv în raport cu inițiativele la nivel european, astfel încât să nu fie afectată în mod neintenționat dinamica de creștere a industriei. Este important de avut în vedere că de industria platformelor digitale depind alte sectoare de activitate, precum HoReCa și ceilalți operatori, iar orice impact negativ se va propaga în lanț si va pune în pericol afaceri și locuri de munca.

Politicile publice eficiente trebuie să țină cont de specificul modelelor de business digitale și de tip marketplace, care creează o punte între servicii offline și online. Acest specific nu este opțional, ci tine de ADN-ul acestor modele. Fără o înțelegere corectă a acestor mecanisme, chiar și măsuri bine intenționate pot ajunge să pună în pericol chiar existența lor.

Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dvs. de business pentru anul viitor?

Principalele direcții ale strategiei noastre pentru anul viitor sunt clar definite:

Așa cum am menționat deja, prioritatea este sa crestem frecvența de utilizare în rândul clienților existenți, printr-o experiență constantă, utilă și accesibilă, nu prin volume conjuncturale pe termen scurt.

Consolidarea relației economice cu partenerii, astfel încât creșterea să fie sustenabilă pentru ambele părți. Ne concentrăm pe modele de colaborare care țin cont de realitatea costurilor din HoReCa și care permit partenerilor să rămână viabili și competitivi pe termen mediu și lung.

Vorbim și de optimizare operațională la nivel local, cu focus pe orașe și zone unde putem livra o experiență constantă și profitabilă. Asta înseamnă decizii mai granulare, adaptate fiecărui oraș, investiții direcționate acolo unde fundamentele economice susțin o creștere sănătoasă.

Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați în anul 2026?

La nivel global, provocarea majoră va fi echilibrul între costuri mai mari și putere de cumpărare limitata, într-un context geopolitic încă instabil. O alta provocare majoră pentru anul 2026 va fi tendința de a suprareglementa sau de a trata industrii noi, aflate într-o evoluție rapidă, prin cadre clasice și depășite, care nu mai reflectă realitatea actuală.

Pentru industria livrarilor de mancare, 2026 va fi despre separarea clară între modelele sustenabile și cele care funcționează doar în condiții excepționale de finanțare. Companiile care vor reuși să rămână relevante vor fi cele care înțeleg că food delivery nu este un produs de lux, ci un serviciu de zi cu zi, care trebuie să rămână accesibil, eficient și echilibrat economic.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.