NextEra Energy a anunțat intenția de a achiziționa Dominion Energy într-un acord integral în acțiuni evaluat la aproximativ 67 de miliarde de dolari, într-una dintre cele mai mari tranzacții propuse ale anului.

Fuziunea ar crea cel mai mare operator de utilități electrice reglementate din lume după capitalizarea bursieră, pe fondul creșterii accelerate a cererii de energie în SUA, alimentată în special de expansiunea centrelor de date utilizate pentru inteligență artificială, scrie Al Jazeera.

NextEra Energy și Dominion Energy au precizat că noua entitate ar deservi aproximativ 10 milioane de clienți din statele Florida, Virginia, Carolina de Nord și Carolina de Sud, o regiune cu creștere demografică puternică și cu unul dintre cele mai mari hub-uri globale de centre de date, în Virginia.

Tranzacția vine în contextul în care consumul de electricitate crește semnificativ din cauza infrastructurii dezvoltate de marile companii tehnologice pentru antrenarea și operarea modelelor de AI.

Conform companiilor, capacitatea totală asociată centrelor de date conectate la infrastructura celor două grupuri ajunge la aproximativ 130 de gigawați, în condițiile în care un singur gigawatt poate alimenta în jur de 750.000 de locuințe.

Structura acordului prevede că acționarii NextEra vor deține 74,5% din compania combinată, iar cei ai Dominion 25,5%. Tranzacția este așteptată să fie finalizată în 12–18 luni, în funcție de aprobările acționarilor și ale autorităților de reglementare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Cum se naște un colos: NextEra vrea să cumpere Dominion într-o tranzacție de 67 miliarde dolari appeared first on Forbes Romania.

Rusia susține că a ajuns la un acord de principiu cu China privind dezvoltarea gazoductului „Power of Siberia 2”, în urma summitului dintre Vladimir Putin și Xi Jinping de la Beijing.

China, cel mai mare importator mondial de petrol și gaze, rămâne una dintre cele mai importante piețe pentru exporturile energetice rusești, în contextul în care Moscova încearcă să își reducă dependența de Europa, scrie https://www.independent.co.uk.

Noua conductă, cu o lungime de aproximativ 2.600 de kilometri, ar urma să transporte anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din zăcămintele arctice Yamal către China, prin Mongolia.

Proiectul ar completa infrastructura existentă „Power of Siberia 1”, care a livrat anul trecut 38 de miliarde de metri cubi de gaze către China. În septembrie, Putin și Xi Jinping au convenit și majorarea capacității acestei conducte la 44 de miliarde de metri cubi pe an

Gură de aer petru Moscova

Gazprom, compania rusă responsabilă de proiect, a început studiul de fezabilitate încă din 2020, iar în septembrie 2025 a anunțat semnarea unui memorandum de furnizare pe termen de 30 de ani.

Proiectul a fost însă întârziat de neînțelegerile privind prețul gazelor. Vladimir Putin a declarat anterior că tarifele vor fi calculate pe baza unei formule de piață, similară celei utilizate pentru exporturile către Europa.

Importanța strategică a conductei a crescut după sancțiunile occidentale impuse Rusiei în urma invaziei din Ucraina, măsuri care au redus drastic accesul Moscovei la piețele energetice europene.

Mare secret

China a comentat foarte puțin public pe tema proiectului. Chiar și după anunțul memorandumului făcut de Gazprom, autoritățile chineze nu au emis un comunicat oficial.

Potrivit șefului diviziei de cercetare a China National Petroleum Corp, proiectele de asemenea dimensiuni necesită, de regulă, între opt și zece ani pentru a fi construite. Cu toate acestea, cel de-al 15-lea plan cincinal al Chinei, publicat în martie, menționează continuarea lucrărilor preliminare pentru „Power of Siberia 2”.

În 2025, importurile chineze de gaze prin conducte au ajuns la 59,4 milioane de tone, reprezentând aproximativ 19% din consumul intern al țării. China este alimentată în prezent prin cinci mari conducte care aduc gaze din Asia Centrală, Rusia și Myanmar.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post China devine cheia exporturilor energetice rusești: Moscova promovează noua conductă „Power of Siberia 2” appeared first on Forbes Romania.

Companii, organizații non-profit, întreprinderi mici și mijlocii, dar și instituții educaționale din Republica Moldova pot participa la competiția internațională Zayed Sustainability Prize 2027, care oferă finanțări de până la un milion de dolari pentru proiecte din domeniul energiei și sustenabilității.

Potrivit Ministerului Energiei, ediția 2027 a programului a fost lansată oficial, iar termenul-limită pentru depunerea dosarelor este iunie 2026. Fondul total al competiției se ridică la 7,2 milioane de dolari, informează moldpres.md.

