Papa Francisc a încetat din viață luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul într-un comunicat transmis prin cardinalul Kevin Farrell, la televiziunea Vaticanului: „Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc. La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
Suveranul Pontif fusese internat timp de peste o lună la spitalul Gemelli din Roma, unde, pe 14 februarie, fusese diagnosticat cu dublă pneumonie. Infecția respiratorie care l-a afectat de la începutul lunii februarie s-a agravat rapid. Starea sa era considerată „complexă” de către medici, mai ales având în vedere istoricul său pulmonar – în tinerețe, dezvoltase pleurezie și suferise o intervenție în urma căreia i-a fost extirpată o parte dintr-un plămân.
Papa s-a întors la reședința sa de la Vatican pe 23 martie, însă medicii estimaseră atunci o perioadă de convalescență de cel puțin două luni. Speculațiile cu privire la sănătatea sa au fost constante în ultimii ani, în contextul mai multor spitalizări și intervenții medicale.
Născut la Buenos Aires, Argentina, pe 17 decembrie 1936, într-o familie de imigranți italieni, Jorge Mario Bergoglio a devenit primul papă provenit din Americi și primul iezuit la conducerea Bisericii Catolice. A fost ales papă pe 13 martie 2013, după demisia istorică a Papei Benedict al XVI-lea.
Pontificatul său a fost definit de reformă, empatie și o deschidere către marile provocări ale lumii moderne. A promovat o Biserică apropiată de oameni, în care compasiunea, iertarea și incluziunea să fie mai importante decât dogma strictă. A ales numele Francisc în onoarea Sfântului Francisc de Assisi – simbol al modestiei și al păcii – și a încercat să trăiască acest ideal prin renunțarea la fastul papal, printr-un stil de viață simplu și printr-un discurs lipsit de triumfalism.
Papa Francisc a pledat activ pentru combaterea inegalității, protejarea mediului și apropierea față de comunitățile marginalizate. A lansat reforme curajoase în privința transparenței financiare a Vaticanului, a făcut pași istorici pentru recunoașterea rolului femeilor în Biserică și a deschis ușa unui dialog fără precedent cu persoanele LGBT+.
Deși a fost contestat de cercurile conservatoare din interiorul Bisericii, Papa Francisc a rămas fidel viziunii sale: o Biserică în mișcare, deschisă lumii și suferinței umane. În 2021, a demarat o consultare globală fără precedent, în care fiecare parohie catolică din lume a fost chemată să contribuie la definirea viitorului Bisericii – cea mai ambițioasă tentativă de reformă din ultimele șase decenii.
În 2023, el a permis femeilor să voteze pentru prima dată în cadrul unei reuniuni a episcopilor catolici, și a autorizat oficierea binecuvântărilor pentru cuplurile de același sex – un gest istoric, chiar dacă fără impact liturgic.
Totodată, Papa Francisc a luat măsuri ferme în fața scandalurilor de abuz sexual din cadrul Bisericii. A abolit secretul pontifical pentru aceste cazuri, a impus mecanisme de raportare obligatorii în toate diocezele și a revizuit Codul de Drept Canonic pentru a permite sancționarea clară a preoților abuzatori. În urma acestor măsuri, zeci de clerici și-au pierdut funcțiile sau au fost deferiți justiției.
Vizita în România: „Să mergem împreună!”
În 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită de trei zile în România, o țară pe care a numit-o „grădina Maicii Domnului”. A mers la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj, unde a beatificat șapte episcopi greco-catolici martiri. Mesajul său – „Să mergem împreună!” – a rezonat puternic în inimile românilor, iar Papa a transmis ulterior un mesaj de recunoștință profundă pentru ospitalitatea și credința poporului român.
Înainte de a deveni papă, Jorge Mario Bergoglio a fost cardinal-arhiepiscop de Buenos Aires, apreciat pentru apropierea de săraci și pentru spiritul său de slujire. A fost profesor, rector, director spiritual și superior provincial al iezuiților din Argentina. A studiat chimia, apoi teologia, și a fost sfințit preot în 1969.
Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop auxiliar în 1992 și cardinal în 2001. În conclavul din 2013, a fost ales într-un context de criză profundă în interiorul Bisericii, ca un lider capabil să inspire o reînnoire morală și spirituală.
Funeraliile sale vor fi anunțate în perioada următoare de Vatican, iar succesiunea la tronul papal va fi inițiată prin convocarea unui conclav.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.