Conform INS, producţia de carne a României şi numărul sacrificărilor de animale şi păsări din unităţile industriale au înregistrat o tendinţă ascendentă anul trecut, raportat la 2024, cele mai mari creşteri fiind la ovine şi caprine.

Numărul de ovine şi caprine sacrificate în unităţile industriale (abatoare) s-a ridicat anul trecut la 1,098 milioane de capete, în urcare faţă de anul precedent cu 130,9%, în timp ce producţia de carne de ovine şi caprine a crescut cu 103,1%, la 16.893 tone (vs. 8.318 tone în 2024).

Pe locul doi la producţia de carne se află bovinele, aceasta urcând în 2025 faţă de 2024 cu 22,9%, la 43.400 tone. Conform INS, în 2025, numărul de bovine sacrificate în unităţile industriale (abatoare) a crescut faţă de anul precedent cu 17,1%, ajungând la 176.535 de capete, comparativ cu 150.806 de capete în 2024.

Producţia de carne de porc în România a fost de asemenea mai mare anul trecut faţă de 2024. În 2025, numărul porcilor sacrificaţi a fost de 3,411 milioane de capete, un plus de 4,6%, în timp ce greutatea în carcasă a crescut cu 6,8%, la 307.838 tone. În comparaţie, producţia de carne de porc în 2024 a fost de 288.171 tone.

Şi în cazul păsărilor s-au consemnat creşteri. Astfel, numărul de păsări sacrificate în abatoare a crescut anul trecut cu 6,9% faţă de 2024, la 349,547 milioane de capete, în timp ce producţia de carne de pasăre a fost în urcare cu 5,7%, ajungând la 586.805 tone.

Din totalul păsărilor sacrificate, 347,448 milioane au fost pui, iar 412.000 găini.

În producţia totală de carne, păsările aveau anul trecut o pondere de 61,45% (în scădere raportat la 2024, când aceasta era de 62,59%), urmate de porcine, cu 32,24% (32,49% în 2024), bovine, cu 4,54% (vs 3,98%), şi ovine şi caprine, cu 1,77%, aproape dublu comparativ cu anul precedent (0,94%).

Potrivit datelor INS, sacrificările de bovine au fost preponderente în regiunile Nord-Est (50,2%), Nord-Vest (13,4%), Sud-Muntenia (11,7%) şi Centru (9,3%).

Sacrificările de porcine au deţinut cele mai mari ponderi în regiunile Vest (40,4%), Sud-Muntenia (23,1%), Nord-Vest (12,3%) şi Nord-Est (11,0%), iar cele mai importante ponderi ale sacrificărilor de ovine şi caprine au fost înregistrate în regiunile: Vest (31,0%), Sud-Muntenia (28,1%), Nord-Vest (15,0%), Sud-Est (10,3%) şi Nord-Est (8,2%).

În ceea ce priveşte sacrificările de păsări, în 2025 acestea au fost preponderente în regiunile Sud-Vest Oltenia (26,2%), Nord-Est (23,9%), Sud-Est (19,5%) şi Centru (17,1%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Producția de carne din România, în creștere în 2025 față de cea din 2024 appeared first on Forbes Romania.

Şantierul Naval Orşova a încheiat trei contracte externe, cu o valoare totală de aproape 13,1 euro, pentru construcţia a trei nave fluviale, conform raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Raport: „Şantierul Naval Orşova informează acţionarii şi pe toţi cei interesaţi asupra faptului că societatea a încheiat trei contracte externe pentru construcţia a trei nave fluviale. Natura actelor încheiate: contracte comerciale cu livrare intracomunitară”, conform Agerpres.

Valoarea totală a contractelor este de 13.095.000 euro, iar termenul de livrare anul 2029.

În contract se prevede plata unui avans, pe bază de scrisoare de garanţie bancară de restituire a avansului, iar restul de plată după livrare.

În ceea ce priveşte cumpărătorul, raportul subliniază ca această informaţie este protejată conform clauzei de confidenţialitate. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Şantierul Naval Orşova construieşte trei nave fluviale în baza unor contracte externe de 13,1 milioane de euro appeared first on Forbes Romania.

China a început să înăsprească verificările asupra exporturilor de indiu, un metal de nișă esențial pentru producția de componente utilizate în centrele de date și tehnologiile de inteligență artificială, ceea ce a alimentat temeri în industrie privind posibile restricții viitoare, transmite Reuters.

Beijingul produce aproximativ 70% din oferta globală de indiu, un produs secundar al rafinării zincului. Deși este utilizat în principal în ecrane și lipituri industriale, indiu este materia primă pentru obținerea fosfurii de indiu, un compus folosit în fabricarea cipurilor optice de mare viteză necesare infrastructurii AI.