În cadrul categoriei „Energie”, sunt eligibile proiectele care vizează dezvoltarea infrastructurii energetice curate, creșterea eficienței energetice, digitalizarea sectorului energetic, îmbunătățirea accesului la surse sigure de energie și promovarea tehnologiilor verzi.

Câștigătorii fiecărei categorii vor primi câte un milion de dolari pentru extinderea proiectelor, în timp ce finaliștii vor beneficia de premii de 100.000 de dolari.

Programul internațional este organizat în onoarea lui Zayed bin Sultan Al Nahyan, fost lider al Emiratelor Arabe Unite, și este dedicat susținerii inițiativelor de dezvoltare durabilă.

Conform Ministerului Energiei, în cei 20 de ani de la lansare, proiectele finanțate prin Zayed Sustainability Prize au avut impact asupra a peste 400 de milioane de persoane la nivel global, prin extinderea accesului la energie regenerabilă și consolidarea rezilienței climatice.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Finanțări de până la 1 milion de dolari pentru proiecte de sustenabilitate în Republica Moldova appeared first on Forbes Romania.

ConocoPhillips Alaska și Glenfarne Group au semnat un acord preliminar de vânzare a gazelor naturale, care susține dezvoltarea primei etape a proiectului Alaska LNG, un amplu sistem de infrastructură energetică în nordul Statelor Unite.

Acordul, valabil pe 30 de ani, prevede ca ConocoPhillips să furnizeze gaze naturale din zona North Slope pentru prima fază a proiectului. Aceasta include construcția unei conducte de 739 de mile (aproximativ 1.200 km) și cu un diametru de 42 de inci, destinată transportului gazului către consumatorii din Alaska, scrie World Oil.

Proiectul Alaska LNG este planificat în două etape. Prima etapă se concentrează pe infrastructura de transport, cu scopul de a compensa declinul producției de gaze din zona Cook Inlet și de a asigura stabilitatea pe termen lung a aprovizionării energetice din Alaska.

A doua etapă ar include construirea unor terminale de export de gaze naturale lichefiate (LNG) în localitatea Nikiski.

Glenfarne a precizat că, odată cu acest acord, proiectul are acum angajamente de furnizare din partea tuturor celor trei mari producători din zona North Slope: ExxonMobil, Hilcorp și ConocoPhillips, alături de compania Great Bear Pantheon LLC, afiliată Pantheon Resources.

ConocoPhillips a declarat că proiectul reprezintă o oportunitate pe termen lung de valorificare a resurselor de gaze naturale din Alaska și de consolidare a securității energetice regionale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post ConocoPhillips semnează un acord de furnizare de gaze pentru proiectul Alaska LNG appeared first on Forbes Romania.

Sectoarele de energie și utilități domină performanța Bursei de Valori București în 2026, cu indicele BET-NG înregistrând un avans de peste 28% de la începutul anului, față de aproximativ 25% pentru indicele reprezentativ BET.

Emitenții din energie și utilități — Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, OMV Petrom, Premier Energy, Nuclearelectrica, Electrica — dețin o pondere cumulată de aproape 60% în BET, potrivit unei analize Investimental.

Cel mai spectaculos avans îl înregistrează acțiunile Romgaz, în creștere cu aproape 145% în ultimele 12 luni, alimentate de așteptările privind impactul explorării zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră asupra rezultatelor celui mai mare producător de gaze naturale din România. Transgaz, beneficiar direct al aceluiași proiect prin rolul de operator al tranzitului regional pe coridorul BRUA (Bulgaria–România–Ungaria–Austria), a fost performerul BET în 2025 și rămâne în atenția investitorilor.

Cotația Premier Energy s-a dublat de la începutul anului după anunțul preluării Distribuție Energie Oltenia de la fondurile australiene Macquarie pentru 700 de milioane de euro, o tranzacție care ar putea dubla profitul operațional al grupului, activ în producție regenerabilă, distribuție și furnizare de energie electrică și gaze naturale în România și Republica Moldova.

Hidroelectrica, cel mai mare producător local de electricitate, a revenit pe traiectorie ascendentă după un 2025 dificil, când profitul net a scăzut cu aproximativ 20% din cauza secetei. Primul trimestru din 2026 a adus o revenire puternică: profitul a crescut cu peste 120%, susținut de precipitații ridicate.

