Industria prelucrătoare din România a avut în august cea mai bună evoluție din ultimii doi ani, indicele BCR PMI urcând la 51,1 puncte, de la 50,1 puncte în iulie, potrivit datelor BCR. Indicele este elaborat de S&P Global pe baza unui sondaj realizat în rândul companiilor din industria prelucrătoare.

Astfel, indicele PMI a urcat în august la 51,1 puncte, de la 50,1 puncte în iulie, marcând a doua lună consecutivă în care se află peste pragul de 50 de puncte. Un nivel de peste 50 indică o creștere a activității din industrie, în timp ce un nivel sub 50 semnalează o contracție.

Evoluția din august este astfel un semnal că industria românească începe să iasă din perioada dificilă traversată în ultimii ani. Totuși, revenirea este încă modestă, iar companiile rămân prudente în privința perspectivelor pentru perioada următoare.

Producția și comenzile au crescut

Principalul motor al îmbunătățirii din august a fost creșterea comenzilor noi, care a determinat și o majorare a producției.

Mai mult, comenzile noi pentru export au revenit pe creștere după patru luni consecutive de scădere. Potrivit sondajului, avansul comenzilor externe a fost cel mai puternic de la începutul colectării acestor date, în urmă cu aproximativ trei ani.

Evoluția este importantă pentru industria românească, în condițiile în care o parte semnificativă a producătorilor locali depinde de cererea externă și de comenzile primite de la companii europene.

Un alt semnal pozitiv este reprezentat de creșterea activității de cumpărare a producătorilor. Companiile au început să își refacă stocurile de materii prime și materiale, pe fondul perspectivelor mai bune privind producția.

Industria începe din nou să facă angajări

Îmbunătățirea activității s-a reflectat și în piața muncii din industrie.

Numărul angajaților din industria prelucrătoare a crescut în august pentru prima dată din mai 2024, după mai bine de doi ani în care companiile au redus personalul. Ritmul angajărilor a fost însă unul modest, ceea ce arată că firmele rămân prudente și nu consideră încă revenirea suficient de solidă pentru a accelera recrutările.

În același timp, presiunile asupra costurilor au continuat să fie prezente, iar producătorii au rămas atenți la evoluția prețurilor materiilor prime și a celorlalte costuri de producție.

Germania poate deveni un sprijin pentru industria românească

Un factor favorabil pentru industria locală este și îmbunătățirea situației din Germania, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României.

Industria prelucrătoare germană a înregistrat în august o accelerare importantă a activității, ceea ce poate contribui în perioada următoare la creșterea comenzilor pentru producătorii români integrați în lanțurile europene de aprovizionare.

Pentru România, evoluția este relevantă mai ales pentru companiile care produc componente auto, echipamente, produse metalurgice sau alte bunuri intermediare destinate piețelor europene.

Revenirea vine după o primă jumătate de an dificilă

Datele PMI trebuie însă privite în contextul unei evoluții slabe a industriei în prima parte a anului.

Producția industrială a scăzut cu 3,5% în primele șase luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce industria prelucrătoare a avut un declin mai accentuat, de 4,6%.

În trimestrul al doilea, scăderea producției industriale a ajuns la 4,5%, iar cea a industriei prelucrătoare la 5,3%.

Prin urmare, chiar dacă datele din PMI arată o îmbunătățire în ultimele luni, industria pornește revenirea de la un nivel redus. Pentru ca această schimbare să se reflecte într-o creștere clară a producției pe ansamblul anului, este nevoie ca tendința să continue și în lunile următoare.

Producătorii sunt încă prudenți

Unul dintre cele mai importante semnale de prudență vine chiar din așteptările companiilor.

Încrederea producătorilor în evoluția activității din următoarele 12 luni a coborât în august la cel mai redus nivel de la începutul sondajului. Astfel, chiar dacă comenzile și producția au început să se îmbunătățească, firmele nu sunt încă convinse că această tendință se va menține.

