Sârbii merg astăzi la urne pentru a-și vota candidatul preferat, în cadrul alegerilor prezidențiale și parlamentare care îi aduc față în față pe actualul președinte Aleksandar Vucic și Partidul Progresist (SNS) împotriva unei opoziții care se angajează să combată corupția și să îmbunătățească protecția mediului.
Vucic candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani, promițând pace și stabilitate în momentul invaziei Rusiei în Ucraina, care i-a pus pe sârbi sub presiunea Occidentului, pentru a alege între legăturile sale tradiționale cu Moscova și aspirațiile de a adera la Uniunea Europeană.
Sondajele arată că Vucic ar fi pe cale de a câștiga în primul tur, în fața lui Zdravko Ponos, un general de armată în retragere, care este candidat pentru coaliția pro-europeană și centristă Alianța pentru Victorie.
Un sondaj realizat de un Faktor Plus, publicat miercuri în cotidianul Blic, arată că SNS ar câștiga cu 53,6% din voturi. Alianța pentru Victorie ocupă locul al doilea cu 13,7%, iar socialiștii, partenerii de coaliție ai lui Vucic, locul al treilea, cu 10,2%.
Opoziția a boicotat în mare parte alegerile parlamentare din 2020, permițând SNS și aliaților săi să obțină 188 de locuri din cele 250 ale parlamentului.
Invazia Rusiei în Ucraina a avut un impact mare asupra campaniei electorale din Serbia, care încă se reface după războaiele balcanice și izolarea din anii 1990.
Serbia este aproape în întregime dependentă de gazul rusesc, în timp ce armata sa menține legăturile cu armata Rusiei. De asemenea, Kremlinul sprijină opoziția Belgradului față de independența Kosovo, fosta provincie de sud a Serbiei.
Deși Serbia a susținut două rezoluții ale Națiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia, a refuzat să impună sancțiuni împotriva Moscovei.