OMV Petrom rămâne singura excepție. Compania nu a ținut pasul cu sectorul pe fondul unor rezultate modeste în T1 2026 — profitul a scăzut cu circa 4%, afectat de costuri excepționale legate de instrumente derivate pe petrol — și al excluderii din indicii FTSE Russell Piețe Emergente. Totuși, în ultima sesiune de tranzacționare cu drept la dividende, acțiunea a avansat cu 4,5%, apropiindu-se de maximele istorice din ianuarie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Analiză: BET-NG avansează cu peste 28% în 2026, susținut de Romgaz, Hidroelectrica, Transgaz și OMV Petrom appeared first on Forbes Romania.

România a produs, în primele trei luni din 2026, o cantitate de ţiţei de 579.400 de tone echivalent petrol (tep), cu 52.300 tep mai mică (-8,3%) faţă de cea înregistrată în perioada similară din 2025, arată datele de le Institutul Naţional de Statistică (INS).

În primul trimestru al acestui an, importurile de ţiţei au depăşit 1,576 milioane tep, fiind cu 694.200 tep sub cele consemnate în ianuarie – martie 2025 (-30,6%), informează Agerpres.

Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei ar urma să scadă, până în anul 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%.

Astfel, pentru 2026, CNSP estimează o cantitate de ţiţei de 2,68 milioane tep (-2,2%, comparativ cu anul anterior) şi pentru 2027, de 2,63 milioane tep (-1,9%).

Potrivit sursei citate, această scădere este consecinţa declinului natural al zăcămintelor şi a menţinerii unităţilor existente de producţie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 8,3%, în primul trimestru din 2026 appeared first on Forbes Romania.

Producţia de energie a României a scăzut cu 2,3% în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 2,2%, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Statistica oficială arată că în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 3,2%, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,6%, raportat la primul trimestru din anul anterior.

Principalele resurse de energie primară au totalizat 7,909 mil. de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 258.500 tep, de la un an la altul. Producţia internă a însumat 4,116 mil. tep (-2,3%), iar importul a fost de 3,793 mil. tep (-4,1%).

Datele INS relevă faptul că, în perioada analizată, resursele de energie electrică au fost de 18,213 mld. de kWh, în creştere cu 463,8 mil. de kWh (+2,6%).

Producţia din termocentrale s-a situat la 5,053 mld. de kWh, în scădere cu 156,8 mil. de kWh (-3%), producţia din hidrocentrale a fost de 3,772 miliarde kWh, în creştere cu 1,045 mld. de kWh (+38,3%) şi producţia rezultată din centralele nuclearo-electrice s-a ridicat la 2,864 mld. de kWh (-3%).

În primul trimestru, producţia din centralele electrice eoliene a crescut cu 290,9 mil. de kWh (+18%), până la 1,904 mld. de kWh. Energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice, în această perioadă, a fost de 774,1 mil. de kWh, în creştere cu 74,6 mil. de kWh (+10,7%).

Consumul final de energie electrică a fost de 12,822 mil. de kWh (-2,2% faţă de T1 din 2025). Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,1%, iluminatul public a crescut cu 5,3%, iar consumul populaţiei s-a micşorat cu 9,2%.

La export de energie electrică s-au raportat 3,660 mld. de kWh, în creştere cu 445,3 mil. de kWh (+13,9%).

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1,731 mld. de kWh, în creştere cu 311,5 mil. de kWh (21,9%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post INS: Scădere a producției de energie cu 2,3% în primele trei luni ale acestui an appeared first on Forbes Romania.

Grupul Hidroelectrica a înregistrat în primele trei luni din 2026 un profit net de 1,307 miliarde lei, în creştere cu 122% faţă de cel din perioada similară a anului trecut, de 589 milioane lei, conform datelor transmise Bursei de Valori Bucureşti.

Veniturile au totalizat 3,129 miliarde lei, cu 67% peste nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o marjă operaţională de 47% şi o marjă netă de 42%, notează Agerpres.

La data de 31 martie 2026, portofoliul de furnizare al companiei cuprindea 1.312.627 locuri de consum (LC), înregistrând o creştere de 108% comparativ cu perioada similară a anului precedent, când erau înregistrate 630.927 LC. Această creştere de 681.700 LC reflectă atât atragerea unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, cât şi o expansiune accentuată în segmentul noncasnic.

Raportul Hidroelectrica: „Evoluţia portofoliului reflectă consolidarea poziţiei companiei în piaţa concurenţială de furnizare a energiei electrice, pe fondul creşterii gradului de atractivitate comercială a ofertelor şi al nivelului ridicat de interes manifestat de clienţii casnici şi noncasnici pentru serviciile furnizate de aceasta.”

În primul trimestru al anului 2026, compania a înregistrat o creştere semnificativă a producţiei nete de energie electrică, cu aproximativ 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, atingând un total de 3.608 GWh.