Incertitudinile economice și geopolitice, evoluția cererii externe, costurile și situația economiei europene continuă să influențeze deciziile companiilor.

Potrivit lui Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR, datele din august indică o consolidare a activității industriale, iar comenzile și producția oferă motive pentru un optimism moderat.

A doua jumătate a anului ar putea fi, astfel, mai bună pentru industrie decât prima parte, însă ritmul actual al revenirii nu pare suficient de puternic pentru a recupera integral pierderile acumulate în prima jumătate a anului.

Ce arată, de fapt, indicele PMI

Indicele BCR PMI este realizat pe baza răspunsurilor companiilor din industria prelucrătoare și urmărește mai multe componente ale activității, precum producția, comenzile noi, comenzile pentru export, ocuparea forței de muncă și stocurile.

Pragul de 50 de puncte este cel mai important reper: peste 50 indică o creștere a activității față de luna precedentă, iar sub 50 indică o scădere.

Faptul că indicele a ajuns la 51,1 puncte în august nu înseamnă, prin urmare, că industria a intrat într-o perioadă de creștere puternică, ci că activitatea a început să se îmbunătățească după perioada de contracție.

Pentru economia românească, mesajul principal este însă unul pozitiv: după o perioadă lungă de slăbiciune, industria începe să arate mai multe semne de stabilizare, iar revenirea comenzilor, inclusiv a celor pentru export, ar putea pune bazele unei redresări mai consistente în a doua parte a anului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Industria românească dă primele semne mai clare de revenire: activitatea a ajuns la cel mai bun nivel din ultimii doi ani appeared first on Forbes Romania.

Electromontaj a finalizat înainte de termen proiectul pentru instalarea primelor două instalații STATCOM din Rețeaua Electrică de Transport (RET) a României. Echipamentele, cu o capacitate de ±150 MVAr fiecare, au fost montate în stațiile electrice Sibiu Sud și Bradu, investiția având un rol important în modernizarea infrastructurii energetice și în integrarea noilor capacități de producție din surse regenerabile.

Proiectul, realizat pentru Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, în asociere cu Siemens Energy, are o valoare totală de aproximativ 260 de milioane de lei. Din această sumă, circa 254 de milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă acordată prin Fondul pentru Modernizare.

Proiect finalizat cu un an mai devreme

Lucrările au fost încheiate cu 12 luni înaintea termenului prevăzut în contractul de finanțare europeană. Investiția a presupus activități complexe de construcții-montaj, instalare, testare și punere în funcțiune a echipamentelor în două dintre nodurile importante ale rețelei de transport.

Prima etapă a fost finalizată în decembrie 2025, când instalația STATCOM de la stația Sibiu Sud a fost pusă în funcțiune. Aceasta a devenit prima instalație de acest tip din Rețeaua Electrică de Transport a României.

În mai 2026 a fost energizată și instalația de la stația Bradu, iar proiectul a fost finalizat oficial înainte de termenul contractual.

Tehnologia STATCOM, importantă pentru stabilitatea rețelei

Instalațiile STATCOM au rolul de a regla rapid și dinamic tensiunea în rețeaua electrică. Echipamentele reacționează în timp real la variațiile de consum și producție, contribuind la menținerea parametrilor optimi de funcționare.

Cele două sisteme permit compensarea puterii reactive și contribuie la creșterea stabilității rețelei atât în condiții normale de funcționare, cât și în situații de avarie.

Investiția devine cu atât mai importantă pe măsură ce România integrează volume tot mai mari de energie produsă din surse regenerabile. Producția eoliană și fotovoltaică poate varia rapid, ceea ce impune infrastructurii de transport să aibă capacitatea de a răspunde într-un timp scurt la schimbările din sistem.

Noile instalații contribuie, de asemenea, la amortizarea oscilațiilor de putere din sistemul european interconectat ENTSO-E și la creșterea flexibilității operaționale a rețelei.

