O alertă a fost transmisă în România, după ce în ultimele ore au circulat mesaje SMS care folosesc fraudulos numele Ministerului Transporturilor.
Destinatarii sunt anunţaţi prin aceste mesaje că ar fi fost surprinşi de camerele de supraveghere circulând cu viteză peste limita legală şi sunt îndemnaţi să acceseze un link pentru plată sau contestaţie. „Atenție la tentativele de fraudă prin SMS! În ultimele ore circulă mesaje SMS care folosesc în mod fraudulos numele Ministerului Transporturilor, prin care destinatarii sunt anunțați că ar fi fost surprinși de camerele de supraveghere circulând cu viteză peste limita legală și sunt îndemnați să acceseze un link pentru plată sau contestație. Aceste mesaje NU sunt autentice”, au transmis autoritățile.
Recomandările oficiale sunt clare: destinatarii nu trebuie să răspundă la astfel de mesaje, să acceseze linkurile primite sau să introducă date personale ori bancare pe paginile indicate. Instituţia a reamintit modul legal de comunicare a sancţiunilor: „Ministerul Transporturilor nu transmite amenzi prin SMS şi nu solicită plata acestora prin linkuri primite pe telefon. În cazul sancţiunilor contravenţionale, acestea se comunică în mod oficial, prin proces-verbal de constatare a contravenţiei, transmis prin Poşta Română, în condiţiile prevăzute de lege.”
Persoanele care primesc un astfel de mesaj sunt sfătuite să îl şteargă şi, dacă este cazul, să sesizeze autorităţile.
Separat, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a avertizat recent antreprenorii cu privire la tentative de fraudă în care infractorii se prezintă drept reprezentanţi ai ANAF, ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sau ai unor bănci comerciale. Invocând proceduri de rambursare de TVA sau a contribuţiilor la sănătate ori datorii către ANAF, fraudatorii solicită acces la aplicaţiile de Internet Banking prin funcţii de partajare a ecranului, determinând victimele să furnizeze date de acces sau să efectueze transferuri către conturi indicate.
ARB explică mecanismul folosit de infractori: „Fraudatorii contactează telefonic reprezentanţii companiilor sau trimit link-uri false care par a veni de la instituţiile publice, pretinzând că reprezintă ANAF şi CNAS (…) Sub pretextul acordării de sprijin, victimele sunt manipulate să instaleze aplicaţii şi să ofere acces la telefonul mobil şi/sau la laptop.”
Asociaţia recomandă companiilor câteva măsuri esenţiale de protecţie: să nu ofere niciodată acces la aplicaţiile de Internet sau Mobile Banking, să nu instaleze aplicaţii la solicitarea unor persoane necunoscute, să nu furnizeze date bancare, parole sau coduri de securitate, să nu acceseze linkuri din surse suspecte şi să verifice orice solicitare exclusiv prin canalele oficiale ale instituţiei sau băncii respective.
ARB subliniază că băncile şi instituţiile publice nu solicită niciodată acces la aplicaţiile de Internet sau Mobile Banking, la ecranul dispozitivului sau instalarea de aplicaţii pentru realizarea de rambursări sau verificări ale conturilor. Asociaţia recomandă consultarea platformei Siguranţa Online (www.sigurantaonline.ro) pentru informaţii suplimentare despre fraudele digitale.
Recent, şi Banca Naţională a României (BNR) a atras atenţia asupra unei asocieri frauduloase similare, între numele instituţiei şi site-ul credora-romania.com, care pretinde fals că poate oferi produse de creditare în baza unei licenţe BNR.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