Raportul Hidroelectrica: „Debitul Dunării a ajuns la un nivel normal de aproximativ 6.900 mc/s -peste nivelul înregistrat în primele luni ale lui 2025. Având în vedere că această valoare înregistrată a hidraulicităţii s-a manifestat într-un interval limitat de timp, s-a impus o valorificare rapidă a acestui aport de energie produsă, direcţionându-l preponderent către piaţa angro. Astfel, cantităţile vândute pe acest segment au crescut cu 51% comparativ cu T1 2025.”

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, cu un portofoliu de energie 100% regenerabilă şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Naţional. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Hidroelectrica își dublează profitul în primul trimestru din 2026, la peste 1,3 miliarde de lei appeared first on Forbes Romania.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, Organization of the Petroleum Exporting Countries, și-a menținut estimările privind creșterea cererii globale de petrol pentru 2026 și 2027, în ciuda unei scăderi accentuate a producției în aprilie, pe fondul conflictului dintre Iran, SUA și Israel.

Potrivit celui mai recent raport lunar al cartelului, citat de Reuters, cererea mondială de petrol ar urma să crească cu 1,2 milioane de barili pe zi în 2026, până la 106,3 milioane de barili zilnic. Pentru 2027, OPEC estimează o nouă creștere de 1,5 milioane de barili pe zi, până la aproximativ 107,9 milioane de barili zilnic.

Cererea din statele non-OECD este prognozată să avanseze cu un milion de barili pe zi, în timp ce țările dezvoltate din OECD vor înregistra o creștere modestă, de aproximativ 110.000 de barili pe zi.

În paralel, producția de țiței a OPEC a scăzut puternic în aprilie. Conform raportului, producția zilnică a cartelului s-a redus cu aproximativ 1,7 milioane de barili față de luna precedentă, până la circa 19 milioane de barili pe zi. Producția totală a alianței extinse OPEC+, care include și state non-OPEC precum Rusia, a coborât la 33,2 milioane de barili pe zi.

Cele mai mari reduceri au fost înregistrate de Arabia Saudita și Kuwait. Arabia Saudită și-a diminuat producția cu aproape 958.000 de barili pe zi, până la 6,8 milioane de barili, în timp ce Kuweitul a redus producția cu 561.000 de barili pe zi. Și Iraq și Iran au raportat scăderi importante.

În schimb, UAE, care a părăsit recent OPEC, și-a majorat producția cu 131.000 de barili pe zi, până la două milioane de barili zilnic.

În ciuda tensiunilor geopolitice și a perturbărilor transportului petrolier prin Strâmtoarea Hormuz, OPEC+ a decis să păstreze planul de majorare graduală a producției, aprobând pentru luna iunie o creștere de 188.000 de barili pe zi.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Producția OPEC s-a prăbușit în aprilie, dar cartelul mizează în continuare pe creșterea cererii de petrol appeared first on Forbes Romania.

Ministerul Petrolului din Irak a anunțat că, în aproximativ o lună, va deveni operațională conducta de țiței Kirkuk–Nineveh, care face legătura cu portul turcesc Ceyhan.

Subsecretarul ministerului, Basim Khudair, a declarat pentru agenția INA că infrastructura se află în afara regiunii Kurdistanului irakian și a fost proiectată pentru o capacitate de export de până la 350.000 de barili pe zi.

Totuși, oficialul irakian a precizat că actuala capacitate limitată a conductei Basra–Kirkuk împiedică utilizarea la maximum a noii rute petroliere.

„Soluția tehnică propusă este dezvoltarea proiectului strategic al conductei Basra–Haditha”, a explicat Khudair.

5 miliarde de dolari pentru acces la piețele europene

Noua conductă Basra–Haditha este proiectată să transporte aproximativ 2,25 milioane de barili pe zi prin conducte cu diametrul de 56 de inci. Proiectul urmărește atât îmbunătățirea transportului intern de petrol, cât și conectarea Irakului la viitoare facilități de export.

Guvernul irakian a aprobat luna trecută finanțarea inițială de 1,5 miliarde de dolari pentru demararea lucrărilor în 2026, în baza acordului de cooperare dintre Irak și China.

Potrivit Biroului premierului irakian, valoarea totală estimată a proiectului se ridică la aproximativ 5 miliarde de dolari.

Planul prevede extinderea conductei către portul iordanian Aqaba și portul sirian Baniyas, oferind Irakului acces direct la piețele europene prin Marea Roșie și Marea Mediterană.

Autoritățile de la Bagdad consideră că proiectul va consolida exporturile de petrol ale țării și va reduce dependența de rutele tradiționale afectate frecvent de tensiuni geopolitice și probleme logistice.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Irak investește miliarde în extinderea infrastructurii petroliere către Europa appeared first on Forbes Romania.