Premieră tehnică la Sibiu Sud

Proiectul include și o premieră pentru infrastructura energetică din România. Prin integrarea instalației STATCOM la nivelul de 37 kV, stația Sibiu Sud operează pe cinci niveluri de tensiune: 400, 220, 110, 37 și 20 kV.

Potrivit Electromontaj, această configurație contribuie la creșterea flexibilității și stabilității rețelei de transport într-o perioadă în care sistemul energetic trece printr-o transformare accelerată.

Investiția este considerată importantă și pentru securitatea energetică a României, în condițiile creșterii ponderii surselor regenerabile și ale necesității de adaptare a infrastructurii la noile condiții de producție și consum.

„O investiție de referință”

Ionuț Tănăsoaica, CEO Electromontaj, a descris proiectul drept o investiție de referință pentru modernizarea infrastructurii energetice.

„Acest proiect reprezintă mai mult decât o performanță de execuție. Este o investiție de referință pentru modernizarea infrastructurii energetice a României și un exemplu al modului în care colaborarea dintre beneficiar, parteneri și echipele specializate contribuie la transformarea Sistemului Energetic Național”, a declarat acesta.

Potrivit reprezentantului companiei, finalizarea înainte de termen a primelor instalații STATCOM din RET confirmă capacitatea echipelor implicate de a realiza proiecte complexe, menite să susțină securitatea energetică, integrarea energiei regenerabile și pregătirea rețelei electrice pentru următoarea etapă a tranziției energetice.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Electromontaj finalizează primele instalații STATCOM din Rețeaua Electrică de Transport appeared first on Forbes Romania.

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Tellus Invest SRL intenționează să preia o serie de active imobiliare deținute de Sanex SA, companie cunoscută pentru producția și comercializarea de plăci ceramice și alte materiale destinate construcțiilor.

Tellus Invest activează în domenii precum construcția de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, dezvoltarea imobiliară și tranzacțiile cu bunuri imobiliare.

Activele Sanex nu mai sunt folosite în producție

În urma tranzacției, Tellus Invest va achiziționa unele bunuri imobile aflate în patrimoniul Sanex SA. Potrivit informațiilor prezentate de Consiliul Concurenței, activele vizate nu mai sunt utilizate în activitatea de producție a Sanex încă din anul 2025.

Autoritatea de concurență a analizat operațiunea și a decis autorizarea acesteia, ceea ce permite finalizarea tranzacției în condițiile prevăzute de legislația în domeniul concurenței.

Operațiunea vizează, astfel, active care nu mai fac parte din activitatea productivă curentă a Sanex, iar cumpărătorul este o companie cu activități concentrate în zona imobiliară și a dezvoltării de proiecte.

Consiliul Concurenței nu oferă, în comunicatul citat, detalii privind valoarea tranzacției, suprafața sau localizarea exactă a bunurilor imobile preluate și nici planurile Tellus Invest pentru activele respective.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Consiliul Concurenței a autorizat preluarea unor active Sanex de către Tellus Invest appeared first on Forbes Romania.

Mai mult ca oricând, industria tehnologiei de curățare se află într-o perioadă de maturizare accelerată.

Dacă la începutul pandemiei, în această piață s-a resimțit o cerere reactivă, bazată pe o nevoie acută de igienizare și siguranță, ulterior, pe fondul crizelor geopolitice și economice globale, industria a trebuit să devină extrem de rezilientă, pentru a face față disrupțiilor din lanțurile de aprovizionare, schimbărilor de comportament de consum și presiunii inflaționiste și energetice.

„Aș caracteriza industria tehnologiei de curățare ca fiind una care a trecut de la un business relativ predictibil la unul care cere agilitate constantă. Cererea de curățenie și igienă a rămas, de fapt, un fundament stabil — poate chiar întărit — dar felul în care ajungem la client, canalele prin care vindem și modul în care comunicăm valoarea produsului s-au schimbat radical”, a mărturisit pentru Forbes România, Georgiana Tudor, Managing Director Kärcher România, Regional Director South East Europe.

