Partidul Rusia Unită, formațiunea aflată la putere și asociată președintelui Vladimir Putin, a obținut 57,83% din voturi la alegerile pentru Duma de Stat, potrivit rezultatelor preliminare anunțate de Comisia Electorală Centrală după numărarea a peste 95% dintre buletine.
Formațiunea ar urma să dețină 355 dintre cele 450 de mandate ale parlamentului rus.
Rezultatul este superior celui obținut de Rusia Unită la alegerile din 2021, când partidul a primit 49,8% din voturi. Scrutinul din 18–20 septembrie a fost primul pentru Duma de Stat organizat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022.
Opoziția anti-război, în mare parte exclusă
Alegerile s-au desfășurat într-un context în care competiția politică a fost puternic limitată. Partidul liberal Iabloko, una dintre formațiunile care s-au opus explicit războiului din Ucraina, nu a putut participa la scrutinul pentru Duma de Stat. Observatori independenți și organizații care monitorizează alegerile au semnalat, de asemenea, restricții privind accesul observatorilor în secțiile de votare.
Potrivit unor relatări ale organizațiilor de monitorizare, au fost raportate sute de incidente privind drepturile observatorilor. O parte dintre sesizări au vizat refuzul accesului în secții sau probleme legate de acreditarea reprezentanților partidelor.
În același timp, au apărut acuzații privind presiuni asupra alegătorilor și manipularea procesului electoral. Acestea au fost respinse sau contestate de autoritățile electorale ruse.
Participare de aproape 60%
Comisia Electorală Centrală a anunțat o prezență la vot de 59,32%, potrivit datelor preliminare, nivel prezentat de autorități drept cel mai ridicat din ultimii ani.
Pe lângă Rusia Unită, în noua Dumă ar urma să intre Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat, formațiunea Oameni Noi și Rusia Justă. În rezultatele preliminare, comuniștii au obținut aproximativ 14%, LDPR circa 9%, iar Oameni Noi aproximativ 8%.
Votul a avut loc și în Crimeea și în regiunile ucrainene ocupate parțial de Rusia. Comunitatea internațională nu recunoaște anexarea acestor teritorii de către Moscova.
Acuzații privind nereguli și atacuri cibernetice
Scrutinul a fost însoțit de acuzații privind nereguli electorale. Surse independente au relatat despre presiuni asupra observatorilor și posibile probleme în procesul de numărare a voturilor. În paralel, Partidul Comunist a reclamat, la rândul său, îndepărtarea ilegală a unor observatori din secțiile de votare.
Autoritățile ruse au raportat însă peste 1.000 de valuri de atacuri DDoS asupra infrastructurii electorale și au acuzat existența unor tentative de sabotare a procesului de votare. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a descris atacurile drept coordonate și a afirmat că acestea au folosit inclusiv instrumente de inteligență artificială.
Alegerile s-au desfășurat simultan cu intensificarea atacurilor cu drone asupra teritoriului rus. În ultima zi a scrutinului, Ucraina a lansat un atac de amploare asupra Moscovei și regiunii din jurul capitalei, autoritățile ruse raportând sute de drone. Atacul a vizat inclusiv infrastructură energetică și o rafinărie importantă pentru aprovizionarea capitalei.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
