„Este minunat să poți ține oamenii”, spune Holger Schwarz, proprietarul unei firme de comercianți de vin din Berlin, în contextul redeschiderii săptămâna aceasta a magazinelor din capitala Germaniei. „Desigur, a trebuit să reducem orele de lucru pentru o mulțime de angajați, dar lucrul bun aici este că guvernul a acoperit o parte din diferență”, potrivit sursei citate.
Pe măsură ce angajatorii britanici se luptă să facă față crizei determinate de restricții, Germania a apelat la un sistem alternativ: Kurzarbeit sau „munca redusă”. Spre deosebire de omologii lor din Marea Britanie, angajatorii germani nu trebuie să aleagă între a-și pune personalul în pericol sau a acoperi singuri întreaga anvelopă salarială.
În conformitate cu schema germană, guvernul acoperă parțial veniturile celor care au programul de lucru redus, și, integral pentru cei care nu pot lucra deloc din cauza crizei.
Aceasta înseamnă că angajatorii nu trebuie să concedieze personalul pentru a primi ajutor guvernamental. Și mulți spun că flexibilitatea se dovedește de neprețuit pe măsură ce țara începe să iasă din blocare.
În conformitate cu schema Kurzarbeit, angajatorii pot reduce orele de lucru pentru angajații, iar guvernul va compensa o parte din veniturile pierdute ale acestor angajați.
Schema acoperă 60% din ceea ce ar fi câștigat angajatul pe timpul orelor de lucru „pierdute” sau 67% pentru cei care au în îngrijire copii. Plățile nu sunt impozitate.
Angajatorii plătesc salariile pentru programul de lucru scurt, iar plățile pentru asigurările sociale continuă.
Sistemul permite angajatorilor flexibilitate cu privire la cât de mult poate reduce orele de lucru, iar susținătorii acestui sistem spun că oferă angajatorilor un stimulent pentru ca personalul să revină la muncă cât mai repede posibil.
Jacek Rytarowski, asistent de vânzări la o galerie din Berlin, a stat luna trecută acasă în timp ce magazinul a fost închis și a primit 60% din salariul obișnuit. Dar, după ridicarea restricțiilor în această săptămână, galeria l-a angajat din nou cu jumătate de normă, astfel că primește jumătate din salariul său dinainte și, din partea statului, încă 60% din cealaltă jumătate. „Este mai bine să te întorci la serviciu”, spune el. „Cine vrea să stea și să nu facă nimic?”
În cadrul sistemului german este relativ ușor pentru o întreprindere să se înregistreze pentru astfel de plăți pe termen scurt. Elementul cheie este că aceștia trebuie să obțină consimțământul angajaților. În practică, multe companii mai mici includ consimțământul în contractele de muncă.
Sistemul Kurzarbeit nu este nou. Și-a avut originea într-un program guvernamental din 1910 și a fost oficializat încă din 1924. A fost văzut pe scară largă ca un instrument esențial în ritmul rapid de revenire al Germaniei după criza financiară din 2008 și se estimează că a salvat până la 1 milion de locuri de muncă.
„Atunci a funcționat bine și va funcționa din nou”, a declarat ministrul Finanțelor, Olaf Scholz, luna trecută.
1,4 milioane de lucrători au fost puși în program redus în timpul crizei financiare, dar se estimează că numărul din prezent este mult mai mare.
O cifră oficială nu a fost anunțată, dar Fundația Hans Böckler a estimat recent că va fi vorba de până la 4 milioane. Jumătate din întreprinderile germane utilizează schema, potrivit unui sondaj publicat săptămâna aceasta.