Pentru Kärcher, jucător recunoscut mondial în tehnologia de curățare,în ultimul an, provocarea majoră a fost gestionarea vitezei cu care a trebuit să construiască infrastructura locală — echipe, servicii, stocuri — pentru a răspunde prompt cererilor.

„Anul trecut, piața a resimțit ecourile presiunilor macroeconomice: inflația, costurile operaționale crescute și o anumită prudență în zona de investiții (CAPEX) a companiilor, specifică anilor pre și post-electorali din România. În ceea ce privește clienții noștri B2B am asistat la o tranziție către bugete mai restrânse, ceea ce ne-a provocat să demonstrăm și mai clar valoarea adăugată și conceptul de TCO (Total Cost of Ownership) al echipamentelor noastre. Pentru produsele de casa aș aminti presiunea pe puterea de cumpărare a consumatorului final, competiția tot mai puternică din partea produselor low-cost și nevoia de a demonstra, constant, superioritatea tehnologică și durabilitatea investițieiîntr-un echipament Kärcher, într-un context în care clientul compară rapid multiple optiuni pentru produse ce par foarte asemănătoare din punct de vedere al caracteristicilor”, explică Georgiana Tudor.

Care este focusul companiei germane în perioada 2020-2026, cel puțin pe piața locală? Potrivit Georgianei Tudor, focusul a fost unul dual. Pe de o parte, s-a implementat o schimbare strategică majoră: mutarea focusului către echipamentele din gama Professional (B2B).

„Există un decalaj real față de piețele vest-europene, iar potențialul de creștere în zona industrială, logistică și de servicii din România este uriaș”, spune aceasta.

Pe de altă parte, s-a vizat consolidarea poziției companiei pe segmentul de uz casnic (Home & Garden). „Pentru a susține aceste direcții, am extins rețeaua națională la nouă reprezentanțe Kärcher Center și am modificat strategia de comunicare de marketing începând cu H1 2026. Dacă în trecut comunicarea era orientată puternic emoțional către consumatorul final, acum abordarea noastră este mult mai integrată, axată pe consultanță, ROI, eficiență și standarde de igienă industrială, vorbind pe limba antreprenorilor și a managerilor. O altă direcție importantă a fost digitalizarea experienței de cumpărare, prin dezvoltarea canalului propriu de e-commerce karcher.ro și investiții în prezența digitală”, completează Managing Director-ul Kärcher România, Regional Director South East Europe.

Pentru companie, digitalizarea și automatizarea rămân cap de afiș privind miza noilor trenduri în echipamente de curățare. „Vedem o apetență uriașă pentru robotizare – de la aspiratoarele inteligente pentru uz casnic, precum modele noastre RCV, până la mașinile de frecat-aspirat complet autonome pentru depozite sau mall-uri. Un alt trend extrem de benefic este trecerea de la «cel mai mic preț de achiziție» la eficiența resurselor: echipamente pe acumulatori care reduc timpul de lucru și soluții care minimizează consumul de apă și detergent. Este un trend ce se aliniază perfect cu valorile de sustenabilitate ale grupului nostru”, susține Georgiana Tudor.

Recent, Kärcher România și-a inaugurat cea de-a noua reprezentanță, la Constanța. Noul centru se întinde pe o suprafață de peste 350 mp și are un portofoliu format din peste 500 de produse: echipamente și accesorii dedicate atât sectorului profesional, cât și celui rezidențial. 

Kärcher este la bază o companie de familie. Aceasta a finalizat anul 2025 cu 3,5 miliarde de euro, are peste 17.000 de angajați în 87 de țări și peste 170 de filiale la nivel global. În România, Kärcher a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 182,8 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 9 procente față de cifra raportată în 2024. Profitul net a crescut și el cu cinci procente, ajungând la 5,5 milioane de lei. În 2025, divizia locală avea 112 angajați.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Industria tehnologiei de curățare, pe drumul rezilienței appeared first on Forbes Romania.

