FacebookTwitterLinkedIn

În anul 2023, rețeaua sanitară și de ocrotire a sănătății din România s-a desfășurat în peste 67.000 de unități (55.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu peste 1.700 de unități mai multe față de anul anterior, arată cel mai recent raport al Institutului Național de Statistică (INS).

Pe categorii de unităţi, în anul 2023 a crescut numărul de spitale (554 față de 544 spitale în anul 2022) și numărul de unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, (163 – cu 3 mai multe decât în anul precedent); numărul de cabinete medicale independente de specialitate (peste 14.000 – cu 744 unități mai multe decât în anul 2022); numărul de cabinete stomatologice independente (aproximativ 17.000, cu 605 mai multe decât în anul precedent). Singurele unități sanitare care au înregistrat scăderi au fost cabinetele de medicină de familie. Acestea au totalizat peste 10.000 de unități, în scădere cu 178 cabinete față de anul 2022. 

Dintre cele 717 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2023, numai 355 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), în timp ce 280 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de circa 10.000 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în creștere cu 92 de unități față de anul 2022, deservind, în medie, 1.910 de locuitori.  

Medicina primară: s-a redus numărul de cabinete medicale de familie

Medicina primară, asigurată prin rețeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6.200 de cabinete comparativ cu 4.100 de cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulți locuitori comparativ cu un cabinet din mediul urban.

Doar 793 de cabinete de specialitate funcționează la sate, față de 13.740 în mediul urban

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități situate, în majoritate, în mediul urban. 

În timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcționat 13.740 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 17,3 ori mai mic (793 cabinete). În consecință, raportat la populația după mediu de rezidență, numărul mediu de locuitori care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 15,8 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban. 

Anul trecut, numărul pacienților din spitalele românești a crescut cu 1,3 milioane față de 2022

Cele 717 spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2023, de 136,1 mii paturi pentru internare continuă (125,7 mii de paturi în mediul urban şi 10,4 mii de paturi în mediul rural) și de aproximativ 10,2 mii paturi de spital pentru internare de zi (numai 453 paturi în mediul rural). În anul 2023, numărul pacienților care au beneficiat de serviciile spitalelor și unităților asimilate a fost de 3,7 milioane pacienți internați în regim de spitalizare continuă și de 5,3 milioane pacienți internați în regim de spitalizare de zi, cu 1,3 milioane pacienți mai mulți comparativ cu anul 2022 când au fost tratați 7,7 milioane pacienți, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi. Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 91,3% din totalul paturilor pentru internare continuă și pentru internare de zi au fost puse la dispoziția populației în spitalele mari (cu peste 100 de paturi fiecare).

Durata medie de spitalizare a fost, în 2023, de 6,9 zile/pacient internat în spital. Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 190,4 zile/pacient în unități medico-sociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 194,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie, 26,1 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

Crește numărul de medici, dar scade numărul personalului cu pregătire sanitară medie; din totalul medicilor, o cincime sunt medici de familie

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2023, și-au desfășurat activitatea 72.700 de medici (inclusiv medici de familie), în creștere cu 1.400 față de anul 2022; 21.200 medici stomatologi, în scădere cu 0,2 mii față de anul 2022; 21.700 farmaciști, în scădere cu 0,9 mii față de anul precedent; 20.200 asistenți medicali cu studii superioare, în creștere cu 1,3 mii față de 2022; 156.300 personal cu pregătire sanitară medie, în scădere cu 0,4 mii față de anul 2022 şi 76.300 personal sanitar auxiliar, în scădere cu 0,3 mii față de anul 2022. 

În anul 2023, față de anul 2022, numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 1.421, dintre aceștia, 97% fiind medici rezidenți. 

Specialitățile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de medici au fost medicina de familie (12.471), medicina internă (3.259), ATI (3.218), pediatrie (3.178) și medicina generală (3.028). Numărul cel mai mic de medici a fost înregistrat la specialitățile medicale reabilitare medicală (77), farmacologie clinică (105) și medicină nucleară (118).

Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, circa două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban. 

În anul 2023, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă sunt evidențiate de numărul de locuitori care au revenit principalelor categorii de personal medical. Astfel, în mediul rural au revenit 2.304 locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.167 locuitori la un medic de familie în mediul urban; 3.971 locuitori la un medic stomatolog, comparativ cu 526 locuitori la un medic stomatolog în mediul urban; 2.713 locuitori la un farmacist, comparativ cu 541 locuitori la un farmacist în mediul urban.


Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.