Autoritățile chineze au inclus deja fosfura de indiu pe lista de control al exporturilor în februarie 2025, măsură care a complicat lanțurile de aprovizionare pentru industria globală a centrelor de date. În unele cazuri, efectele acestor restricții au fost suficient de importante încât executivi din industria semiconductorilor au intervenit direct în discuții la nivel înalt pentru a reduce tensiunile comerciale.

Deși indiu metalic nu este încă pe lista oficială de control, mai mulți cumpărători internaționali au raportat o creștere a verificărilor din partea autorităților vamale chineze. Unii au fost solicitați să ofere detalii suplimentare despre utilizatorii finali și destinația livrărilor, o practică care nu era frecventă anterior.

În anumite cazuri, timpul de aprobare a exporturilor a crescut de la o zi la câteva zile, semnalând o înăsprire a procesului administrativ. Deși nu au fost raportate blocaje oficiale ale transporturilor, schimbările au fost percepute ca un semnal de prudență crescută din partea Beijingului.

Industria consideră că aceste măsuri ar putea reprezenta o etapă preliminară către un regim mai strict de control al exporturilor, similar altor materiale strategice.

Indiul este considerat un element critic în lanțul global de aprovizionare tehnologică, iar SUA au început deja să ia în calcul măsuri de stocare strategică, semnalând importanța sa în contextul competiției tehnologice globale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Temeri în industrie: China ar putea limita exporturile de indiu, folosit în cipuri avansate appeared first on Forbes Romania.

Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în primele patru luni ale anului, cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie, au fost consemnate scăderi ale afacerilor în industria prelucrătoare (-1,8%) şi în industria extractivă (-1,7%).

Pe marile grupe industriale, rezultate negative au raportat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-5,2%), industria bunurilor de capital (-4,1%), industria bunurilor de uz curent (-1,1%) şi industria bunurilor intermediare (-0,5%). Singurul segment în care s-a înregistrat o creştere a activităţii a fost în industria energetică, respectiv un plus de 4% de la un an la altul, notează Agerpres.

Datele INS relevă faptul că, la nivelul lunii aprilie 2026 vs aprilie 2025, cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, cu 1,1%, ca urmare a activităţilor derulate în industria prelucrătoare (-1,4%). La polul opus s-a situat industria extractivă, cu o creştere de 6,4%.

În funcţie de marile grupe industriale au fost rezultate negative în industria bunurilor de capital (-10,2%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-5,0%) şi industria bunurilor de uz curent (-3,4%). În schimb, creşteri au înregistrat: industria energetică (+35,6%) şi industria bunurilor intermediare (+3,5%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 1,8% în primele patru luni din 2026 appeared first on Forbes Romania.

Oficialii UNITA Turism Holding anunță demararea unui proces amplu de rebranding. În urma acestui proces UNITA Turism Holding va activa sub denumirea UNITA HOTELS.

UNITA Turism Holding este una dintre cele mai cunoscute lanțuri hoteliere din România. Potrivit reprezentanților grupului, după mai bine de două decenii de activitate compania va miza pe o direcție de rebranding cu focus pe o relație autentică cu oaspeții, pe confortul familiar și pe crearea unor experiențe apropiate de specificul local al fiecărei destinații din portofoliu.

„UNITA HOTELS este un pas firesc în evoluția noastră, o identitate care reflectă mai clar ceea ce am construit în timp și direcția în care mergem. Am crescut odată cu România, odată cu ciclurile de modernizare din țară și credem în potențialul real al acestei piețe. România a făcut pași importanți, însă există mult loc de dezvoltare în sectorul turistic, iar noi vrem să fim aici și să livrăm în continuare calitate. Ne propunem să oferim o experiență coerentă în toate destinațiile din portofoliu, ridicând standardul serviciilor la un nivel comun, ușor de recunoscut (…) ”, precizează Marc Eichert, președinte al Consiliului de Administrație UNITA HOTELS.

Procesul de rebranding al companiei este susținut de un plan de investiții în valoare de 11 milioane de euro, direcționat către modernizarea unităților existente, îmbunătățirea facilităților și optimizarea serviciilor oferite. Investițiile vizează, în principal, modernizarea spațiilor de cazare și a spațiilor comune, digitalizarea serviciilor și eficientizarea energetică, precum și consolidarea poziției companiei în destinațiile-cheie din portofoliu.

Povestea businessului UNITA a luat naștere la începutul anilor 2000, când Josef Goschy, fondatorul companiei, își mută interesul strategic din zona asigurărilor către industria ospitalității. Născut la Sânnicolau Mare și format profesional la Timișoara, acesta a construit treptat un portofoliu hotelier bazat pe destinații-cheie din România – locații situate în inima orașelor sau în zone cu potențial turistic ridicat.