Inteligența artificială este utilizată tot mai frecvent în mediul profesional din România, iar majoritatea angajaților care folosesc această tehnologie spun că le îmbunătățește eficiența la locul de muncă. Potrivit unui studiu realizat de furnizorul european de servicii HR SD Worx, 35% dintre angajații români utilizează inteligența artificială cel puțin o dată pe săptămână, peste media europeană de 29%.

Cercetarea arată că 68% dintre utilizatorii AI din România consideră că lucrează mai eficient datorită acestei tehnologii, în timp ce 37% afirmă că folosesc inteligența artificială din ce în ce mai des în activitatea zilnică. Managerii sunt cei mai activi utilizatori, 41% dintre aceștia declarând că recurg tot mai frecvent la instrumente bazate pe AI, comparativ cu 26% dintre angajații fără funcții de conducere.

În același timp, studiul evidențiază o cerere ridicată pentru transparență. Șapte din zece angajați români (70%) consideră că sistemele de inteligență artificială trebuie să explice clar modul în care ajung la anumite rezultate, procent superior mediei europene, de 64%. Această cerință devine cu atât mai importantă cu cât, începând cu 2 august 2026, intră în vigoare noi obligații de transparență prevăzute de legislația europeană privind inteligența artificială (AI Act).

Pe de altă parte, aproape 30% dintre angajații români se tem că AI ar putea înlocui o parte semnificativă a activităților pe care le desfășoară. Temerile sunt și mai pronunțate în rândul celor care utilizează deja această tehnologie, unde procentul ajunge la 38%.

Cu toate acestea, încrederea în rolul factorului uman rămâne ridicată. Aproape 69% dintre respondenți cred că inteligența artificială nu poate înlocui calitățile specifice oamenilor, iar 41% anticipează că viitorul muncii va fi bazat pe colaborarea dintre angajați și AI, tehnologia urmând să joace un rol de sprijin, nu de substituire.

Studiul, realizat în 16 țări europene pe un eșantion de peste 16.500 de angajați și aproape 6.000 de manageri HR, arată că, deși utilizarea inteligenței artificiale este în creștere, dezvoltarea competențelor și utilizarea responsabilă a acestor sisteme vor deveni priorități pentru angajatori în contextul implementării noilor reguli europene.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Studiu: Șapte din zece utilizatori AI din România spun că lucrează mai eficient cu ajutorul inteligenței artificiale appeared first on Forbes Romania.

Producătorul chinez de oţel Jingye, fostul proprietar al British Steel, a solicitat guvernului britanic să îi plătească despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deciziei autorităţilor de la Londra de a naţionaliza compania, informează Agerpres.

„Toate investiţiile realizate de Jingye sunt documentate în mod corespunzător şi vor fi revendicate integral, fără a ceda niciun centimetru”, a transmis ompania chineză. Jingye a anunţat că a început deja consultările în temeiul acordului bilateral de investiţii dintre China şi Marea Britanie, rezervându-şi totodată dreptul de a urma „toate procedurile legale”, inclusiv arbitrajul internaţional.

Joi, guvernul britanic a anunţat naţionalizarea producătorului de oţel British Steel, companie deţinută până atunci de grupul chinez Jingye, cu scopul declarat de a proteja viitorul producţiei de oţel din Marea Britanie. „British Steel face parte din structura naţiunii noastre şi o piatră de temelie a puterii industriale a Marii Britanii. Decizia de astăzi asigură viitorul producţiei de oţel în Regatul Unit, protejează locurile de muncă calificate şi salvgardează o capacitate naţională vitală”, a explicat prim-ministrul demisionar Keir Starmer.

