România este un beneficiar net de fonduri europene, fiind şi a patra ţară, ca şi mărime a absorbţiei , iar de la aderare şi până în prezent are un sold excedentar de 60 de miliarde de euro, potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
“România este un exemplu din punctul meu de vedere, fiind şi a patra ţară, ca şi mărime a absorbţiei din Uniunea Europeană România și-a consolidat capacitatea administrativă de absorbţie a fondurilor europene, este un beneficiar net al fondurilor europene la acest moment. De la aderare până în prezent, România are un sold excedentar de 60 de miliarde de euro. Deci, practic este un beneficiar net de fonduri europene, iar acest beneficiu se transformă, se vede, în dezvoltarea economiei româneşti, a infrastructurii sociale şi a infrastructurii mari”, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
Oficialul a completat că țara noastră se află la un moment de răscruce, în care beneficiază, pe de o parte de închiderea exerciţiului financiar 2014-2020, de fondurile din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, de PNRR, dar şi de fondurile din Politica nouă de Coeziune a exerciţiului 2021-2027. Pe partea de exerciţiu 2014-2020, România se află la un grad de absorbţie de 90% a fondurilor alocate pe Politica de Coeziune, iar din ceea ce avem în acest moment la decont, atât la nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene dar şi la nivelul Comisiei Europene, şi ceea ce vom transmite până la final de an, va conduce la un grad de absorbţie pe care îl ţintim de 95 – 98%, potrivit ministrului Adrian Câciu.
Sursa citată a mai adăugat că există proiecte mature în valoare de aproape 10 miliarde de euro, pe care România le va muta pe exerciţiul financiar 2021 – 2027.
“Prin gradul de supracontractare sunt în situaţia de a avea proiecte mature pe care le vom muta pe exerciţiul 2021-2027, în valoare de aproape 10 miliarde de euro. Asta înseamnă, pe de o parte, că autorităţile locale, beneficiarii de proiecte au înţeles cât de importante sunt fondurile europene, s-au adaptat foarte rapid şi au consolidat capacitatea administrativă, dar şi instituţiile guvernamentale au răspuns în mod optim la nevoile socio-economice de la nivel local sau regional. Pe de altă parte, nu pot să nu mulţumesc Comisiei Europene pentru modul în care dialogul şi nevoia de a răspunde noilor provocări cu care s-a confruntat Europa şi toate statele-membre au condus la o flexibilizare a măsurilor din politica de coeziune, mai ales pe exerciţiul 2014-2020, în care au trebuit date răspunsuri atât pandemiei, cât şi crizei preţurilor la energie, dar şi în ceea ce înseamnă unele lanţuri de aprovizionare”, a menţionat Adrian Câciu.
Potrivit sursei citate, Europa anului 2027 va fi o Europă mult mai digitalizată şi mult mai verde decât este în prezent.
Avem şi o premieră a absorbţiei de fonduri europene sau a modului în care abordăm implementarea cadrului financiar 2021-2027, și aceasta este descentralizarea efectivă prin alocări directe către regiunile țării.
“Este primul pas şi ar trebui să reprezinte exerciţiul prin care, în 2027, pe noua Politică de Coeziune, întreaga cantitate de fonduri europene sau întreaga abordare să fie una total descentralizată şi orientată către cetăţean şi comunitatea locală. Dacă noi avem înţelepciunea necesară să putem să avem un exerciţiu fezabil, vom fi un exemplu de bună conduită pentru celelalte state europene şi, de ce nu, să avem un cuvânt de spus în noua programare bugetară 2027-2027. Europa 2027 va fi o Europă mult mai digitalizată. Europa digitală 2027 va fi o Europă mult mai verde decât Europa 2023. Trebuie să înţelegem că nicio schimbare nu se face fără costuri, nicio schimbare nu se face fără sacrificii. Pentru a putea înţelege contextul în care aceste sacrificii se fac, ele trebuie explicate. Costurile trebuie explicate, prezentate transparent şi trebuie arătat care este ţinta, unde vrem să ajungem cu partea de transformare digitală, cum va arăta România în 2027 prin absorbţia de fonduri europene şi nu numai, pentru că avem foarte mult digital şi în programele naţionale”, a subliniat Adrian Câciu.