Astăzi, rețeaua reunește hoteluri amplasate în orașe precum Iași sau Cluj-Napoca, cu unități pe litoral, în Mamaia, dar și destinații cu specific balnear: Hotel Amiral Mamaia, Hotel Comandor Mamaia, Hotel Orfeu Mamaia, Hotel Moldova Iași, Hotel Belvedere Cluj-Napoca, Hotel Sarmis Deva, Hotel Traian Brăila, Hotel Egreta Tulcea și Hotel Flora Lacu Sărat.

UNITA HOTELS operează în prezent 9 hoteluri, însumând peste 2.100 de locuri de cazare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post UNITA Turism Holding, investiții în valoare de 11 milioane de euro în procesul de rebranding appeared first on Forbes Romania.

„Fabrica de Sticlă din Chișinău”, una dintre cele mai importante întreprinderi industriale din Republica Moldova, a fost scoasă oficial la privatizare. Agenția Proprietății Publice (APP) a lansat concursul investițional pentru vânzarea companiei ca „complex patrimonial unic”, stabilind un preț inițial de 773 de milioane de lei.

Pe lângă achiziția propriu-zisă, viitorul proprietar va trebui să realizeze investiții de cel puțin 20,55 milioane de euro în următorii trei ani, în vederea modernizării și dezvoltării capacităților de producție.

Potrivit caietului de sarcini, obiectivul privatizării este atragerea capitalului privat pentru eficientizarea activității fabricii și consolidarea poziției sale pe piață. Totodată, noul investitor va avea obligația de a menține profilul industrial al întreprinderii, de a respecta normele de protecție a mediului și de a păstra sau chiar majora numărul locurilor de muncă existente.

Procesul de privatizare va avea loc în două etape, scrie bani.md. În prima fază vor fi analizate dosarele și programele investiționale depuse de participanți, iar în etapa finală aceștia vor putea îmbunătăți atât oferta financiară, cât și angajamentele investiționale. La evaluarea ofertelor, prețul va avea o pondere de 80%, iar programul investițional de 20%.

Dosarele de participare pot fi depuse până la 30 septembrie 2026, la sediul APP din Chișinău, iar fiecare participant trebuie să achite o garanție de participare de 200.000 de lei.

Fabrica de Sticlă produce în principal ambalaje și articole din sticlă, activitate care generează peste 99,9% din veniturile companiei. Întreprinderea are aproximativ 330 de angajați, iar salariul mediu depășește 19.000 de lei.

Datele financiare arată că fabrica a înregistrat în 2025 venituri de peste 411 milioane de lei și un profit net de circa 21,2 milioane de lei. La începutul anului 2026, compania nu avea credite contractate și nici active gajate sau sechestrate.

Întreprinderea este amplasată pe un teren de aproape 15 hectare în Chișinău și dispune de o infrastructură industrială extinsă, inclusiv hale de producție, cuptoare industriale, spații de depozitare și o linie feroviară industrială de aproximativ 2,3 kilometri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Fabrica de Sticlă din Chișinău, scoasă la privatizare pentru 773 milioane de lei appeared first on Forbes Romania.

În ultima perioadă, oficialii grupului City Grill au ales să investească în extinderea portofoliului de locații și modernizarea celor existente, logica expansiunii axându-se pe locațiile cu un puternic impact cultural și istoric.

Cel mai recent pas în această direcție este inaugurarea unei cafenele-bistro în incinta Cazinoului din Constanța, o clădire cu o sută de ani de istorie, redeschisă publicului în mai 2025.

Cafeneaua-bistro de pe faleza Mării Negre a însumat o investiție de aproximativ 600.000 de euro. Bistro-ul operează la parterul și subsolul monumentului istoric, pe o suprafață utilă de 550 mp, completată de o terasă exterioară cu vedere directă la Marea Neagră. Capacitatea locației este de până la 350 de persoane.

Grupul City Grill a început extinderea geografică anul trecut, pentru ca anul acesta să o consolideze.

„Deși în această perioadă actionăm cu prudență, am ales totuși să continuăm investițiile în diferite locații. Iar acum, cel mai important este restaurantul Cerbul Carpatin din Brașov, apoi urmează locația Marty din Cluj. De asemenea, vizăm și diverse remodelări în City Grill Buongiorno și în Hanu’ lui Manuc (aici, din acest an, vorbim despre o creștere a capacității restaurantului la interior cu peste 40 la sută). Estimăm ca anul acesta să mai avem două inaugurări în următoarele 6 luni. Cea mai rapidă este Marty Muzeului, care va avea loc în luna iulie, pentru ca în luna noiembrie să deschidem restaurantul Cerbul Carpatin”, a explicat pentru Forbes România, Dragoș Petrescu, fondatorul grupului City Grill.