În replică, grupul chinez susţine că producătorul de oţel se afla „în pragul falimentului” atunci când l-a achiziţionat, în 2020, şi că a investit ulterior „sume enorme de capital” pe parcursul a cinci ani, menţinând operaţiunile şi mii de locuri de muncă.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Jingye cere despăgubiri de la guvernul britanic, după naţionalizarea British Steel appeared first on Forbes Romania.

Conform INS, producţia de carne a României şi numărul sacrificărilor de animale şi păsări din unităţile industriale au înregistrat o tendinţă ascendentă anul trecut, raportat la 2024, cele mai mari creşteri fiind la ovine şi caprine.

Numărul de ovine şi caprine sacrificate în unităţile industriale (abatoare) s-a ridicat anul trecut la 1,098 milioane de capete, în urcare faţă de anul precedent cu 130,9%, în timp ce producţia de carne de ovine şi caprine a crescut cu 103,1%, la 16.893 tone (vs. 8.318 tone în 2024).

Pe locul doi la producţia de carne se află bovinele, aceasta urcând în 2025 faţă de 2024 cu 22,9%, la 43.400 tone. Conform INS, în 2025, numărul de bovine sacrificate în unităţile industriale (abatoare) a crescut faţă de anul precedent cu 17,1%, ajungând la 176.535 de capete, comparativ cu 150.806 de capete în 2024.

Producţia de carne de porc în România a fost de asemenea mai mare anul trecut faţă de 2024. În 2025, numărul porcilor sacrificaţi a fost de 3,411 milioane de capete, un plus de 4,6%, în timp ce greutatea în carcasă a crescut cu 6,8%, la 307.838 tone. În comparaţie, producţia de carne de porc în 2024 a fost de 288.171 tone.

Şi în cazul păsărilor s-au consemnat creşteri. Astfel, numărul de păsări sacrificate în abatoare a crescut anul trecut cu 6,9% faţă de 2024, la 349,547 milioane de capete, în timp ce producţia de carne de pasăre a fost în urcare cu 5,7%, ajungând la 586.805 tone.

Din totalul păsărilor sacrificate, 347,448 milioane au fost pui, iar 412.000 găini.

În producţia totală de carne, păsările aveau anul trecut o pondere de 61,45% (în scădere raportat la 2024, când aceasta era de 62,59%), urmate de porcine, cu 32,24% (32,49% în 2024), bovine, cu 4,54% (vs 3,98%), şi ovine şi caprine, cu 1,77%, aproape dublu comparativ cu anul precedent (0,94%).

Potrivit datelor INS, sacrificările de bovine au fost preponderente în regiunile Nord-Est (50,2%), Nord-Vest (13,4%), Sud-Muntenia (11,7%) şi Centru (9,3%).

Sacrificările de porcine au deţinut cele mai mari ponderi în regiunile Vest (40,4%), Sud-Muntenia (23,1%), Nord-Vest (12,3%) şi Nord-Est (11,0%), iar cele mai importante ponderi ale sacrificărilor de ovine şi caprine au fost înregistrate în regiunile: Vest (31,0%), Sud-Muntenia (28,1%), Nord-Vest (15,0%), Sud-Est (10,3%) şi Nord-Est (8,2%).

În ceea ce priveşte sacrificările de păsări, în 2025 acestea au fost preponderente în regiunile Sud-Vest Oltenia (26,2%), Nord-Est (23,9%), Sud-Est (19,5%) şi Centru (17,1%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Producția de carne din România, în creștere în 2025 față de cea din 2024 appeared first on Forbes Romania.

Şantierul Naval Orşova a încheiat trei contracte externe, cu o valoare totală de aproape 13,1 euro, pentru construcţia a trei nave fluviale, conform raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Raport: „Şantierul Naval Orşova informează acţionarii şi pe toţi cei interesaţi asupra faptului că societatea a încheiat trei contracte externe pentru construcţia a trei nave fluviale. Natura actelor încheiate: contracte comerciale cu livrare intracomunitară”, conform Agerpres.

Valoarea totală a contractelor este de 13.095.000 euro, iar termenul de livrare anul 2029.

În contract se prevede plata unui avans, pe bază de scrisoare de garanţie bancară de restituire a avansului, iar restul de plată după livrare.

În ceea ce priveşte cumpărătorul, raportul subliniază ca această informaţie este protejată conform clauzei de confidenţialitate. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Şantierul Naval Orşova construieşte trei nave fluviale în baza unor contracte externe de 13,1 milioane de euro appeared first on Forbes Romania.

China a început să înăsprească verificările asupra exporturilor de indiu, un metal de nișă esențial pentru producția de componente utilizate în centrele de date și tehnologiile de inteligență artificială, ceea ce a alimentat temeri în industrie privind posibile restricții viitoare, transmite Reuters.

Beijingul produce aproximativ 70% din oferta globală de indiu, un produs secundar al rafinării zincului. Deși este utilizat în principal în ecrane și lipituri industriale, indiu este materia primă pentru obținerea fosfurii de indiu, un compus folosit în fabricarea cipurilor optice de mare viteză necesare infrastructurii AI.

Autoritățile chineze au inclus deja fosfura de indiu pe lista de control al exporturilor în februarie 2025, măsură care a complicat lanțurile de aprovizionare pentru industria globală a centrelor de date. În unele cazuri, efectele acestor restricții au fost suficient de importante încât executivi din industria semiconductorilor au intervenit direct în discuții la nivel înalt pentru a reduce tensiunile comerciale.

Deși indiu metalic nu este încă pe lista oficială de control, mai mulți cumpărători internaționali au raportat o creștere a verificărilor din partea autorităților vamale chineze. Unii au fost solicitați să ofere detalii suplimentare despre utilizatorii finali și destinația livrărilor, o practică care nu era frecventă anterior.

În anumite cazuri, timpul de aprobare a exporturilor a crescut de la o zi la câteva zile, semnalând o înăsprire a procesului administrativ. Deși nu au fost raportate blocaje oficiale ale transporturilor, schimbările au fost percepute ca un semnal de prudență crescută din partea Beijingului.

Industria consideră că aceste măsuri ar putea reprezenta o etapă preliminară către un regim mai strict de control al exporturilor, similar altor materiale strategice.

Indiul este considerat un element critic în lanțul global de aprovizionare tehnologică, iar SUA au început deja să ia în calcul măsuri de stocare strategică, semnalând importanța sa în contextul competiției tehnologice globale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Temeri în industrie: China ar putea limita exporturile de indiu, folosit în cipuri avansate appeared first on Forbes Romania.

Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în primele patru luni ale anului, cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie, au fost consemnate scăderi ale afacerilor în industria prelucrătoare (-1,8%) şi în industria extractivă (-1,7%).

Pe marile grupe industriale, rezultate negative au raportat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-5,2%), industria bunurilor de capital (-4,1%), industria bunurilor de uz curent (-1,1%) şi industria bunurilor intermediare (-0,5%). Singurul segment în care s-a înregistrat o creştere a activităţii a fost în industria energetică, respectiv un plus de 4% de la un an la altul, notează Agerpres.

Datele INS relevă faptul că, la nivelul lunii aprilie 2026 vs aprilie 2025, cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, cu 1,1%, ca urmare a activităţilor derulate în industria prelucrătoare (-1,4%). La polul opus s-a situat industria extractivă, cu o creştere de 6,4%.

În funcţie de marile grupe industriale au fost rezultate negative în industria bunurilor de capital (-10,2%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-5,0%) şi industria bunurilor de uz curent (-3,4%). În schimb, creşteri au înregistrat: industria energetică (+35,6%) şi industria bunurilor intermediare (+3,5%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 1,8% în primele patru luni din 2026 appeared first on Forbes Romania.