Anul trecut, grupul a investit 3 milioane de euro în modernizarea infrastructurii și a experienței, în proiecte pentru extinderea și renovarea Hanu’ lui Manuc (550.000 de euro), reconceptualizarea restaurantului Pescăruș (1,5 milioane de euro), reamenajarea a două locații Marty’s și deschiderea unei noi cafenele Gloria Jean’s în franciză la Băneasa Shopping City.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Grupul City Grill, buget total de 6,5 milioane de euro direcționat numai pentru destinații cu identitate istorică și culturală appeared first on Forbes Romania.

Casa de modă italiană Prada își consolidează prezența în industria spațială, după ce a prezentat noul echipament interior care va fi purtat de astronauții NASA în viitoarele misiuni către Lună, informează Reuters.

Produsul a fost dezvoltat în colaborare cu compania americană Axiom Space, specializată în infrastructură spațială, și constă într-un costum mulat pe corp, prevăzut cu tuburi de ventilație integrate în material. Echipamentul, denumit „Liquid Cooling and Ventilation Garment”, are rolul de a regla temperatura corpului astronauților în timpul misiunilor.

Prezentarea oficială a avut loc la magazinul Prada din Manhattan, unde directorul de marketing al companiei, Lorenzo Bertelli, a subliniat că expertiza necesară pentru explorarea spațiului poate proveni din domenii aparent fără legătură cu industria aerospațială.

Jonathan Cirtain, CEO al Axiom Space, a afirmat că dezvoltarea tehnologiilor pentru explorarea spațială poate beneficia de experiența acumulată în numeroase industrii.

Colaborarea dintre Prada și Axiom Space vine după ce, în 2024, companiile au prezentat un costum spațial destinat misiunii Artemis 4, programată de NASA pentru anul 2028.

Experții din industria luxului consideră că Prada încearcă să se poziționeze ca primul mare brand de modă care intră activ în sectorul spațial, nu doar prin design inspirat de cosmos, ci prin dezvoltarea efectivă de produse pentru explorare. FOTO: Facebook/ NASA

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Brandul italian Prada își face loc în cursa spațială alături de NASA și Axiom Space appeared first on Forbes Romania.

Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o creştere de 3,77% în trimestrul I din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, iar faţă de trimestrul anterior a fost mai mare cu 1,4%, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).

Faţă de trimestrul IV 2025, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice.

Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (6%), intermedieri financiare şi asigurări (5,99%), hoteluri şi restaurante (5,20%), respectiv în informaţii şi comunicaţii (5,15%), notează Agerpres.

Pe de altă parte, cele mai semnificative scăderi ale costului orar al forţei de muncă s-au observat în tranzacţii imobiliare (-4,26%), transport şi depozitare (-3,59%), respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,58%).

Comparativ cu trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 1,41%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 1,32%.

Potrivit datelor INS, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice.

Cele mai semnificative creşteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (8,10%), construcţii (7,43%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,40%), informaţii şi comunicaţii (6,34%), respectiv în industria prelucrătoare (6,30%).

În perioada analizată, costul orar al forţei de muncă a scăzut cel mai mult în administraţie publică (-4,53%), respectiv în învăţământ (-4,13%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post INS: Costul orar al forţei de muncă s-a majorat cu 3,77% în primul trimestru din acest an appeared first on Forbes Romania.

În 2025, industria de retail alimentar din Spania a raportat 860 de noi deschideri de magazine cu autoservire, supermarketuri și hipermarketuri, ceea ce reprezintă o creștere de 10% față de anul precedent și cea mai mare creștere din 2022.

Acest lucru a dus la o creștere netă de aproape 600 de magazine, aducând numărul total de magazine de retail alimentar la 26.068 de unități la sfârșitul anului 2025, potrivit raportului anual al asociației ASEDAS, întocmit de Retail Data, notează platforma esmmagazine.com.

Anul trecut, jucătorii din această industrie au investit aproximativ 3 miliarde de euro în magazine noi, iar în ultimii cinci ani (2020-2025), 40% din rețeaua de retail din Spania (adică peste 10.500 de magazine) a fost renovată, focusul fiind pe eficiența energetică și îmbunătățirile arhitecturale.

Forța de muncă în acest sector a crescut cu 1,7% anul trecut, existând un număr de 494.000 de locuri de muncă.

În ciuda unui Indice al Prețurilor de Consum de 1,8% în 2024, profitabilitatea a ajuns la 2,9%. Conform datelor raportului, sectorul a contribuit cu peste 800 de milioane de euro la impozitul pe venit în 2025, o creștere de 45% față de anul precedent.

Privind către 2026, aproximativ 221 de magazine au fost deschise de la începutul anului și până în luna aprilie, estimându-se astfel un număr de 800 de inaugurări până la finalul anului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Industria de retail alimentar din Spania înregistrează cea mai puternică creștere din 2022 appeared first on Forbes Romania.